STUDIU DE MARKETING AL MUNICIPIULUI SIBIU

I.

Alegerea i cartarea destinaiei turistice

Accesibilitatea destinaiei (completai urmtorul tabel bifnd csuele care se potrivesc)

Destinaia turistic are acces la:
Destinaia este deservit de:
1
Drum
Cale ferat
Gar
Autogar Staie a curselor

internaionale
europea naional judeean magistral secundar propri a
altei
de autobuz
n
e
localiti
E68/E81 1,7,14
X
X
X
X
X
Aeroport (cu trafic)
Heliport
Port
Port (turistic)
intern
x
internaional X
Observaii2:
Sibiul este strbtut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naional
DN1).si Drumurile Nationale 1, 7 si 14
Municipiul Sibiu are dou autogri cu autocare i microbuze care fac legtura cu aproape
toat ara i cu spaiul Uniunii Europene.
Sibiul are peste 650 de strzi nominalizate, nsumnd mai mult de 150 km n lungime.
Reeaua stradal este puternic dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea
interseciilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n acest
domeniu s-au realizat numeroase investiii, n special asfaltri i construirea de sensuri giratorii.
Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construii n regim de
autostrad.
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din
Transilvania. Exist patru gri n raza sa: Gara Mare, Gara Mic, Sibiu Triaj, Turnior, precum i
un important depou pentru locomotive diesel.
Majoritatea trenurilor personale i accelerate sunt exploatate cu automotoare
,,Siemens Desiro" (Sgeata Albastr), fiind asigurate legturi cu Bucureti, Rmnicu
Vlcea, Media, Sighioara, Braov,Alba Iulia, Trgu Mure, Timioara, iar n sezonul estival i
cu Constana. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigur legturi zilnice cu Alba
Iulia, Blaj, Media, Podu Olt, Sighioara i Odorheiu Secuiesc

Se completeaz cu datele corespunztoare destinaiei.

(Starea calitativ a drumurilor principale i/sau de legtur ntre destinaie i drumurile principale. Frecvena i tipul
mijloacelor de transport feroviare).
2

II.
-

ANALIZA OFERTEI TURISTICE A DESTINAIEI

Analiza resurselor destinaiei turistice

Listai principalele resurse turistice n relaie cu dezvoltarea unor forme - produse turistice ale
destinaiei alese conform modelului:
Tipul resurselor
Principale Obiective / Repere
Form de turism / Produs
turistic
Naturale
de relief
---arii protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului
Recreere si agrement
Parcul Sub Arini
Parcul Astra
Gradina Zoologica
Antropice
materiale

Ansambluri
si situri
arheologice,
de
arhitectura,
memoriala,
muzee

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA

Muzeul National Brukenthal
Muzeul de Locomotive cu Aburi
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Emil
Sigerus
Muzeul de Istorie (Casa Altemberger)
Turnul Sfatului, Turnul Scarilor
Biserica Evanghelica Lutherana

Enumerai n funcie de caz resurse turistice secundare

Tipul resurselor
Obiective
Naturale
de hidrografie
R. Cibin
de vegetaie
Peisaj forestier (Padurea Dumbrava)
Descriere sumar a principalelor obiective turistice selectate:

Turism cultural, turism

religios, educational,
complex (expozitii,
festivaluri, concerte),
turism de afaceri, de
shopping

Drumetii

Parcul Natural Dumbrava Sibiului

Se ntinde pe 960 hectare i este situat la 4 km de centrul oraului n direcia sud-vest de-a
lungul oselei care merge spre Rinari.
Dintre arbusti cresc aici lemnul cinelui (Ligustrum vulgare), paducelul (Crataegus
monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), sngerul (Cornus sanguinea), macesul (Rosa canina),
salba moale (Evonymus europaea), crusinul (Frangula alnus), calinul (Viburnum opulus),
verigariul (Rhamnus cathartica). La lacul cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400
ani. n stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare
sunt : opaita (Silene dubia), brndusa (Crocus banaticus), lacramita (Majanthemum bifolium),
iarba albastra (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes purpurea).
Paralel cu oseaua se afl linia de tramvai care leag Sibiul de Rinari.
Parcul Sub Arini
Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romnia fiind nfiinat n 1856. Din 1881
parcul s-a aflat n grija Societii pentru nfrumusearea oraului care a continuat aciunea de
plantare de copaci.
n prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30
exotice i 38 autohtone.

