Masini cu aburi

Prima masina cu aburi a fost construita in Rusia in anul 1766 de catre

inventatorul rus Polzunov. Masina se deosebea de masinile exixtente pe
atunci si servea la actionarea foalelor pentru insuflarea aerului in cuptoarele
metalurgice.
Polzunov a construit masina sa cu 20 de ani inaintea invntatorului
englez Watt, a carui masina a fost construita pentru necesitatea fabricilor
abia in anul 1786.
Se obisnuieste sa se numeasca masina cu aburi, masina cu aburi cu
piston . In figura este reprezentata o masina cu aburi orizontala cu un
cilindru cu dublu efect. Masina are un cilindru 2 si din aceasta cauza se
numeste masina cu cilindru; din punct de vedere al pozitiei cilindrului
masina se numeste orizontala.
Deoarece in aceasta masina aburii sunt introdusi in mod alternativ pe
ambele parti ale pistonului 6, ea se numeste masina cu dublu efect, spre
deosebire de masinile cu simplu efect, la cere aburii sunt introdusi numai pe
o singura parte a pistonului.
In masina cu aburi, miscarea de du-te-vino pe care o capata pistonul sub
actiunea aburilor este transformata intr-o miscare de rotatie a arborelui.
Pentru aceasta ne servim de un sistem biela-manivela.
Pistonul 6 este legat cu ajutorul tijei 7 care trece prin presetupa 5 din
capacul 4 al cilindrului, cu capul de cruce 8 care se misca simultan cu
pistonul in ghidajele IO ale parti anterioare ale batiului I . Capul de cruce este
legat cu ajutorul bulonului 9 cu biela II , care este asmblata cu capul ei de
fusul manivelei I 2 a arborelui cotit I 3, care se sprijina pe lagarele principale I4
formand astfel mecanismul biela manivela.

Figura144
Palierele, ghidajle si cilindru se sprijina pe batiul I , care se fixeaza prin
buloanele I5 de fundamantul masinii.
Cutia I6 a sertarului cu capacul ei I9 este turnata dintr-o bucata cu
cilindrul. Cutia sertarului este in legatura cu cilindrul masinii prin canalale I8 .
Aceste canale patrund in ambele parti ale cilindrului prin peretele acestuia , a
carui suprafata exterioara este bine prelucrata, si se numeste ogilnda I7 a
sertarului. Pe oglinda sertarului se misca sertarul 2I .
Sertarul prmeste o miscare de du-te-vino de la excentricul 24 , asamblat
la arborele masinii, formand un mecanism analog cu mecanismul biela-

Referat.clopotel.ro

manivela a masinii prin inelul 25 al excentricului, tija 26 a excentricului si tija

22 a sertarului. Tija sertarului trece prin presetupa 20 a cutiei sertarului.
Pentru uniformitatea mersului masinii si penrtu a deplasa pistonul din
punctele moarte, se aseaza pe arborele masinii un volant greu 27.
Prin prezenta volantului fortele active care actioneaza arborele masinii
sunt in fiecare moment egale cu fortele rezistente, deoarece in momentul
cand ele incep sa intreaca aceste forte, surplusul de lucru mecanic nuserveste
la accelerarea pistonului, ci este luat de volant a carui forta vie creste;
dinpotriva, cand fortele rezistente sunt mai mari, miscare pistonului nu este
incetinita, deoare in acest caz, volantul reda lucrul mecanic pe care el l-a
inmagazinat. Prin urmare in ambele cazuri volantul mentine mersul uniform
al masinii.
Masina cu aburi functioneaza in felul urmator: aburii sunt introdusi prin
conducta de aburi in cutia de distributie.

