Sunteți pe pagina 1din 4

25 .

Evolutia artei Spaniole sec VXII


Reconquista lupta de eliberare a spanionilor care a durat 8 secole incepind in sec.VII XV
contra ocupatiei musulmane.
Ferdinand de Aragon si Isabela I a Castiliei prin casatoria lor s-a realizat unificare Spaniei.La
fel ei au pus bazele inchizitiei spaniole.
Arta spaniola a fost influentata de cultura araba renasterea manierismului , renascentista
portret ci compozitie clara , clasicista , si baroca - pictura religioasa .Spania imbratiseaza fara
ezitare barocul , mai intai se manifesta in pictura ( retablurile somtuoase )apoi in arhitectura
( fatadele bogat decorate ale catedralelor ).Tendintele baroce
coexistau cu influentele Caravaggismului si realismul de factura flamanda.
Sec XVII- este numit secolul de aur al picturii spaniole.
Francisco Zurbaran (1598-1664) cel mai insemnat artist spaniol din sec. XVII.
- Sf. Serafim
-Apoteoza Sf. Toma de Aquino.
Velasquez a fost cel mai mare dintre pictorii spanioli.
Se entuziasma pentru asa-numitele "bodegones" (scene din viata celor saraci , umiliti.La
raspindirea lor a influentat si pictura lui caravagio )
- Bachus (1628)
- Batrana bucatareasa
Murillo Preacurata cu pruncul.
Sculptura a evoluat pe traseele artei renascentiste si stilului baroc , intre asceza si
naturalism mistic.
Reprezentantii : Juan de Juni , Alonzo Cano ( subiecte sacre si personaje patetic indurate. )
Arhitectura - este marcata de estetica stilistica baroca accentueaza forme ornamentale.
Reprezentantii : Jose Churriguerra ; Pedro de Ribera .
26.Traditiile artistice ale artei flamande din sec XVII
Arta famand a evoluat continuu, ncepnd din Renaterea trzie.Aici se instaureaza barocul ,
care este sustinut de politica contrareformei si curtea regala spaniola.
Artitii activi la Utrecht au adoptat la nceput manierismul i ulterior caravagismul, la Haarlem
au nlocuit manierismul
cu un stil de orientare flamand, clasicizant.
Reprezentantul de vrf al stilului baroc n pictura flamand este Peter Paul Rubens ,
considerat unul dintre marii coloriti ai picturii universale.
Temele : religioase (Coborarea de pe cruce), istorice(Debarcarea Mariei de Medici la Marseille),
mitologice (Rpirea fiicelor lui Leucip, ) , dar i cu caracter laic (Grdina iubirii,) A pictat i
portrete, autoportrete, nuduri, peisaje i naturi statice.
Caracteristicile creaiei rubensiene :
Suprematia culorii asupra desenului
Predilectia pt figure opulente , carnale , pline de sanatate debordanta , dinamice ,
puterniccontorsionate.Nuditatea este reprezentata prin intermediul accesoriilor : drapaj ,
blanuri.
Amplasarea in acelasi tablou a personajelor istorice si figurilor alegorice ori mitologice.
Anthonis van Dyck impresionat de opera lui Tizian.
Tema : portrete ale aristrocatilor englezi, compoziii cu subiecte religioase (Fecioara cu
donatori), mitologice (Jupiter i Antiopa) i numeroase portrete, dintre care cel mai cunoscut
este cel al regelui Carol I.
Pictorul a elaborat o noua formula a portretului de aparat a claselor elitare, care rezida in
amplasarea modelului intron anturaj cotidian.
Jacob Jordaens - Creatia sa cuprinde 3 arii tematice :
1) picture religioasa - compozitii ce amintesc scenele de gen : Sf.Familie.
2) pict.mitologica - in special teme dionisiace cu satiri si nimfe , in care accentual este pus pe
senzatia de belsug si opulenta. : Bachus si Venus.
3) scene de gen reflecta viata in toata plenitudinea belsug , dezmat.

