Sunteți pe pagina 1din 42

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Geografia Turismului

TURISMUL
CAPITALELOR
CULTURALE
Gaina Ionela Ramona
Grupa 307

Anul 2012

I. Turismul cultural
Turismul cultural abordeaza
cultura unei regiuni, n special
valorile ei artistice.

Turistii pot fi interesati de religie,


filozofie, istorie, antropologieietc., si
doresc sa cunoasca evenimente din
trcutul locului respectiv.

Turismul cultural mai poate fi definit prin motivatia accesului la


obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau
alte situri culturale sau eveniment, dar si trasee pentru studiu.

. Turismul capitalelor cultural


Este o forma a turismului cultural
specifica continentului european,
ulterior, fiind adoptat si de catre
tarile arabe si cele doua Americi.

Cand spunem capitala culturala ne


referim la :
Capitala culturala europeana
Capitala culturala americana
Capitala culturala araba
Oras cultural britanic (UK City of
Culture)

III. Conceptul de Capitala


Culturala
Ideea organizrii proiectului
"Capital cultural european" s-a nscut n 1985,
in Atena, la sugestia fcut de fosta actri Melina Mercouri minitrilor Culturii
din Grecia, respectiv Frana.
Oraul n care a aprut ideea, Atena, a devenit prima capital cultural
european, proiect care a ajuns anul acesta la cea de-a 28-a ediie.
Nu doar Europa beneficiaz de acest gen de manifestare. n America se afl n
derulare un program similar incepnd din 1997 (organizaia non-guvernamental
Capitale culturale americane - American Capital of Culture).
Si n rile arabe este desemnat n fiecare an cte un ora care s promoveze i
s celebreze cultura arab n toat lumea.
De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat fr a pierde din vedere
principalul su obiectiv: acela de a pune n eviden bogia i diversitatea
culturilor i a caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bun cunoatere
reciproc ntre cetenii de a ncuraja un sentiment al apartenenei la aceeai
comunitate.

IV. Procesul de
nominalizare
a Capitalelor
Desemnarea capitalelor culturale este un
proces laborios deCulturale
selectie, bazat pe criterii
stricte. Orasele apartinand aceluiasi
continent concureaza pentru a avea onoarea
obtinerii acestui titlui, deoarece aceste
nominalizari reprezinta ocazia ideala
pentru a scoate la suprafata bogatia si
diversitatea culturala a continentului din
cadrul caruia fac parte.

"Exist trei lucruri care sunt indispensabile


unei capitale culturale: calitatea programelor ei
culturale, sprijinul comunitii de afaceri i sprijinul
din partea autoritilor politice.
O provocare-cheie pentru capitalele
culturale este s se asigure c proiectul este parte a
unui angajament politic pe termen lung i a unei
strategii din partea oraului de a deveni i de a
rmne, prin intermediul culturii, un ora creativ"
("Capitale Culturale Europene: drumul spre succes.
Din 1985 pana in 2010).

Pana in prezent, 44 de orase din 23 de


tari au obtinut titlul de Capitala
culturala europeana. Printre ele
amintim: Atena, Florenta, Amsterdam,
Berlin, Paris, Glasgow, Dublin, Madrid,
Luxembourg, Sibiu etc.

Incepand cu anul 2005, Parlamentul European a


adoptat o noua procedura de nominalizare a oraselor.
Astfel, in fiecare an, un oras dintr-un stat membru, pe
rand, este nominalizat de catre autoritatile locale, cu
patru ani inainte. Dupa trei luni, dupa ce Comisia
formata a analizat propunerile si redacteaza un raport,
Parlamentul inainteaza un raspuns, nominalizarea
devenind oficiala pentru anul rezpectiv.
Timp de un an, fiecare oras are sansa sa-si prezinte mostenirea culturala si
sa-si consolideze brandul turistic. Capitalele culturale beneficiaza de un ajutor
economic in valoare de 1,5 milioane de euro pentru promovarea programelor, bani
ce pot fi investiti in infrastructura, restaurarea monumentelor istorice, manifestari
culturale etc., aceste fonduri dorindu-se a fi si un catalizator pentru dezvoltarea
oraselor.

In anul 2000 au existat nu mai puin de nou


capitale culturale europene, n prezent acest
statut fiind mprit anual de dou orae ale
rilor membre UE.