Figura 115
Cand sertarul de gaseste in pozitia lui mijlocie, cutia setarului nu este in
legatura cu cilindrul masinii.
Admisia aburilor in cilindru prin canalele 18 , se poate realiza abia dupa
ce sertarul s-a deplasat fata de pozitia sa mijlocie cu o distanta anumita
aburii intrand in partea dreapta a cilindrului daca sertarul s-a deplasat spre
stanga, si in partea stanga a cilindrului daca sertarul s-ar deplasa spre
dreapta.
Datorita presiunii aburilor introdusi pistonul se misca intr-o parte sau in
alta, mai intai din cauza introducerii aburilor in cilindru, iar dupa incetarea
admisiei, din cauza destinderi acestora.
Prin miscarea pistonului inspre dreapta sau spre stanga sertarul ocupa
un timp anumit o pozitie in care partea dreapta a cilindrului sau cea stanga
este pusa in legatura cu spatiul de sub sertar si aburii destinsi in cursa
precedenta a pistonului sunt evacuati din masina prin acest spatiu. Admisia
si emisia aburilor nu se face decat pe o portiune a curei pistonului.
Forta care actioneaza intr-un moment oarecare pistonul se conpune din
presiunea activa a aburilor si din forta de inertie a maselor in translatie a
pistonului, a tijei, a capului de cruce si aproximativ a jumatate din masa
bielei.
Valoarea si semnul fortei activa a aburilor care actioneaza de o parte a
pistonului se schimba in timpul miscarii acestora. In timpul mersului inainte
a pistonului, forta aceasta este o forta activa, care scade pe masura ce aburii
se destind. La emisia aburilor din cilindru, aceasta forta este egala cu 0.
Deoarece in mersul inapoi al pistonului, emisia se face numai pe o portiune a

Referat.clopotel.ro

cursei pistonului, dupa incetarea acesteia forta presiunii aburilor crescand isi
schimba sensul si dintr-o forta activa devine o forta de franare.
Forta de inertie a maselor in translatie este data de expresia:
U = -mj = - m2\R (cos - R\L cos2),
In care: m= masa partilor in translatie ale masinii;
j = acceleratia acestei mase;
= viteza unghiulara a manivelei;
= unghiul pe care il face manivela fata de pozitia ei in punctul
mort stanga;
R= raza manivelei;
L= lungimea bielei.
Conform relatiei cand pistonul este accelerat, forta de inertie a maselor
in translatie este negativa, adica franeaza miscarea lui, si este pozitiva cand
pistonul isi incetineste mscarea.
Sa inlocuim actiunea fortei presiunii aburilor si a fortei de inertie a
maselor in translatie prin actiunea unei singure forte P dirijata dupa tija
pistonului si aplicata in centrul bulonului capatului de cruce. Aceasta forta
poate fi descompusa in doua componente: in forta S dirijata dupa biela, si
inforta N perpendiculara pe directia cursei pistonului.
Forta N nu produce lucru util in masina si actiunea ei se limiteaza la
apasarea capului de cruce pe glisiera inferioara in timpul mersului de la
stanga la dreapta si pe gliseria superioara la mersul indarat al pistonului.
Forta N are valoarea cea mai mare, cand biela este in pozitia cea mai
inclinata.
Forta S, care actoineaza dupa directia bielei, este transmisa butonului de
manivela, unde se descompune in forta r dirijata dupa manivela si in forta
tangentiala T, care actioneaza dupa tangenta la cercul descris de centrul axeimaneton. Forta r nu produce lucru mecanic util, ci apasa nimai arborele pe
paliere si mareste prin aceasta rezistenta masinii. Forta T creeaza un cuplu
care roteste arborele masinii si este forta care determina lucrul mecanic util
produs de masina. Forta T variaza in functie de unghiul de rotatie al
manivelei, atingand valorile maxime cand este apropiat de 90 0 si 2700, iar
cand este egal cu 00 si 1800, aceasta forta este egala cu 0.
Prin urmare la o rotatie a arborelui masinii, valoarea fortei active T
variaza de doua ori intre zero si o valoare maxima.