Unele sunt originale din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, America
Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rou american, Mahonul,
Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus
Radicans Japonia, ienupr de Virginia, etc.
Cei mai btrni arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani.
De o deosebit valoare tiinific i decorativ sunt speciile exotice, att cele din Extremul
Orient (ginkgo-arborele vietii, magnolia), ct i cele din America de Nord (molid nteptor, pin
strob, tuie, chiparos de California, stejar rou i stejar de balt, nuc negru, arbore de lalea, roscov
de Canada, arar american i arar de zahr, gladice, catalpa).
Parcul Astra
Se afla situate in central orasului si gzduiete 9 busturi ale celor mai importante
personaliti romneti grupate n jurul Asociaiei ASTRA: Gheorghe Bariiu, Badea Cran,
Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazr, Andrei Mureanu, Andrei Saguna, Ioan Slavici
i Emanuil Gojdu. Latura de est a parcului include o serie de cldiri din sec. XIX..
n acest decor i gsesc adpostul aproximativ 95 specii de psri.
Gradina Zoologica
In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina Zoologica din Romania.
In prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha adaposteste 187 de animale si
pasari din 47 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, tigri, lei, jaguar, mistreti, lame,
cerbi carpatini, caprioare, bivoli albi, ponei, cmile, zebre, mufloni, iaci,pecari, oaie berber,
piton reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din Romania), fazani, papagali, pauni,
porumbei.
De mentionat stejarul de la intrarea in gradina, batrn de peste 600 de ani.
Muzeul Brukenthal a fost construit in perioada 1777-1785 de baronul Samuel Brukenthal,
guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac. Este cel mai mare, cel mai ingenios si cel
mai important muzeu din Romania si printer cele mai importante muzee din Eruopa.
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Astra
Patrimoniul su ( ajuns n 1950 la peste 50.000 obiecte, s-a risipit n anul 1950 ( dintre care sau salvat cca 9.000 obiecte depozitate la (Muzeul Brukenthal) a fost integrat Complexului
Naional Muzeal "ASTRA" n anul 1990, n prezent ajungnd de 36 240 obiecte i formnd
temeiul viitorului "Muzeu al Civilizaiei Transilvane "ASTRA", ntr-o concepie modern,
novatoare, multicultural i interdisciplinar.
Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat n 1994 i prezint 35 de locomotive
cu aburi, 2 macarale cu aburi i 2 pluguri cu aburi fabricate ntre anii 1885 1958.
Turnul Scarilor
Una dintre cele mai vechi cladiri din Sibiu, secolul XIII, este singurul dintre cele 3 porti de
acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat. Forma actuala dateaza din 1542. Turnul se
prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj.
Turnul Sfatului
Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraului Sibiu. Are acest nume deoarece
n imediata apropiere a turnului se afla vechea primrie a Sibiului, menionat n documente la
1324.
Biserica Evanghelica Lutherana
Forma actual a bisericii este cea de dupa renovarea din 1520, pe structura vechii bazilici
romanice din secolul al XII-lea.
- Analiza infrastructurii turistice a destinaiei
Structuri de cazare

Evoluia structurilor de cazare (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex.
2000 - 2010)