V.
RI
S
C
U
RI
SI
BE
N
EF
IC
O

ocazie unic de a regenera oraele, de a le schimba imaginea i de a le face publicitate la nivel


internaional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului.
Capitalele culturale pot contribui semnificativ la incluziunea sociala i la dialogul intercultural.
Oraele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamgiri, riscuri politice
i dificulti financiare.

neficiile Sibiu-capitala culturala europeana 20

600.000 de turisti din care 250.000 turisti


straini
300.000.000 de euro venituri totale
15.000.000 euro costurile manifestarilor,
din care 8,5 asigurate din bugetele locale
(Primarie si CJ), 2,5 fonduri europene, 2,5
de la Guvern, 1,5 de la sponsori
130 Euro/zi banii cheltuiti de un turist
strain pe cazare si mancare
50 de Euro/zi cheltuiti de un turist roman
pe cazare si mancare
60.000 spectatori in medie pe zi
220 de evenimente culturale si artistice

A fost restaurat patrimoniul cutural si istoric,


cladirile, fatadele, pietele centrale, s-au refacut
drumurile si au fost reablitate toate utilitatile
apa-canal din oras.
Festivalurile George Enescu si TiFF si-au mutat
o parte din evenimente in Sibiu in acel an.
dezvoltare impresionanta a spatiilor de cazare
de toate categoriile.

Clientela proprie care poate fi fie specializata


. Caracteristici ale turismului
ntr-o anumita tematica fie atrasa de tot ce este
in capitalele culturale
cultural, fie ocazionala;
Apartenenta participantilor la categorii socioprofesionale superioare sau cu un nivel de
educatie mediu si ridicat: elevi, studenti,
intelectuali;
Preponderenta n alcatuirea fluxurilor
turistice este populatia urbana, scopul principal
fiind vizitarea muzeelor si monumentelor;
Femeile sunt mai atrase de artele plastice si
de arhitectura, dominnd net miscarile turistice
culturale; barbatii prefera siturile tehnicostiintifice, traditiile si artele populare.

Un ora nu este desemnat drept Capital


cultural european exclusiv pentru ceea ce
reprezint sau ceea ce face. Acestuia i se
acord titlul, n principal, pe baza soliditii
programului de evenimente culturale
specifice pe care se propune s le organizeze
pe parcursul anului n cauz, an care trebuie
s fie excepional. Acest titlu este mai mult
dect o etichet el reprezint ncoronarea
unui an prolific pentru ora n termeni
culturali.

VII. Evenimentul
Capitala cultural
european

Evenimentul ofer posibilitatea ntririi


cooperrii n domeniul cultural i promovrii
dialogului permanent intre natiuni.
El trebuie s sublinieze caracteristicile
comune i diversitatea culturilor europene.
Unul dintre obiectivele cheie ale
evenimentului este ncurajarea cunoaterii
reciproce dintre cetenii europeni i, n
acelai timp, crearea unui sentiment de
apartenen la aceeai comunitate.

II. Diversitatea culturala si etnicitate

Cartierul Banglatown - Londra


Diversitate culturala- Glasgow

In Europa de Nord si de Vest, in orase precum Londra, Bruxelles si


Rotterdam autoritatile au folosit si folosesc diversitatea etnica pentru a
dezvolta anumite peisaje etnografice sau cartiere culturale pentru a atrage
turisti, cum ar fi Spitalfields si Banglatown in Londra. Diversitatea
culturala, in termeni etnici, este insuficient utilizata in comercializarea
oraselor. Aceasta ar putea oferi oraselor, intr-un termen scurt, posibilitatea
de a se distinge de alte orase.

IX. Lista capitalelor culturale


europene

Anul

Capitala culturala (tara)

1999

Weimar (Germania)

2000

Avignon (Franta), Bergen (Norvegia), Bologna


(Italia), Bruxelles (Belgia), Cracovia (Polonia),
Helsinki (Finlanda), Praga (Cehia), Reykjavik
(Islanda), Santiago de Compostela (Spania)

Anul

Capitala culturala (tara)

1985

Atena (Grecia)

1986

Florenta (Italia)

2001

Porto (Portugalia), Rotterdam (Olanda)

1987

Amsterdam (Olanda)

2002

Bruges (Belgia), Salamanca (Spania)

1988

Berlin (Germania)

2003

Graz (Austria)

1989

Paris (Franta)

2004

Genova (Italia), Lille (Franta)


Cork (Irlanda)

1990

Glasgow (Marea Britanie)

2005
2006

Patras (Grecia)

1991

Dublin (Irlanda)

2007

Luxembourg (Luxembourg), Sibiu (Romania)

1992

Madrid (Spania)

2008

Liverpool (Marea britanie), Stavanger (Norvegia)