Referat.clopotel.ro

Randamentul masini.Consumul de aburi

Procesul real din masina cu aburi difera mult de ciclu ideal Ranchine
din cauza diferentelor pierderi.
Dinferenta dintre functionarea unei masini reale, de cea ideala este
caracterizata prin gradul de perfectiune al acestei masini si deci prin
randamnetul ei.Randamentul unei masini cu abur ne arata in ce masura ea
poate folosi caldura aburului care intra in masina si este caracterizta prin
randamentul termic.
Deosebim 3 feluri de randamente termice.Randamentul termic ideal are
formula : =(i1-i2)/(i1-i); in care i1-i2 este caldura echivalenta cu lucrul
mecanic efectuat de 1 kg de abur in masina care functioneaza dupa cilul
Rankine : i1-i este caldura consumata in cazan pentru a obtine 1 kp aburi cu
aceeasi parametri.
Acest randament care ne da limata maxima in care poate fi folosita
caldura aburului in cazul ideal, in conditi practice nu poate fi atins
niciodata.Acest randament variaza la masinile cu abur supraincalziti si
condensator, intre 25% si 35%.
Randamentul care ia in considerare caldura aburi care se transforma in
lucru mecanic in cilindrul unei masini reale, se numeste randamentul teremic
indicat.
El este determinat de raportul dintre caldura echivalenta cu lucrul
mecanic al aburilor,in cilindrul masini reale si caldura consumata in cazan
pentru a obtine acesti aburi.
Daca 1 kg de aburi efectueaza in cilindrul masini reale asa numitu
lucru mecanic indicat ,li kgm,randamentul termic indicat al masini va fi :
it=(Ali)/(i1-i) (158)
Randamentul termic indicat, variaza in medie , la masinile acre lucreaza
cu aburi supraincalziti si condensatori, intre 0,1 si 0,2.Deoarece lucru
mecanic efectiv le al unui kg de aburi ridicat la arborele masini este mai mic
decat lucru mecanic li dezvltat de aburi in cilindru, folosirea reala a calduri
in masina cu aburi este determinata de randamentul termic efectiv:
et=(Ale)/(i1-i). (159)
Astfel, randamentul termic efectiv este determinat de raportul dintre
caldura echivalenta cu lucrul mecanic efectiv si caldura consumata in cazan
pentru obtinerea aburilor.Randamentul termic efectiv se mai numeste si
randamentul economic al masini.
Referat.clopotel.ro

Randamentul economic al masini se defineste pe langa gradul in care se

foloseste caldura aburilor si gradul in care masina noastra se apropie de
masina care functioneaza dupa cilcul Rankine.
Daca vom nota ca inainte cu l0 lucrul mecanic efectuat de 1 kg aburi in
masina ideala, atunci raportul dinter lucrul mecanic li dezvlotata de aburi in
cilindru catre lucrul mecanic l0 care corespunde intregi caderi de caldura i1-i2
ne va defini asa numitul randament relativ al masinii:
g=li/l0. (160)
Cu cat g va fi mai mare, cu atata masina va fi mai perfecta si cu atat
procesul din masina reala va fi mai apropiat de cel din masina ideala.La
masini care functioneaza bine, g variaza intre 0,8 si 0,85.
Daca vom raporta lucrul mecanic indicat l I al unui kg de aburi catre
lucrul mecanic echivalent l caldurii consumate in cazan pentru obtinerea a
unui kg de aburi, vom obtine:
I=lI/l, (161)
randamentul indicat al masinii. Prin urmare, randamentul indicat ne
indica cat din continutul intreg de caldura al aburilor trece in lucrul mecanic
indicat, adica:
l=g x t (161)
Cunoscand g si t sau t cat si randamentul mecanic al masinii m,
determinat anterior printr-o formula, putem determina randamentul efectiv
sau randamentul economic:
et=t x g x m. (159)
De unde, conform formulelor (128), (160) si (158) si inlocuind in
formula (150)raporttul puterilor prin raportul proportional cu acesta al
lucrarilor mecanice le/lI si de asemenea folosind in formula (128) egalitatea
i1-i2=Al0, obtinem:
et=(Al0)/(i1-i) (162)
si prin urmare:
le=[(i1-i)et]/A. (163)
Randamentele considerate mai sus se refera nimai la masina cu
aburi.Daca trebuesa determinam functionarea unei instalatii de forta cu aburi
luan in considerare randamentului cazanului k, atunci randamentul
economic pentru aceasta instalatie va fi:
e=et x k=t x g x m x k. (164)
Pentru cazanele care deservesc masinile cu aburi ,k variaza in regula
intre 0,75 si 0,8.

Referat.clopotel.ro

Inlocuind valorile aratate mai sus pentru t, g, m in formula (164)

gasim pentru instalatia cu masina cu aburi cu condensatie e =0,13-0,18.
Daca continutul de caldura a aburilor este la admisie in masina i 1
kcal/kg si la emisie din masina I2 kcal/kg, consumul aburilor pe 1 cal ara in
masina ideala va fi :
do = 632/i1-i2 kg/CPh, (165)
in care 632 kcal/CPh este echivalentul caloric al unui CPh. Din formula
(163) gasim caldura echivalenta lucrului mecanic efectiv al unui kg de aburi.
Ale = (i1-i)et.
Prin urmare, consunul real al aburilor pe 1 CPh efectiv
de= 632/(i1-i)et kg/CPh. (166)
In mod analog, putem determina consumul de aburi pe CPh indicata:
di= 632/(i1-i)i kg/CPh. (166).