27.Traditiile artistice ale artei olandeze din sec XVII


Secolul al XVII-lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.
Interesul masiv pt arta stirnit de colectionari si cumparatori a operelor de arta , si odata cu
aceasta dezvoltarea si prosperarea genurilor minore : peisajul ; natura statika; scena de gen ;
care s-au adaugat genurilor majore istorice religioase , mitologice si portret.
Frans Hals se remarca ca portretist de grup ; portret individual ; portret dublu;
Portretele sale se disting prin expresia dinamic, prin tonusul i aerul spontan (iganca, Marele
Babbe, Butorul vesel etc.)Artistul asterne tuse de culoare largi , vizibile , tot mai degajate si
spontane.
Rembrandt van Rijn - cel mai strlucit pictor olandez, unul dintre cei mai mari artiti ai
tuturor vremurilor.
Genuri de pictura : compoziii cu caracter mitologic i alegoric (Danae, Flora),
compoziii cu subiecte religioase (Betsabeea, Samson i Dalila, Intoarcerea fiului risipitor,
Inchinarea pstorilor, Pelerinii din Emmaus, Crucificarea, Punerea in mormant),
compoziii inspirate din viaa de zi cu zi (Lecia de anatomie a doctorului Tulp, Rondul de
noapte, Logodnica evreic, Sindicul postvarilor).Portrete si autoportrete ( 60 buc.)
Folosind ntr-o modalitate proprie clarobscurul, Rembrand a reuit s creeze n
operele sale puternica impresie de tridimensionalitate a formelor; zonele aciunii sunt
puternic luminate, n timp ce restul ansamblului este cufundat n ntregime.
Jan Vermeer- picteaz oamenii n spaiul lor intim, meditnd sau desfurnd activiti
relaxante: Femeie scriind o scrisoare, Dantelreasai, Lptreasa.
28.Dati caracteristica generala a artei franceze din sec XVII
Veacul XVII in Franta este timpul monarhiei.Spre deosebire de Italia, unde Vaticanul sustinea
direct spiritual barocul , in Franta se dezvolta clasicismul.In 1648 are loc fondarea Academiei
Regale de Pictura si Sculptura.
Stilul tinde sa faca legatura direct cu arta clasica antica, cat si cu arta clasica a Rensterii de virf
Rafael.
Caracateristicile Clasicismului sec XVII:
Este o arta a ratiunii,( Gust perfect)
Se cultiva ierarhia genurilor compozitia istorica , mitologica , religioasa se considera
drept gen major, pe cand peisajul , scenele de gen I natura moarta sunt considerate
genuri minore.
Tablourile itorice si alegorice devin tot mai populare , iar temele religioase pierd din
intietate; se dezvolta portretul de aparat .
Clasicismul prefer forme liniare , oferind suprematie desenului.
O importanta majora se acorda construirii spatiului , astfel incat , daca in fondal ca dcor
este arhitectura atunci se foloseste riguros perspectiva liniara, iar daca in fundal este
peisaj se aplika planuri successive, in care motivele devin din ce in ce mai mici.
Personajele sunt idealizate , ele reprezinta in vesminte antichizate sau atemporale,
nudurile integrale se evita.
Figurile au gesture distincte , atitudini rezervate ; se evita dinamismul exagerat.
Reprezentatii picturii :
1. Georges de la Tour Ghicitoarea
2. Nicolas Poussin Rapirea sabinelor.
Reprezentatii sculpturii :
1. Antoine Coysevox sculptura funerara Mormantul lui Mazarini.
2. Francois Girardon statuara de gradina.
Reprezentatii arhitecturii :
1. Claude Perrault Fatada de est a Luvrului
2. Andre le Notre Gradinile Versaille.
29.Numiti tendintele de evolutie ale artei Tarilor Rominesti , sec XVIII

Sec. XVIII este o perioada de tranzitie in care accentual de pe teocentrismul medieval


spiritualist se deplaseaza treptat spre antropocentrismul rationalist.In domeniul artelor se
observa o continuitate stilistica, astfel ca tot ce se va realiza in Tara Romaneasca pe parcursul
sec.XVIII,poarta amprenta stilului brancovenesc din sec.XVII.Situatia difera in Transilvania in
care se simpte implicit triumful contrareformei si afirmarea plenara a barocului.Cand vorbim
despre declinul artei medieval avem in vedere doar arta religioasa ce raspunde de modul de
gandire si sensibilitatea omului medieval.
Arhitectura :Inceputul sec XVIII predomina stilul brancovenesc. Una dintre trsturile
fundamentale stilului brncovenesc este importana deosebit deosebit pe care o acord
ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei
arhitectur, el este/trebuie s fie distribuit mai ales n zonele de vizibilitate maxim, acolo unde
poate fi perceput i decodat, tinznd aadar spre exterior.
Ex : Biserica Manastirii Vacaresti ( decorul sculptat in piatra sub forma unor motive
vegetale )
Sculptura: predomina la fel stilul brancovenesc ,caruia ai este specific dcor ambundent , se
manifesta in portale ,coloane,balustradeex: coloane impletite de la Hurez.
Pictura : prima jum sec.XVIII stilul brancovenesc ( era reprezentat in 2 ateliere :1) Pirvu Mutu
, care pictase la Cotroceni Magureni 2) Scoala de la Hurez organizata de grecul Constantinos
si elevii sai .) , a doua jum. Sec XVIII stilul postbrancovensec (incep sa creeze noi continuturi
si forme .Radu Zugravul artist muralist si iconar postbrancovenesc ).
30.Caracteristica generala a artei franceze din sec XVIII
Pictura Franceza din sce.XVIII a fost marcata de estetica stilistica a rococoului .Stilul rococo
a fost stilul artei aristocratiei si inaltei burghezii ,rococoul a aparut intrun moment in care
aspectul laic se bukura de mai multa apreciere decit cel religios.
Acest stil este considerat de specialist ca o prelungire a barocului barocul tarziu.Rococoul sa
dezvoltat vertiginous in Franta; iradiind apoi in restul Europei,facand tranzitie de la baroc la
neoclasicism.
Caracteristicile rococoului:
1. Rococoul reprezinta o arta decorativa , suportul careia il constituie panourile
decorative,formele si dimensiunile carora variaza dupa destinatie.
2. Stilul intim- cameral.
3. Teme amorale si frivole ( serbari galante ).
4. In arta se cauta legeritate , decoratiuni ambundente ,dispare din fondal arhitecturi
greoaie ,;scenele sunt amplasate in mijlocul naturii.
5. Figurile idealizate mereu tinere , cu o gratie de dragalasenie.Femeia ajunge in centrul
atentie,devenind un obiect erotic.
6. Retorica si gesturile personajelor au o importanta secundara ( deoarece nu exista
problema emiterii mesajului ); pozele personajelor nu mai sunt dramatice rococoul nu
tulbura sufletul.
7. Pictura rococo este o arta a culorii,puternic influentata de scoala flamanda sec.XVII ;
tusele sunt aproape sesizibile, coloritul luminous , intra in voga pastelul.
Reprezentantii :
I.
Stilul rococo:
Antoine Watteau Imbarcarea spre Citera
Francois Boucher
Jean Honore Fragonard
Jean-Marc Nattier ( portretist )
Maurice Quentin de la Tour (portretist )
II.
Pictori de factura realist ace reflecta traiul modest al micii burghezii:
Jean Baptiste Greuze
Jean Baptiste Simeon Chardin
Sculptura :
Stilurile :
1. Clacica
2. Barocul tirziu ,traditia lansata de Bernini
3. Se impune rococoul
4. Tendintele realiste
5. Neoclasicismul
Prima jum sec XVIII