1993

Antwerp (Belgia)

2009

Linz (Austria), Vilnius (Lituania)

1994

Lisabona (Portugalia)

2010

Essen (Germania),Istanbul (Turcia),Pecs (Ungaria)

1995

Luxembourg (Luxembourg)

1996

Copenhaga (Danemarca)

2011

Tallin (Estonia), Turku (Finlanda)

2012

Guimaraes (Portugalia), Maribor (Slovenia)

1997

Salonic (Grecia)

1998

Stockholm (Suedia)

http://ec.europa.eu/romania/documents

Glasgow

Dupa ce a fost numit Capitala


Culturala Europeana in anul 1990, in
Glasgow s-au readus la viata o
multitudine de facilitati culturale,
inclusiv Burrell Collection si s-a
construit Muzeul de Arta
Moderna.
Pana in anul 2005, 30.000
de persoane au fost angajate
in industria turismului din
Glasgow.

Autoritatile orasului au investit o suma


de 300 milioane dolari in modernizarea
cladirilor culturale si a altor proiecte din
aceeasi arie de interes, in perioada 2006
2011.
Burrell Colection

Universitatea din Glasgow

Muzeul de Arta Moderna

Luxembourg

Muzeul de Arta Moderna

Filarmonica Luxembourg

Palatul Ducal

o A fost prima regiune non-oras numita Capitala


Culturala Europeana in anul 2007.
o Festivalurile au atras 3,3 milioane de vizitatori ceea ce
a determinat cresterea gradului de ocupare al hotelurilor
cu 6% fata de anul 2006.
o Programul Capitala Culturala Europeana a adus 44
milioane de dolari economiei locale .
o Cele mai cautate monumente turistice sunt Muzeul de
Arta Moderna, inaugurat in 2006, Filarmonica
Luxemburg si Palatul Ducal.

Cladirea Arcelor

Sibiu
In

anul 2007 oraul Sibiu a fost


Capital european a culturii,
mpreun cu Luxemburg.
Au fost prezentate peste 300 de de
proiecte, nsumnd mai bine de 2000 de
evenimente .

Evenimentele incluse n Programul


Sibiu 2007 au oglindit caracterul
multicultural i multilingvistic al
oraului.
numrul turitilor a depit cifra
de 700.000, o dublare fa de anul
2006 i triplu fa de anul 2005.

Lisabona

Lisabona este unul dintre cele mai frumoase orase europene datorita atmosferei
placute pe care o creaza amestecul de traditie, a obiectivelor turistice, vietii
culturale, dar si datorita preturilor accesibile.
Acest oras captivant, ce abunda in obiective turistice, este una dintre cele mai
mici capitale din Europa
In anul 1994 a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii.

Guimaraes si Maribor
Sunt capitalele culturale europene ale anului 2012

Guimaraes (Portualia)

Maribor (Slovenia)

Guimaraes

Maribor

Ambele orase au un calendar


extreme de incarcat in evenimente
culturale ce se deruleaza pe
parcursul intregului an concerte
pentru toate gusturile, spectacole de
teatru, dans, cinema si multimedia,
carnavaluri, evenimente de strada
si workshop-uri de creatie.

X. Lista capitalelor culturale americane


Anul

Capitale culturale americane

2000

Merida (Mexic)

2001

Iquique (Chile)

2002

Maceio (Brazilia)

2003

Panama City (Panama), Curitiba (Brazilia)

2004

Santiago (Chile)

2005

Guadalajara (Mexic)

2006

Cordoba (Argentina)

2007

Cuzco (Peru)

2008

Brasilia (Brazilia)

2009

Asuncion (Paraguay)

2010

Santo Domingo (Republica Dominicana)

2011

Quito (Ecuador), Sao Luis (Brazilia)


ro.wikipedia.org

Asuncion

Asuncin este cel mai important centru cultural din Paraguay. n 2009, a fost ales
pentru titlul de Capitala Culturala Americana de ctre Biroul Internaional al
capitalelor culturale. Unele dintre cele mai importante repere culturale din oras
sunt Palatul familiei Lpez, Panteonul Naional al Eroilor, oraul istoric al
Consiliului, Catedrala Metropolitana, Hotelul Guaran, Teatrul Municipal
Ignacio A. Pane, i Biserica a Preasfintei Treimi s.a.