Diagrama indicata a masinii cu aburi

Pentru a ne da seama de functionarea unei masini cu aburi existente
precum si la proiectarea unei masini noi, trebuie sa ridicam, in primul caz,
cu ajutorul unui aparat special indicatorul diagrama indicata a masinii iar
in cel de al doi-lea caz trebuie s-o construim cu ajutorul parametrilor dati.
Diagrama ridicata la o masina in functiune cu ajutorul indicatorului
este diagrama ei reala. Constructiv, diagrama reala se obtine din cea teoretica
corectand-o pe aceasta, tinand seama de devierile procesului real fata de cel
toretic.
In conformitate cu aceasta, vom studia in cele ce urmeaza, in afara de
diagrama reala si diagrama teoretica indicata. Trebuie sa avem in vedere, ca
diagrama teoretica se deosebeste de cea ideala considerata in termodinamica
la studiul ciclului Rankine. In diagrama ideala, s-a considerat lucrul mecanic
efectuat al aburilor, cand acestia se destind adiabatic de la presiunea initiala
p1 cu continutul de caldura i1, pana la presiunea de emisie p2 a aburului cu
continutul de caldura i2. La constructia acestei diagrame se presupune ca in
pozitia lui extrema pistonul atinge capacul cilindrului masinii, si prin urmare
toti aburii au fost evacuati din masina.
Deoarece in masina care functioneaza dupa ciclul lui Rankine,
destinderea este adiabatica, ntreaga cadere de caldura de la i1 la i2 este
folosita pentru a obtine lucrul mecanic. Lucrul mecanic al unui kg de aburi
in aceasta masina este:

Referat.clopotel.ro

i1 i 2
l0 = A
in care: A este echivalentul caloric al lucrului mecanic.
Se numeste diagrama indicata teroretica a masinii cu aburi, diagrama
la care se ia in considerare spatiul vatamator, destinderea incompleta a
aburilor si compresia aburilor prelucrati.
Spatiul vatamator se numeste spatiul dintre capacul cilindrului si
pozitia extrema a pistonului, adica spatiul umplut cu aburi care nu este
parcurs de piston.
Destinderea incompleta a aburilor se explica prin faptul ca ei se
destind de la presiunea initiala p1 pana la o presiune mai mare decat
presiunea de emisie p2.
Curba de comprimare a aburilor este o urmare a faptului ca aburii sunt
emisi numai pe o portiune din cursa pistonului, iar pe urma aburii prelucrati
sunt comprimati de piston la o presiune oarecare pc.
Diagrama teoretica indicata este prezentata in fig. 116. Sub diagrama
este reprezentat cilindrul cu pistonul si supapele I si 2 pentru admisia
aburilor supapele 3 si 4 pentru emisia aburilor. Aburii vii sunt admisi la
masina la presiunea p1 si umplu prin supapa I de admisie spatiul vatamator
(mort) V0. Starea aburilor in spatiul mort este caracterizata in sistemul p, prin
punctul a.
Daca este continuata admisia aburului in masina, pistonul 5 incepe sa
se deplaseze de la stanga la dreapta. Sa admitem, ca in pozitia II a
pistonului,admisia aburului in cilindru se intrerupe, adica ventilul de admisie
se inchide. Notand punctul de inchidere a admisiei cu b, obtinem in
diagrama indicata linia ab, care corespunde admisiei aburilor vii in cilindrul
masinii.
Dupa ce s-a terminat admisia aburilor, acestia se destind pana la
punctul c, corespunzator pozitiei extreme III din dreapta pistonului.
Dupa destinderea aburilor, presiunea acestora scade la p`2. Aceasta
destindere se face teoretic, la aburii supraincalziti dupa adiabata:
pv1,305 = const.
La aburii umezi, dupa adiabata,
pv1,305 + 0,1x = const.

