Sunteți pe pagina 1din 3

Comportamentul oamenilor este, in primul rnd, un

comportament social, alturi de i mpreuna cu ceilali.


De aceea, el trebuie sa se ncadreze intre anumite
limite, astfel nct nici o persoana sa nu provoace rul
semenilor.
Fiecare
persoana
are
propriile
ei
trebuine,
scopuri, idealuri, dar satisfacerea acestora trebuie sa
se produc doar in cadrul stabilit de regulile si normele
societii. Doar astfel este posibila supravieuirea,
ordinea si funcionarea normala a unei societi.
Normele
si
regulile
societii
ne
orienteaz
aciunile, indicndu-ne ceea ce comunitatea ateapt de
la noi, ce avem voie sa facem si ce nu, ce ne este permis
si ce ne este interzis.
Normele unei societi pot fi morale si juridice.
Normele juridice sunt cunoscute sub numele de legi.
Ele reprezint reguli cu caracter obligatoriu, elaborate,
impuse si aparate de ctre autoritile statului.
n general, att normele juridice, cat si cele
morale conin interdicii. La prima vedere, aceste
interdicii par a ne limita libertatea. In realitate, ele
fac posibila libertatea fiecrui membru al societii.
Nici un membru al unei colectiviti, indiferent cine ar
fi el, nu are libertatea de a aciona dup bunul plac,
pentru ca astfel ar putea afecta libertatea si chiar
viata celorlali.
Aceste interdicii, care adeseori ne supra sau ne
enerveaz, au drept scop sa ne nvee s trim panic
mpreuna cu ceilali, iar cu timpul, pe msura ce ne
maturizam, ne vor aduce independena, ne vor nva cum
sa fim liberi, respectnd totodat libertatea celorlali.

ntre
normele
unei
societi
pot
aprea
contradicii. De exemplu,
societatea ocrotete dreptul
la viaa al oamenilor, dar membrul unui cult religios
poate refuza asistena medicala pentru ca aceasta
contravine credinei sale, protejata i ea de ctre lege,
in virtutea dreptului la libera exprimare.
Presiunile, constrngerile pe care le exercita
societatea
asupra
membrilor
si,
prin
intermediul
normelor, pentru a-i obliga s se comporte ntr-un anumit
mod poarta numele de control social
Dar pentru a face faa exigenelor societii,
oamenii trebuie, mai nti, sa le cunoasc. Ei trebuie sa
le nvee, aa cum nva, la coala, scrisul i cititul.
Numai c socializarea ncepe mult mai devreme, o
data cu nvarea primilor pai, i dureaz practic toata
viaa. De aceea, auzim adeseori spunndu-se despre cineva
care nu se comport civilizat, c i lipsesc cei $apte
ani de acas.
n acest sens, se spune c omul nu se nate uman, ci
devine in procesul educaiei.
La nceput, aceasta nvare se produce prin
imitaie. Copilul nva s se comporte imitndu-si
prinii, bunicii, mai apoi prietenii, eroii din diferite
cri sau filme. Acetia sunt adevrate modele pentru
fiecare om. Cu timpul, tinerii doresc s-i continue
coala, s-i construiasc o cariera, particip la
diferite activiti pe care societatea le
apreciaz i recompenseaz. Toate acestea sunt posibile
doar dac nva normele societii.
Dar numai nvarea nu este suficient. Ea trebuie
s fie nsoit de nelegerea i respectarea legilor, a
regulilor scrise i nescrise ale colectivitii. Fiecare
om trebuie s contientizeze c, n absena lor,
existena societii, a speciei umane sunt imposibile.
Controlul social se realizeaz prin intermediul
recompenselor i pedepselor.
Recompensele au drept scop ncurajarea oamenilor de
a respecta regulile de convieuire sociala i pot veni
din partea:

unor instituii si organizaii: mulumiri


publice, elogii, distincii, premii;

familiei.
prietenilor,
vecinilor:
aprobare, lauda.
Pedepsele genereaz teama sau frica oamenilor de a
nclica regulile i legile comunitii i pot fi date
de:
diferite autoriti ale statului (politic,
justiie): contravenii, confiscarea de bunuri,
privarea de libertate;
prieteni, vecini, cunotine: dispre,
batjocura, izolare, marginalizare.
n ciuda pedepselor, atunci cnd nu este vzut de
ceilali, individul ar putea s nesocoteasc cu buna
tiina regulile societii. De aceea, cel mai important
lucru
este
transformarea
controlului
social
in
autocontrol, astfel nct comportamentul s nu mai fie
orientat,
reglat
din
exterior,
ci
din
interiorul
fiecruia dintre noi. Doar atunci omul este cu adevrat
liber, altfel este doar sclavul unor reguli a cror necesitate nu o nelege.
Libertatea este o forma de autocontrol atunci cnd
ea se bazeaz pe convingere, i nu pe teama.