Anul
1990

Nr.
uniti
28

Nr
locuri
2762

Nr
hoteluri
7

Nr de locuri n
hoteluri
1060

1995

34

2784

904

2000

36

2553

10

1203

2005

33

2091

12

1394

2010

48

3144

20

2369

Nr. locuri dup categoria de confort

1 * i
2*
4*
neclasificate
3*
5*

Observaii3:
In ceea ce priveste numarul structurile da cazare, se observa ca de-a lungul celor 20 de ani
analizati acestea au inregistrat o evolutie ascendenta, in cea mai mare parte, atat per ansamblu cat
si la nivel de hoteluri. Daca in anul 1990 numarul total al unitatilor de cazare era 28, din care 7
erau hoteluri, in anul 2010 structurile de cazare au inregistrat un numar de 48 dintre care circa
40% (adica 20) hoteluri.
In ceea ce priveste numarul total al locurilor oferite de structurile de carzare, acestea au
avut o evolutie neuniforma, cu suisuri respectiv coborasuri usoare. Numarul locurilor oferite de
hoteluri a crescut continuu, insa, iar dupa anul 2005 numarul locurilor in hoteluri a acrescut cu
circa 80% (1394 de locuri in 2005 iar in 2010 2369 de locuri). Tot in aceasta perioada se observa
si o crestere cu 30% a numarului total de locuri oferite de structurile de cazare, de la 2091 la 3144
locuri totale. Aceste cresteri s-au inregistrat, in principal, datorita functiei (titlului) extrem de de
importante cu care a fost inzestrat Municipiul Sibiu in anul 2007: "Capitala Culturala Europeana"
, prilej pentru care s-a investit foarte mult in infrastructura orasului, printre aceste investitii
facand parte si imbunatattirea si multiplicarea structurilor de cazare.

Structuri de alimentaie
Evoluia structurilor de alimentaie (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad
evolutiv, ex. 2000 - 2010)
Nr. restaurante cu specific
Nr. uniti exceptnd
restaurantele
Anul
Nr.
Nr
Romnesc Alt specific
Uniti de tip
Cafenele i
uniti
locuri
fast food
baruri
27
36
Observaii:
3

Comentarii privind evoluia numrului de uniti, respectiv locuri; privind tipurile predominante de uniti de cazare
(ex. ponderea hotelurilor i a locurilor de cazare n hoteluri n numrul total de uniti i locuri de cazare) sau
referitoare la ponderea categoriilor de confort n total.

............................................................................................................................................................
..............
Structuri de agrement
Specifice destinaiei alese
Destinaia turistic deine structuri de agrement specifice pentru:
litoral
turism montan sporturi de iarn turism balnear turism urban
agroturism
X

turism de
afaceri
X

Observaii (referitoare la caracterul destinaiei turistice (complex, specializat; de staiune turistic

distinct sau strns legat de o localitate cu a crei suprafa se ntreptrunde), la vechimea
recunoaterii localitii ca destinaie turistic, etc.):
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante si cele mai vizitate orase din Romania,
acesta avand un caracter complex, am putea spune: turism urban si turism de afaceri.
Pentru orae / destinaii urbane
Destinaia dispune de:
Parcuri, grdini Grdini
Parcuri
Terenuri de Spaii de
publice (ex.,
tematice
de
sport (nr.,
distracie
nr.)
(zoologice, distracie profil)
(cluburi,
botanice)
(ex.)
discoteci) (nr.)
(ex.)
3 parcuri foarte
importante:
Parcul Natural
Dumbrava
Sibiului, Parcul
Sub Arini,
Parcul Astra

Gardina
Zoologica
Sibiu

Parcul
Terenul
Fun Park Sintetic
Sibiu
(fotbal),
PAMIRA
SPORT
(Sibiu),
Stadionul
Municipal,
Complexul
Nautic
Olimpia,
Sala
Polivalenta
Transilvania

70 baruri, cafebaruri, cluburi,

irish-pub-uri (din
care 29 cluburi)

Destinaia
organizeaz
Spaii culturale
periodic
(muzee, expoziii,
evenimente cu
sli de spectacol,
caracter turistic
de teatru, de
(festivaluri,
cinema, etc.) (ex.)
competiii)4
-Teatrul National -Festivalul
Radu Stanca
International de
Sibiu
Teatru de la Sibiu
-Muzeul National -Festivalul
Brukenthal
ARTMANIA
-Complexul
-Festivalul
National Muzeal
International de
Astra
Film
-Muzeul
-Astra Film
locomotivelor cu Festival
abur
-Fest. Jazz and
-Muzeul Bisericii More
Evanghelice
-Festivalul
-Teatrul GONG
concurs Vara,
-Teatrul de balet
vara, primavara
Sibiu
- Targul olarilor
-Casa de Cultura
-Targul de Craciun
a mun.Sibiu
-Festivalul

Se ofer exemple concrete: titlul evenimentelor, perioada, de cnd se organizeaz, cine sunt organizatorii.