Referat.clopotel.ro

Fig. 116
Vedem deci, ca la aburii umezi curba de destindere seamana foarte mult
cu o izoterma si poate fi construita cu ajutorul ecuatiei pv = const. (in fig.
116 linai ba este o izoterma).
In pozitia III a pistonului (punctul c) se deschide ventilul 3 de emisie
si aburii prelucrati sunt evacuati in cazul teoretic, instantaneu, dupa linia cd,
din cauza diferentei de presiune (p`2 p2).
La cursa de intoarcere a pistonului, emisia aburilor se continua dupa
linia lui p2 = const. pana la punctul e care corespunde pozitiei IV a pistonului
in care se deschide ventilul 3 de emisie. Dupa inchiderea ventilului 3, aburii
care au ramas la cilindru sunt comprimati pana la presiunea pc dupa curba ef,
care are aceiasi ecuatie ca si curba bc.
La punctul mort stanga al pistonului se deschide din nou supapa I de
admisie, cilindrul fiind din nou umplut cu aburii vii la presiunea p1 si
procesul descris se repeta.
Diagrama aratata in fig. 116 ne arata lucrul aburilor din partea stanga
a a cilindrului.
In mod analog putem construi si diagrama pentru partea dreapta a
cilindrului, daca masina considerata este o masina cu dublu efect, adica are o
supapa 2 de admisie si una 4 de emisie la dreapta pistonului.
Se intelege ca diagramele din partile opuse ale cindrului vor fi
decalate cu 1800 una fata de alta.
Comparand diagrama teoretica cu diagrama reala a mainii cu aburi,
ajungem la concluzia ca din cauza unei serii intregi de pierderi, aria care
determina lucrul mecanic efectuat de masina este mai mica la diagrama reala
decat la diagrama teoretica (fig.117). La masini care functioneaza bine,
aceasta diferenta reprezinta 10-15%.
In fig. 118, se arata o sectiune verticala prin una din cele mai
raspandite constructii de indicatoare.
Indicatorul consta dintr-un cilindru mic I, in care se deplaseaza un
pistonas 2, cu tija 3. Aceasta tija trece prin resortul 4, intinzandu-l cat se
depleaseaza in sus. Miscarea du-te-vino a pistonasului se transmite prin
ajutorul sistemului de parghie 5 si 6, stiftului 7, fixat de capatul parghiei 6.

Fig. 118.
Indicatorul se pune in legatura cu cilindrul masinii, printr-o teava cu
robinet cu trei cai.
Marimea cu care se intinde resortul etalon al indicatorului corespunde
presiunei respective a aburilor in cilindru. Valoarea acestei presiuni o aflam
prin derivatiile stiftului7.
Referat.clopotel.ro

Reprentarea grafica a variatiei presiunii din cilindrul masinii in timpul

cursei pistonului, este transpusa de stift pe o foaie de hartie infasurata in
jurul tamburului 8 si fixata de acesta cu ajutorul unor lamele elastice 9.
Tamburul este legat printr-o sfoara de capul de cruce, care are aceiasi
miscare ca si pistonul masinii si este invartit astfel in jurul unei axe verticale,
cu un unghi care corespunde mersului pistonului intr-o directie sau alta.
Deoarece in deplasrea stiftului este proportionala cu presiunea
aburilor din cilindru, iar deplasarea foii de hartie este proportionala cu
deplasarea pistonului masinii, se obtine pe foaia de hartie, diagrama indicata
a lucrului mecanic al aburului.

Fig. 119
La ridicarea acestei diagrame, se inscrie deasemenea pe foaia de hartie
si asa numita linie atmosferica, care ne da marimea presiunii atmosferice.
Pentru a duce aceasta linie robinetul cu trei cai pune cilindrul indicatorului
in legatura cu atmosfera.
Aria diagramei indicate care formeaza un contur inchis, determina
lucrul mecanic efectuat de masina, de catre o fata a pistonului pentru o
rotatie completa a arborelui.
La masina cu dublu efect, lucrul mecanic al unei rotatii a arborelui
este determinat de ariile a 2 diagrame indicate, ridicate de pe ambele parti
ale pistonului pentru o rotatie completa a arborelui.
Daca inlocuim aria diagramei indicate cu un dreptunghi de aceiasi
marime, avand aceiasi baza ca si diagrama, inaltimea acestui dreptunghi va
determina asa numita presiune indicata medie pi.
Presiunea indicata medie este constanta pe tot timpul cursei pistonului
si este presiunea specifica medie, egala cu diferenta dintre presiunea medie a
cursei active a pistonului si presiunea medie la mesul indarat al pistonului.
In fig.119, sunt reprezentate diagramele indicate de ambele parti ale
pistonului. Diagramele se deosebesc putin intre ele si p`i p``i, deoarece
volumul ocupat de aburii din partea dreapta a cilindrului este mai mic decat
volumul ocupat de aburii in partea stanga a cilindrului, din cauza ca pistonul
are in partea dreapta tija cu diametrul d.
In acest scop, conturul diagramei indicate, de exemplu I`, 2`,3`,4` este
parurs de varful planimetrului si impartind suprafata aflata cu ajutorul
planimetrului (mm2) la lungimea diagramei S mm, gasim inaltimea h mm a
dreptunghiului a`, b`, d`,cd`.
Daca la scara ordonatelor diagramei m mm = 1kg/cm2, obtinem
presiunea indicata medie, impartind inaltimea dreptunghiului la aceasrta
scara:

Referat.clopotel.ro

p`i =

h
m

kg/cm2

Daca am determinat presiunea indicata medie, putem determina si

puterea indicata a masinii cu aburi.
Puterea indicata a unei masini cu simplu efect, este:
D 2

Ni =

Sn
pi 60x75

CP

In care: - D este diametrul pistonului, in cm;

- S este cursa pistonului, in m;
- n este numarul de rotatii pe minut al arborelui masinii;
- pt este presiunea indicata medie in kg/cm2.
Puterea indicata a unei masini cu dublu efect se va exprima prin
formula:
D 2

Ni =

Sn
pi 60x75

CP

Aceasta din urma formula nu este tocmai exacta, deoarece in ea s-a

presupus ca atat suprafetele utile ale pistonului, cat si presiunile indicate
medii, sunt acelasi de ambele fete ale pistonului.
In realitate, din cauza tijei cu diametrul d suprafata utila a pistonului
va fi mai mica pe o parte cu marimea suprafetei tijei si va fi
D 2
4

d 2
4

Presiunile indicate medii vor fi deasemenea diferite intre ele, in partea

dreapta fiind p`i si in partea stanga p``i.
Din aceasta cauza, la determinari precise ale puterii indicate a unei
masini cu dublu efect, va trebui sa folosim formula:
Ni = [p`i

D 2
4

+ p`` i (

D 2
4

d 2
4

)]

Sn
60x 75

CP

Puterea indicata a masinii reprezinta puterea dezvoltata de aburi in

cilindru. Puterea transmisa la arborele motor al masinii este totdeauna mai
Referat.clopotel.ro

mica decat cea indicata din cauza frecarilor dintre piston si cilindru a tijei in
presetupe, a capului de cruce in ghidaje, a arborelui in paliere, etc., cat si din
cauza energiei cheltuite pentru deservirea mecanismelor auxiliare ale
masinii, pompe, mecanism de distributie, etc.
Puterea transmisa la arborele masinii se numeste puterea reala sau
puterea efectiva si se noteaza cu Ne.
Daca notam cu Nm puterea constanta prin frecari si mecanismele
auxiliare, puterea efectiva va fi:
Ne = Ni - Nm
Raportul dintre puterea efectiva si puterea indicata se numeste
randament mecanic al masinii:
m = Ne
Ni

de unde:
Ne = m x Ni
La masini orizontale putem lua m = 0,85 0,9, iar la cele verticale
m = 0,9 0,95.

Pierderile de caldura in masina cu aburi

I. Conform celui de al doi-lea principiu al termodinamicii, caldura se
poate transforma in mod practic in lucru mecanic, numai cu conditia ca o
parte din caldura consumata sa nu se transforme in lucru mecanic, ci sa
reprezinte pierderi inevitabile. La masina cu aburi rezulta din aceasta ca
aburii intra in masina cu continutul de caldura i1 si o parasesc cu continutul
de caldura i2. Astfel se transforma in lucru mecanic, numai i1 i2 kcal.kg.
Aceasta se intampla insa numai la masina ideala.
La masinile reale, in afara de pierderile de caldura prin evacuarea
aburului din masina mai avem o serie inteaga de alte pierderi si din aceasta
cauza, lucrul mecanic pe care il obtinem este totdeauna mai mic decat lucrul
mecanic pe care l-am obtine cu aceiasi cantitate de aburi, la o masina ideala,
care ar functiona dupa ciclul Rankine, adica este mai mic decat
Referat.clopotel.ro