Palatul familiei Lpez

Teatrul Municipal

Panteonul Naional al Eroilor

Santo Domingo
(2010)

XI. Lista capitalelor culturale


arabe

ro.wikipedia.org

Anul nominalizarii

Capitala culturala

1996

Cairo (Egipt)

1997

Tunis (Tunisia)

1998

Sharjah (EAU)

1999

Beirut (Lebanon)

2000

Riyadh (Arabia Saudita)

2001

Kuwait City (Kuwait)

2002

Amman (Iorrdania)

2003

Rabat (Maroc)

2004

Sanaa(Yemen)

2005

Khartoum (Sudan)

2006

Muscat (Oman)

2007

Alger (Algeria)

2008

Damasc (Siria)

2009

Ierusalim (Palestina)

2010

Doha (Qatar)

2011

Sirte (Libia)

2012

Manama (Bahrein)

2013

Bagdad (Iraq)

Cairo
Capitala culturala araba
1996

Cairo este cunoscut drept capitala culturala


a Africii.
Acesta este umplut atat cu modernism cat
si cu antichitate.
Dispune de o mostenire si o traditie proprie,
fiind locul de intalnire al culturilor a trei
continente, Africa, Europa si Asia.

Citadela din Cairo

Muzeul Egiptean al Antichitatilor

Turnul din Cairo

Muzeul Coptic

Muzeul de Arta Islamica

Muzeul Egiptean al Antichitatilor- interior

Piramida lui Keops

lger - capitala culturii arabe in 2007

Alger a devenit 'Capitala culturii arabe 2007' in cadrul unei


manifestari anuale organizate de Liga Araba.
Manifestarile ce s-au derulat la Alger in aceasta perioada au dorit sa
ofere o imagine a bogatiei patrimoniului cultural arab in ansamblul
disciplinelor artistice si literare.

Cu acest prilej au fost prezentate mai multe mii de titluri de carti, au


fost lansate cateva albume de arta despre orasele algeriene;
Au fost prezentate 45 de piese de teatru de autori arabi si straini si
au fost organizate colocvii pe tema dramaturgiei arabe;
Nu au lipsit proiectiile cinematografice, spectacolele muzicale si o
serie de expozitii consacrate in principal centrelor istorice magrebiene
si sahariene.
Aceasta manifestatie culturala a fost finantata printr-un fond
special constituit de 5,5 miliarde de dinari (55 milioane de euro),
conform Ministerului Algerian al Culturii.

Damasc - capitala
ulturii arabe in 2008

Capitala Siriei, Damasc este cea mai


veche capitala din lume avand o
continuitate de peste 4.000 de ani.

Autoritatile locale
planuiesc sa dezvolte
turismul, organizand
numeroase activitati
culturale ce vor
dezvalui turistilor
aspecte interesante ale
culturii arabe

XII. Concluzii !!!

Multe orase sunt interesate sa devina Capitale Culturale,


cele mai importante motive pentru aceasta fiind:
publicitatea de care beneficiaza orasele pe parcursul anului in care a
fost declarat capitala culturala;
numarul mare de turisti suplimentari care viziteaza orasul in aceasta
perioada;
impulsul pe care acest program il da infrastructurii si produselor
turistice ale orasului
efectele pozitive pe termen lung asupra imaginii de ansamblu a
orasului si numarul mare de vizitatori in orasul capitala culturala
Principalele motive ale vizitatorilor in capitalele culturale sunt de
ordin educativ (invatarea istoriei si culturii orasului respectiv) dar si
distractiv (pentru a se bucura de atmosfera si de concertele si
evenimentele organizate). Turistii mai in varsta tind sa fie mai
motivati de istoricul si cultura oraselor capitale culturale in timp ce
persoanele de 25-49 de ani sunt motivate de distractie.

XIII. Bibliografie
www.etc-corporate.org/resources/uploads/ETC_CityTourism%26Culture_LR.pdf
http://www.balcanii.ro/2011/05/capitale-culturale-europene/
http://www.forbes.com/2009/01/15/culture-travel-destinations-forbeslife-cx_ls_0115
travel.html
http://repeatingislands.com/2010/03/10/santo-domingo-is-2010-cultural-capital-of-t
he-americas/
www.fordham.edu/halsall/med/wiet.html
http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009011621503/TURISM/Periplu-prin-capita
lele-culturale-europene-in-2009.html
http://www.greatnews.ro/index.php/turism/capitalele-culturale-europene-in-2012-ci
ne-sunt-si-ce-frumuseti-ascund-guimaraes-si-maribor.html
http://yourmoney.wall-street.ro/articol/Stiri/25966/Damasc-Capitala-culturii-arabein-2008.html
http://www.sana.sy/eng/22/2008/01/13/156234.htm