-Cinema Arta

International de
Jazz
-Festivalul
Medieval Cetati
Transilvane
-Festivalul
Cantecele
muntilor
-Festivalul Artei
Lirice
-Cocursul
International de
Dans Clasic si
Contemporan

Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement):

Structurile de agrement din municipiul Sibiu sunt intr-o stare foarte buna, modernizate, au
capacitatea de a imbunatati audienta, de a eficientiza si standardiza anumite segmente de
activitate conform unor criterii de inalta performanta, pornind de la nevoile si asteptarile
publicului. Toate acestea ilustreaza interesul si actualitatea marketingului muzeal pentru o
functionare din ce in ce mai buna si mai satisfacatoare si chiar mai motivanta.
Sibiu Jazz Festival, organizat in perioada 8-15 mai, este considerat unic n Romnia,
avnd n vedere longevitatea, consecvena i numrul impresionant de celebriti ale genului, care
l-au onorat cu prezena.
Este cel mai vechi festival de acest gen din Romnia i unul dintre cele mai vechi
festivaluri de jazz din lume, motiv pentru care Sibiul a fost declarat Capitala Jazzului din
Romnia. Pe plan mondial, sunt rare festivalurile de gen, care se pot mndri cu o istorie de trei
decenii, cnd nsi existena acestei muzici abia depete un secol.
La nceputul anilor 70 au loc la Ploieti primele ediii ale Festivalului Naional de Jazz,
din iniiativa Clubului de Jazz Ploieti.
n anul 1970 ia fiin Sibiu Jazz Club, la iniiativa unor entuziati fani de jazz, sub
patronajul Uniunii Tineretului Comunist Sibiu.
Din motive de poluare ideologice Festivalul este mutat n 1974 de la Ploieti la Sibiu,
unde jazzul se bucura, pn i din partea oficialitilor politice comuniste, de respect i susinere.
ntlnirile anuale dintre muzicienii care improvizau i publicul venit din toate zonele rii
reprezentau adevrate srbtori ale libertii de expresie. Nu ntmpltor, Sibiul devenise
Capitala Jazz-ului din Romnia, renume pe care l-a i pstrat.
De-a lungul celor peste 30 de ani de existent, jam-session-urile i muzica improvizat sau transformat n evenimente certe la Sibiu.

n 1977 Festivalul devine un eveniment internaional, prin participarea unui grup de

muzicieni din Cehoslovacia, pentru ca 4 ani mai trziu s se organizeze n cadrul Festivalului
primul Open Air Jam Session din Romnia.
Festivalul a continuat s promoveze valorile i estetica muzicii de jazz prin teme-lecie,
concerte-lecie, recitaluri, ateliere de creaie.
Activitatea organizatoric a fost preluat din 1997 de ctre Fundaia PRO ART
HERMANNSTADT, care a dus mai departe tradiia jazzului n Sibiu.
Oraganizator: Sibiu Jazz Festival.
Festivalul Medieval "Cetati Transilvane"
In fiecare an, la sfarsitul lunii august, in inima celui mai frumos oras din Romania coboara
arta si cultura medievala. Pe toat perioada festivalului vor avea loc spectacole de teatru, dans,
muzic, animaie stradal i se vor organiza conferine n cadrul crora prof. dr. Zeno K. Pinter va
mparti publicului poveti, ntamplari i personaje medievale, mai mult sau mai puin
cunoscute. Printre elementele de decor se gsesc iarmarocul inspirat din perioda medieval - sunt
prezeni artizani, breslasi si comercianti cu produse specifice perioadei medievale-, taverna
medieval- la care publicul poate servi masa n cele trei zile de festival-, staul de animale, tarabe
din lemn, crucioare i roabe din lemn, crue cu coviltire, cuti cu gini, cuca nebunilor dar i
scene pentru spectacole.
Astfel, timp de trei zile cetatea Sibiului este transformata intr-o veritabila piata medievala
animata de spectacole de dans si de teatru medieval, turniruri ale cavalerilor, concerte de muzica
medievala, spectacole de circ, toate avand ca punct de plecare arta medievala.
Organizator: Casa de Cultura a Municipiului Sibiu
Pentru turism de afaceri
Destinaia dispune de:
Centre
pentru
conferin

Pensiuni
dotate cu
sli pentru
conferin

Pensiuni care
ofer material
de suport:
videoproiector
, flipchart, etc.

Furnizori pentru
Sporturi
Echitaie Paintextreme
ball
(alpinism,
bunjee jumping,
tirolian)
X

ATV-uri

Ali furnizori pentru

servicii de agrement i
divertisment (ex.)