l0 =

i1 i 2
A

Pierderile prin laminarea aburilor au fost studiate la construirea

diagramei indicate reale si la comparatia acesteia cu diagrama teoretica.
Alte pierderi de caldura la masina cu aburi sunt: a) pierderi din cauza
destinderii incomplete; b) pierderi in spatiile moarte ale masinii; c) pierderi
prin condensatie; d) pierderi in mediul ambiant din cauza scaparilor de aburi.
Pierderile de caldura din cauza destinderii incomplete a aburilor sunt
determinate de faptul ca, la masina reala presiunea finala de destindere a
aburilor pc (fig. 120) este totdeauna mai ridicata decat presiunea mediului in
care sunt emisi aburii.
Daca aburii sunt emisi in atmosfera, la o presiune pc in comparatie cu
ciclul Rankine, la care se destind in intregime in masina, pana la presiunea
atmosferica p2a, pierderile din cauza detentei incomplete sunt reprezentate de
aria cdn; cand masina lucreaza cu condensator, in care domneste presiune p2k
pierderile in comparatie cu o masina care functioneaza dupa ciclul Rankine
vor reprezentate de aria cer.
Pierderile din cauza detentei incomplete pot fi micsorate odata cu
micsorarea admisiei aburilor adica miscorand raportul de umplere al
cilindrului. Aceste pierderi pot fi reduse la zero dupa cum ne arata linia
punctata din fig. 120.

Fig.120
Totusi masina reala lucreaza intotdeuna cu detentie incompleta ceea ce
se poate explica in felul urmator:
1. La masini cu aceiasi putetre la destinderea completa a aburilor
obtinem cilindrii prea mari, ceea ce mareste pretul de cost al
masinii, cat si pierderile prin frecarea pistonului de peretii
cilindrului. Aceasta crestere a investitiilor si a pierderilor nu este
recuperata si intrece cu mult economia facuta prin functionarea cu
detenta completa.
2. In conditii reale, presiunea de emisie a aburilor, trebuie sa fie
intotdeauna ceva mai mare decat presiunea mediului, in care aburii
sunt emisi, caci pentru ca aburii sa poata fi emisi in acest mediu,
trebuie invinsa rezistenta organelor de emisie.
In ceea ce priveste posibilitatea de a micsora destinderea incompleta,
trebuie sa inem seama de punctul de vedere economic, deoarece prin
micsorarea admisiei, se micsoreaza si puterea masinii.

Referat.clopotel.ro

In cazul cand combustibilul folosit este scump si masina foarte

incarcata, este bine sa lucram cu o admisie mai mica si prin urmare sa
micsoram pierderile datorate detentei incomplete.
In fiecare caz in parte trebuie sa determinam prin comparatia
castigurilor si cheltuielilor, regimul la care lucrul mecanic obtinut de la
masina este mai ieftin.
Pierderile de caldura in spatiul mort se datoresc faptului ca pentru a
ridica presiunea aburilor in acest spatiu la valoarea p1 spatiul mort trebuie
umplut cu aburii vii, care nu produc lucru mecanic in masina. Pentru a
micsora aceste pierderi, emisia aburilor se termina inainte ca pistonul sa
ajunga in punctul mort, compimandu-se astfel aburii ce au ramas in cilindru
pana la presiunea pc mai mare decat p2. Se vede ca cu cat emisia va fi
intrerupta mai curand, cu atat presiunea aburilor va fi mai mare in spatiul
mort.
Pierderile prin condensarea aburilor prospeti admisi in cilindru, se
explica prin faptul ca in timpul emisiei aburilor, peretii cilindrului si a
capacului, canalele si fundul pistonului se racesc pana aproape de tempertura
aburilor emisi. Din aceasta cauza aburii admisi in cilindru venind in contact
cu peretii reci ai cilindrului, se racesc si se condenseaza in parte, depunanduse pe pereti.
Temperatura peretilor, ridicandu-se catre sfarsitul destinderii aburilor
la inceput emisiei lor, o parte din aburii care s-au condensat la admisie se
evapora din nou insa nu mai participa la lucrul mecanic si este evacuata
impreuna cu ceilalti aburi din masina.
Pierderile prin condensatie reprezinta unele din cele mai importante
pierderi ce au loc in masina cu aburi si in unele cazuri cand masina
functioneaza cu aburii saturati, ele atig 30-40% din consumul de aburi al
masinii.
Pentru determinarea acestei pierderi exprimate in kg aburi pe cal.ora
indicata, ne putem folosi de formula:
dk =
in care: cm=

Sn
30

B
cm

este viteza medie a pistonului in m/s.

este coeficientul care depinde de raportul dintre cursa pistonului S

si diametrul cilindrului D
B este un coeficient care depinde de felul masinii. Mai jos dam
valorile lui:

Referat.clopotel.ro

s
D

1,25 1,50 2,0

2,25

0,87 0,91 1,0

1.08

II. Un alt mijloc de a micsora pierderile prin condensatie este

expansiunea fractionata a aburilor. Principiul expansiunii fractionate consta
in faptul ca destinderea aburilor de la presiunea initiala p1 la cea finala p2 nu
se face intr-un singur cilindru, ci in mod succesiv in mai multi cilindri. De
regula numarul de cilindri nu intrece 3.
In fig. 123 se arata schema unei masini cu tripla expansiune, iar in fig.
124 este reprezentata diagrama indicata teoretic a acestei masini.