Domina clasicismul si barocul,acesta se reflecta in sculptura de gradina( tematika


mitologica ); portret
Reprezentantii:Lemoyne ; Bouchardon;
A doua jum sec XVIII
Unii realisti continua clasica.Neoclasicismul releva prin cautarea formelor clasice , perfecte si
tendintele realiste.
Reprezentantii : J.B.Pigalle ( naturalism / realism ,emotive ( baroc ) ); E.M.Falconet.

31.Numiti tendintele de evolutie ale artei italiene din sec XVIII


http://ru.scribd.com/doc/29970199/ISTORIA-ARTELOR#scribd
Florea spunea ca arta Italiana sec.XVIII face placer ochiului-dar tb sa recunoastem ca aceste
focuri de artificii sunt opera mult mai putin valoroase ca creatiile sobre din trecut.
Arta italiana din sec.XVIII prezinta o continuitate a traditiilor impuse in sec.precedente.Barocul
tarziu si rococoul sunt fazele finale ale perioadei istorice deschise de renastere.Centrul artistic
devine Venetia.
Artistii: Sebastiano Ricci si Giovani Battista Piazzetta(Ghicitoare ) au promovat dinamismul ,
dramatismul , virtuozitatea tehnica si calitatile coloristice caracteristice scolii Venetiene de
pictura.
Artistul de frunte al settecento-ului este Giovanni Battista Tiepolo stapineste perfect tehnica
frescei si picturii de savalet.
Caracteristicile operei :
Perspectiva complexa trompe loeil , da sotto in su.
Spatii vaste , picturi de plafon
Apeleaza la teatralitate si grandilocventa.
Poseda colorit luminous.
Ex. de opera : frescele palatului Labia din Venetia
Arta italiana sa dovedit a fi cu adevarat inovatoare in picture si grafika de peisaj.Este vorba
despre subgenurile acestuia,elaborate in Italia in sec.XVIII Vedute si Capricii.
Aici se picteaza deja viata de la oras ( in comparative cu peisajele flamanzilor si a olandejilor )-
Vederea Moderna
Artistii:
Vanvitelli
Giovani Paolo Panini
Canaletto reprezinta peisajele romei,Venetiei, Londrei ( aplicarea perspective concepute
stiintific cu ajutorul camerei optice ,zugravirea personajelor mici,dar vii reduse la pete de
culoare,spatii profunde
Guardi paleta sa releva misterul poetic al luminii orasului de pe laguna.
Capricio operele sale sunt subtipuri ale peisajului , rezultatul unui naturalist izolat sau
a artei bazate pe o alta arta.
Arhitectura
Arhitectura Italiana din sec.XVIII prezinta un mixt intre barocul tirziu ,classicism si rococo
francez.
Artistii:
Alessandro Galilei San Giovanni in Laterno
Ferdinando Fuga - Santa Maria Maggiore
Filippo Juvara Palazzo Madama ( baroc moderat )
Caracteristic arhitecturii italiene sunt : coloane plate decorative ;pilastri masivi pe mai multe
etaje ; coloane colosale; fatade ostentative ( demonstrative )
32.Caracteristica generala a artei engleze din sec XVII - XVIII