Inot la Piscina Baia

Neptun, Complexul
Olimpia, Strandul Mare

III.
ANALIZA CERERII
- Cantitativ
Evoluia volumului cererii (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex.
2000 - 2010)
Anul

Nr. sosiri

Nr. nnoptri

Durata medie Rata de

a ederii5
ocupare6

Numar de
locuri

2001
2003
2005
2007
2010
Observaii
.......

121425
211842
1.74
8201.39%
2583
122523
195127
1.59
9287.33%
2101
138225
216540
1.56
10355.81%
2091
186530
298418
1.59
12725.71%
2345
155244
256839
1.65
8169.17%
3144
............................................................................................................... .........................

In ceea ce priveste analiza cantitativa a cererii, din graficul de mai sus se observa ca atat
numarul sosirilor cat si numarul innoptarilor a crescut in perioada 2002-2005, s-a inregistrat o
crestere semnificativa a ambilor indicatori in anul 2007, cand Sibiul a fost declarat "Capitala
Culturala Europeana", iar dupa aceasta perioada numarul sosirilor si innoptarilor au scazut usor
dar continua sa se mentina pe o treapta inalta, simtindu-se si in prezent si, probabil si pe viitor,
efectele pozitive ale programului "Capitala Culturala". Aceasta denota faptul ca anul 2007 a fost
un an de glorie, daca se poate sa ne exprimam asa, in ceea ce priveste turismul (si nu numai)
orasului Sibiu.
- Calitativ (categorii de turiti dup anumite criterii: vrst, buget, provenien)
Sibiul este vizitat de turisti de toate varstele, de la elevi, studenti, pana la pensionari si, mai ales,
persoane angajate din grupa adulta. n ceea ce privete ara de provenien, cei mai muli turiti
au provenit din Germania i din Romnia, dar i din Spania, Frana sau Italia. Acestia dispun de
un venit mediu sau mare (cei care au venit cu scopul principal/singular de a vizita orasul) iar cei
care vin la rude, prieteni, cunostinte in vizita, dispun de venituri medii sau mici.
Realizai un model de chestionar care s vizeze aspecte calitative ale cererii turistice din
destinaia studiat.
1. De ce ati ales orasul Sibiu?
a) pentru ca a fost "Capitala Culturala Europeana"
5

Se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri la numrul de soriri.

Se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri la capacitatea de cazare (numrul de locuri) n funciune,
multiplicat cu 100.
6

b)pentru obiectivele turistice de care dispune orasul

c)pentru cadrul natural din vecinate
d)corespunde cerintelor legate de modalitatile de petrecere a timpului liber
2. Cum ati aflat de acest oras? (intrebare adresata, in special, turistilor straini)
a)prieteni/cunostinte
b)surse media
c)carti, pliante, brosuri, reviste
d)alte surse
3. Sunteti pentru prima data in orasul Sibiu ?
a)da
b)nu
4. Ce tipuri de turism practicati in statiunea Sarata Monteoru?
a)turism cultural
b)turism de recreere si agrement
c)turism de afaceri
d) turism complex
5. Cum apreciati strarea actuala a infrastructurii orasului?
a)foarte buna
b)mediocra
c)slaba
6. Considerati necesara realizarea unor noi amenajari sau dotari ?
a)da
b)nu
c)nu stiu/ nu pot sa apreciez
7. Sunteti multumit de diversitatea serviciilor oferite de orasul Sibiu?
a)da
b)nu
c)relativ
8. Unde preferati sa va cazati?
a)hotel
b)pensiune
c)alte unitati de cazare
9. Unitatile de primire turistica corespund cerintelor dumneavoastra?
a)da
b)nu
c)relativ
10. Credeti ca exista suficiente obiective de vizitat sau modalitati de petrecere a timpului liber
in municipiul Sibiu?
a)da
b)nu

11. Care este obiectivul turistic numarul 1 pe lista de preferinte, daca aveti unul?
...........................................................................................................
12. Mai cunoasteti si alte obiective turistice din cadrul orasului sau din imprejurimile
acestuia?
a)da (care?)...................................................................................................
b)nu
13. Considerati ca turismul are o pondere insemnata in economia municipiului Sibiu?
a)da
b)nu
c)nu stiu/nu pot sa apreciez
14. Cat de posibil este ca dumneavoastra sa recomandati aceasta statiune unor colegi/
prieteni/ cunostinte?
a)foarte probabil
b)posibil
c)imposibil
IV.