Fig.123,124
Masina se compune din trei cilindri (fig.123): cilindrul de inalta
presiune I; cilindrul de presiune medie 2 si cilindrul de presiune jopasa 3.
Aburii prospeti cu presiunea p1 intra in cilindrul de inalta presiune si
se destind pana la presiune p`2. Aburii cu presiunea p`2 trec din cilindrul de
inalta presiune in cilindrul de presiune medie, unde se destind pana la
presiunea p``3. Din cilindrul de presiune medie, aburii cu presiunea p``3 trec
in cilindrul de joasa presiune si se dsetind aici pana la contrapresiunea p2.
Lucrul mecanic in fiecare cilindru al aburilor este dat in diagrama
indicata teoretic (fig.124) de suprafetele abnm pentru cilindrul de inalta
presiune, mnkf pentru cilindrul de presiune medie si fkcde pentru cilindrul
de joasa presiune.
In mod teoretic, adunand aceste suprafete, obtinem suprafata abcde,
pe care o putem considera ca diagrama indicata a unei masini cu aburi cu un
singur cilindru, care prelucreaza aburi avand aceiasi parametri initiali si
finali ca aburii din masina noastra cu tripla expansiune si care dezvolta
aceiasi putere ca si aceasta in cazul ca volumul de admisie V este acelasi.
Dupa cum se vede din schemele si diagramele considerate, caderile de
presiune la expansiunea fractionata si deci prin urmare si caderile de
temperaturi se impart la mai multi cilindri. Din aceasta cauza , diferenta
dintre temperatura aburilor la admisie si la emisie, in toti cilindrii este mai
mica decat la o masina cu un singur cilindru. Astfel se micsoreaza racirea
aburilor de catre peretii cilindrului, adica se micsoreaza pierderea prin
condensatie.
In afara de aceasta apa care se depune pe peretii cilindrului de inalta
presiune cand aburii sunt admisi se vaporizeaza catre sfarsitul detentei
aburilor si trece in cilindrul de presiune medie unde produc lucru util; acelasi
lucru se intampla si cu aburii care se depun mai intai pe peretii cilindrului de
Referat.clopotel.ro

presiune medie si vaporizandu-se pe urma trec in cilindru de joasa presiune.

Dupa datele experimentale pe care le avem, pierderile prin condensare sunt
mai mici cu 20% la masinile cu expansiune dubla si mai mici cu 36% la
masinile cu tripla expansiune decat cele in masina cu un singur cilindru.
La masinile cu aburi echicurent nu avem aprope deloc pierderi prin
condensare.
Pierderile in mediul ambiant se datoresc radiatiei caldurii de catre
suprafetele exterioare ale masinii. Pentru a micsora aceste pierderi, cilindrul
se acopera pe din afara cu un un strat de materiale izolante (azbest) si in
afara de aceasta se mai lasa un strat de aer izolator intre stratul de izolatie si
tabla de otel cu care se acopera in exterior cilindrii masinilor.
Pierderile prin scapari de aburi se datoresc neetansietatii dintre piston
si peretii cilindrului cat si neetansietatilor din organele de distributie a
aburilor cum ar fi cazul unor aderente insufuciente intre sertar si oglinda
sertarului sau al unor supape care nu sunt bine rodate.
Cand aburii scapa prin segmentii cilindrului, ei pot trece dintr-o parte
a cilindrului
in cealalta, unde sunt evacuati din masina impreuna cu aburii emisi si prin
urmare nu produc lucru mecanic uil. Aceleasi pierderi le avem si cand aburii
scapa prin locurile neetanse ale sertarelor sau supapelor.
Este clar, ca pierderile datorita scaparilor de aburi prin locurile
neetanse vor fi mai mici, in masinile cu expansiune fractionata, unde aburii
se pierd in mod definitiv, numai daca scapa din cilindrul de joasa presiune.

Referat intocmit de IVAN GABRIEL

Clasa a IX-a B

Referat.clopotel.ro