ANALIZA PROGRAMELOR I MIJLOACELOR DE PROMOVARE

TURISTIC EXISTENTE

Comentai critic aspecte legate de site-ul de internet prin care se promoveaz destinaia
studiat
Imaginea primei pagini a site-ului (Se obine prin tastarea comenzilor: Print Scrin Copy Paste)

Observaii7:
- Proprietarul site-ului
Primaria Municipiului Sibiu
- Locul promovrii turistice pe site-ului destinaiei selectate
Site-ul www.turism.sibiu.ro reda caracterul turistic al orasului prin intermediul principalelor
obiective turistice, structuri de alimentatie, calendarului cultural din luna curenta (toate
evenimentele care au loc in orasul Sibiu, zi de zi, precizandu-se si ora inceperii) si, nu in ultimul
rand, promovarea turistica a orasului se realizeaza prin brosura "SIBIU Hermannstadt tanar din
1191- Orasul Breslelor" care poate fi vizualizata si/sau descarcata in sapte limbi straine, intre care
si limba romana.
- Tipul de informaii redate pe site i modul n care sunt redate (link, text, etc.)
Informatiile sunt prezentate sub forma de link-uri, care sunt imbunatatite cu ajutorul
fotogarafiilor/ imaginilor in partea stanga sus ruleaza un filmulet cu mai multe imagini
reprezentative pentru municipiu. In partea centrala ruleaza o galerie cu descrierea principalelor
obiective turistice din oras, ajustata si de cate o fotografie proprei obiectivului.
-

Imaginea / imaginile prezentate pe site i modul n care sunt redate (locul: central,
margine, etc.; mrimea imaginilor, reprezentativitatea lor pentru localitate ca destinaie
turistic)
Imaginile, mai mari sau mai mici, nu au o pozitie centrala sau marginala in cadrul site-ului, ele se
gasesc pe toata pagina. Sunt foarte reprezentative in ceea ce ce priveste motivul sau informatia pe
care o promoveaza/ofera. Spre exemplu, tot in partea centrala a paginii, link-ul de trimitere la
structurile de alimentatie este reprezentat prin doua imagine (in prima imagine o farfurie si o
furculita iar in cea de-a doua o persoana care savureaza o cafea). Toate obiectivele turistice sunt
prezentate prin intermediul imaginilor.
7

Dac nu exist site separat al destinaiei turistice analizate se va studia siteul aferent locaitii, judeului, etc. studiat
(ex. site-ul primriei Buteni pentru staiunea Buteni).

- Calea prin care se ajunge la informaiile turistice.

La informatiile turistice se ajunge simplu, doar prin intermediul click-ului, uneori facandu-se
trimitere catre alte site-uri.
-

Exist trimitere ctre site-ul / contactul unui centru de informare turistic al

destinaiei
Exista trimiteri cam peste tot, insa in ceea ce priveste centrele de informatiile turistica, acestea nu
se afla pe prima pagina ci se ajunge la ele prin intermediul link-urilor si nu au ele insele trimitere
catre site-ul de contact intrucat este deja precizat in partea dreapta a textului referitor la fiecare
centru de informare turistica din judet.
-

Informaiile turistice oferite (obiective, uniti de cazare, uniti de alimentaie,

modaliti de practicare a timpului liber (agrement) altele dect vizitarea obiectivelor,
tarife etc.)
Caracterul turistic al orasului este exprimat prin intermediul principalelor obiective turistice,
structuri de alimentatie, calendarului cultural din luna curenta (toate evenimentele care au loc in
orasul Sibiu, zi de zi, precizandu-se si ora inceperii) si, nu in ultimul rand prin brosura "SIBIU
Hermannstadt tanar din 1191- Orasul Breslelor" care poate fi vizualizata si/sau descarcata in
sapte limbi straine, intre care si limba romana. De asemenea, site-ul pune la dispozitia tuturor un
set de informatii practice, ca de exemplu: cum ajungem, cum ne deplasam, despre Sibiu, centre
de informatii etc.
-

Gradul de actualitate a informaiilor oferite pe site (Perioada pentru care sunt oferite
informaiile)
Informatiile oferite pe site sunt actualizate zilnic, adica se schimba continutul link-ului
"Evenimentele de astazi din Sibiu".
- Informaii utile turitilor care lipsesc i ar putea fi adugate pe site
Consider ca setul de informatii care se regaseste pe site este complet.
-

Sugestii privind mbuntirea modului de prezentare a site-ului pentru a-i spori

utilitatea din prisma potenialilor turiti
O sugestie posibila dar nu neaparat necesara ar putea fi sa schimbe aspectul site-ului, astfel incat
sa fie mai atragator, mai estetic.
V.

ANALIZA MEDIULUI DE PIA

- Principalii competitori ai destinaiei la nivel regional, naional, internaional (dac este

cazul)
......................................................................................................................................................
..............
Competitori regionali: a) Brasov; b) Cluj Napoca; c) Sighisoara .... si alte orase din
Transilvania
Competitori nationali: d) Timisoara; e) Iasi

Competitori internationali: f) Loxembourg ... si alte orase culturale la nivel european

Pentru o mai mare claritate a expunerii i rezumarea ideilor dup comentarii se poate face un
tabel care s arate locul ierarhic al destinaiei fa de competitori, de genul:
TURISM CULTURAL
Destinaia
studiat
Resurse
Infrastructur
turistic
Cerere
Pre
Politici
de
promovare

Competitori
regionali
/(a); +(b); +(c)
/(a); +(b); +(c)

Competitori
naionali
+(d); +(e)
+(d); /(e)

Competitori
internaionali
-(f)
-(f)

-(a); +(b); +(c)

+(a); /(b); -(c)
+(a); +(b); /(c)

/(d); +(e)
/(d); /(e)
+(d); +(e)

-(f)
+(f)
-(f)

TURISM DE AFACERI
Competitori
regionali
/(a); +(b); +(c)

VI.

Competitori
naionali
-(d); +(e)

Competitori
internaionali
-(f)

MSURI STRATEGICE DE OPTIMIZARE A PRODUSULUI TURISTIC N

VEDEREA UNEI MAI BUNE SITURI PE PIA FA DE MEDIUL
COMPETIIONAL

Strategii de optimizare a produsului/destinaiei int axate pe mixul de marketing la nivelul

destinaiei alese
In ceea ce priveste strategiile de promovare, trebuie mentionat faptul ca Primria Sibiu a
continuat promovarea oraului ca o destinaie turistic prin participarea n luna ianuarie 2012 la
dou trguri de profil din strintate, iar n ceea ce privete creterea calitii serviciilor
municipalitatea sprijin cursuri de formare a ghizilor turistici profesioniti. Tot cespre anul 2012
trebuie mentionat faptul ca municipalitatea promoveaza un proiect special: SIBIU BAROC
UPDATE. www.baroc.sibiu.ro este disponibil publicului din data de 15 decembrie i conine
informaii referitoare la cele apte trasee incluse n proiectul promovat de municipalitate i
finanat din fonduri europene, precum i calendarul de evenimente culturale care vor avea loc n
anul 2012. In seciunele paginii web sunt descrise cele apte trasee sau obiective propuse
oaspeilor care viziteaz Sibiul: centrul istoric, Turnul Sfatului, Sistemul de fortificaii, Biserici
istorice, Traseul verde, Muzeul Astra i Muzeul Brukenthal.
De pe acest site vor putea fi descrcate i brourile editate n cadrul acestui program
pentru fiecare traseu sau obiectiv. De asemenea, pentru fiecare dintre cele 7 seciuni sunt

disponibile albume foto. Un element mai deosebit al site-ului este un panoramic al Pieei Mari
din Turnul Sfatului.
Sibiul a fost promovat la cele dou trguri internaionale de turism care au avut loc n
iarna anului 2012. n perioada 12-15 ianuarie a avut loc Ferien Messe Wien - Internationale
Messe fr Urlaub, Reisen und Freizeit, un trg care se adreseaz n egal msur publicului i
operatorilor n turism. Trgul nregistreaz la fiecare ediie peste 700 de expozani din peste 70 de
ri, iar ediia precedent s-a bucurat de prezena a peste 116.000 de vizitatori.
n perioada 14-22 ianuarie a avut loc la Stuttagart CT - Die Urlaubsmesse, un trg destinat
preponderent publicului care caut oferte de vacane i petrecerea timpului liber. Evenimentul s-a
desfurat pe o suprafa expoziional de 105.000 m2, bucurndu-se de participarea a peste 1850
de expozani ce provin din 100 de ri. La ediia de anul trecut 220.000 de vizitatori au cutat
oferte pentru cltorii de vacan.
Reprezentanii municipalitii au distribuit anul acesta la cele dou trguri un total de
4.100 de materiale de promovare: hri, pliante i brouri de promovare a Sibiului i a
obiectivelor sale turistice, dar i brouri de prezentare a unitilor de cazare din municipiul Sibiu.
Flux continuu de turiti n Centrele de Informare Turistic.
Cele dou centre de informare turistic aparinnd municipalitii au nregistrat n ultimele
ase luni un flux constant i destul de important de turiti. La Centrul de Informare Turistic din
Piaa Mare cel mai mare numr de turiti a fost nregistrat n luna august, cnd aprope 4.200 de
persoane au solicitat informaii. Peste 2.700 de turiti au trecut pragul centrului de informare
turistic i n luna iulie i puin mai atipic pentru lunile de extra-sezon, n septembrie au fost
nregistrai aproape 3.900 de turiti, iar n luna octombrie, aproape 2.000.
n ceea ce privete ara de provenien, cei mai muli turiti au provenit din Germania i
din Romnia, dar i din Spania, Frana sau Italia. Acetia au solicitat cel mai des harta oraului,
informaii despre evenimente culturale i obiective turistice i informaii referitoare la opiunile
de transport local. n total au fost mprite anul trecut prin centrele de informare turistic peste
13.700 de hri.
De asemenea, au existat turiti care s-au interesat de traseele montane sau mprejurimile
oraului sau despre orarul muzeelor din ora.
Modificri ale taxei hoteliere.
ncepnd din 1 ianuarie 2012 taxa hotelier a scazut de la 4% la 1%. n anul 2011
municipalitatea a ncasat din taxa hotelier suma de 1.549.585 lei, sum comparabil cu cele din
2007 i 2008, n contextul n care tarifele de cazare au sczut.
"Noi vom continua strategia de promovare n acest domeniu, chiar i n contextul acestei scderi
a taxei hoteliere pentru c dorim s sprijinim turismul sibian i pe cei care i desfoar
activitatea n acest domeniu. Dorim s continum contrucia imaginii Sibiului ca destinaie
turistic. Aceast sum pe care noi o ncasam din taxa hotelier reprezenta doar o mic parte din

finanarea pe care bugetul local o asigur pentru aceast strategie de promovare turistic" a
declarat primarul Klaus Iohannis.
ncep cursurile de atestare a ghizilor.
Municipalitatea v gzdui dou cursuri de calificare pentru ghizi turistici locali i
respectiv naionali. Cursurile sunt iniiat de Asociaia Naional a Ghizilor din Turism
Romnia, iar municipalitatea contribuie prin punerea la dispoziie a slii de edine de la
mansarda cldirii i a echipamentelor necesare.
"Primria s-a asociat la aceste proiecte pentru c dorim s sprijinim n msura n care ne este
posibil, dezvoltarea serviciilor n turism i creterea calitii acestora" a declarat primarul Klaus
Iohannis.
Costul cursului pentru ghizi locali este de 290 de euro, iar cel pentru ghid naional cost
90 de euro. Cursul pentru ghizi locali va avea o durat de 6 luni, iar cel pentru ghizi naionali se
va desfura pe o perioad de 5 sptmni. n urma absolvirii celor dou cursuri se vor obine
diplome care, mpreun cu alte documente, vor fi depuse pentru obinerea atestatului de ghid de
turism.
Diplomele de absolvire a cursului sunt recunoscute i eliberate de Ministerul Educaiei,
Cercetrii i Tineretului i de Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale precum i de
Ministerul Turismului. Atestatul este recunoscut n toate rile Uniunii Europene.
Pn n prezent cursurile s-au organizat doar n Cluj i Braov. Cei care se vor nscrie la
aceste cursuri vor studia printre altele teme legate de patrimoniu, geografie, marketing,
tehnologia activitii de ghid, legislaie n turism, istorie, etnografie.
Cei care se nscriu trebuie s aib minim 18 ani, s fi absolvit cel puin liceul i s
cunoasc minim o limb de circulaie internaional. Mai multe detalii privind nscrierea se pot
obine de la centrele de informare turistic.