Sunteți pe pagina 1din 9

Boli ereditare umane

Stan Mihai-Beniamin

Cariotipul unei specii reprezint numrul de cromozomi prezeni n nucleul celulelor somatice.
Pt stabilirea cariotipului unei specii se fac msurtori care au n vedere:
a. lungimea relativ a cromozomului (lungimea fiecrui cromozom raportat la lungimea total a
complementului haploid normal exprimat nn procente);
b. raportul braelor cromozomiale (raportul bra lung/bra scurt);
c. indexul centromeric (raportul dintre braul scurt i lungimea total a cromozomului exprimat n procente).
Idiograma este reprezentarea diagramatic a cariotipului unui individ i se obine prin msurarea
cromozomilor omologi din mai multe metafaze. Exprimarea grafic prezint lungimea lor total, lungimea
braelor, poziia centromerului, prezena sateliilor.
Originea cariotipului uman se pare c originea cariotipului uman este n cariotipul maimuelor
antropoide care au 2n = 48 cromozomi. Un moment important n evoluia primatelor a fost fuzionarea a 2
cromozomi acrocentrici formnd un cromozom metacentric. Acest lucru este posibil n comunitile mici, unde
indivizii realizeaz procesul de consangvinizare prin mperechieri de tip mamxfiu, fratexsor, tatxfiic.
Prin cuplarea unui individ 2n = 47 cu unul normal 2n = 48 rezult jumtate din descenden 2n = 47 i
jumtate 2n = 48.
Prin ncruciarea ntre ei a indivizilor nrudii cu 2n = 47, conform legilor mendeliene, rezult 25%
indivizi 2n = 48, 50 % indivizi cu 2n = 47 i 25% indivizi cu 2n = 46. Fuzionarea celor 2 cromozomi
acrocentrici, la un individ, a dus la homozigotarea acestuia i rspndirea indivizilor de acest tip n cadrul
populaiei respective.

Cariotipul uman normal omul (Homo sapiens sapiens) are n celulele somatice

46

de
cromozomi dintre care 22 de perechi autozomi i 1 pereche heterozomi sau cromozomi ai sexului (XX la
femeie i XY la brbat).
Folosind criteriile de analiz prezentate mai sus, cromozomii umani au fost repartizai n 7 grupe notate
cu literele: A, B, C, D, E, F, G.
Autozomii sunt dispui n aceste grupe n ordinea mrimii i sunt numerotai de la 1-22.
Cromozomul X are dimensiuni mai mari, asemntor cromozomilor din grupa B.
Cromozomul Y este mai mic, similar celor din grupa G i reprezint circa o treime din mrimea
cromozomului X.
*citit doar
Grupa A cuprinde primele 3 perechi de cromozomi cu dimensiuni mari 9,08 7,06 microni. Perechile 1 i 3
sunt metacentrici, iar perechea a 2-a sunt submetacentrici. Cromozomul din perechea 1 are o constricie
secundar n regiunea proximal a braului lung;
Grupa B cuprinde perechile de cromozomi submetacentrici 4 i 5 cu dimensiunile de 6,55 - 4,46 microni;
Grupa C cuprinde cromozomi din perechile 6-12, de mrime mijlocie i submetacentrici, cu dimensiuni
cuprinse ntre 5,84 4,46 microni. Cromozomii perechi 9 au o constricie secundar n regiunea proximal a
braului lung;
Grupa D cuprinde cromozomi acrocentrici i cu satelii, din perechile 13-15 cu dimensiuni cuprinse ntre
3,64 3,36 microni;
Grupa E cuprinde cromozomi relativ mici cu dimensiuni cuprinse ntre 3,23 2,76 microni; cromozomii
perechii 16 sunt metacentrici i au o constricie secundar n zona braului lung, iar perechile 17-18 sunt formate
din cromozomi submetacentrici;
Grupa F cuprinde cromozomi acrocentrici i cu satelii, din pere4chile 21-22 care au dimensiunile de 1,83
1,68 microni.
2

Cromoyomul X are lungimea de 5.80 microni i este metacentric, iar cromozomul Y are lungimea de
1,96 microni i este acrocentric.
Cariotipul uman normal determin transmiterea unor caractere umane normale, cum ar fi:
grupele sanguine, culoarea ochilor, determinismul genetic al sexelor, culoarea prului, nlimea
indivizilor, relieful degetelor i a palmei, pigmentaia pielii, timbrul vocii i altele.
Transmiterea celor 4 grupe sanguine se afl sub controlul a 3 gene alele (LA, LB, l) plasate pe acelai
locus.
La i Lb sunt codominante deoarece prezena lor n acelai genotip dau natere unui fenotip AB.
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele tipuri de gene , de combinatii compatibile la transferul
grupelor sangvine.

Grupe sanguine

Genotipuri

Primeste de la:

Doneaza la:

A(II)

A A
A
L L sau L l

O si A

A si AB

B(III)

B B
B
L L sau L l

O si B

B si AB

AB(IV)
PRIMITOR
UNIVERSAL

A B
L L

O, A, B, AB

AB

O(I)
DONATOR
UNIVERSAL

ll

O, A, B, AB

n afara sistemului sanguin ABO au mai fost descoperii i ali factori sanguini dintre care cei mai
cunoscui sunt: Rh, Lutheran, Kell, Lewis, Kidd, Xy.
Cel mai studiat este factorul Rh care a fost depistat n anul 1939 la maimuele Rhesus. 85% dintre
oameni au pe suprafaa eritrocitelor un antigen asemntor cu cel al maimuelor Rhesus i sunt considerai
Rh pozitivi. n acest fenomen este implicat o singur pereche de gene R i r situate pe cromozomul 1.
Incompatibilitatea de tip Rh ntre brbat i femeie are o frecven teoretic de 1/10 din nateri.
Transmiterea culorii ochilor caracter recesiv, determinat de 3 gene plasate in locusul E, notate astfel:
Ebr pt ochi negri; Ebl-pt ochi albastri; Egr-pt ochi caprui.
Aceste gene sunt in interactiune => heterozigoti, cu diferite nuante de culoare a ochilor: ochi negri-deshis, verzi,
caprui deschis.
Culoarea parului la om este determinata genetic astfel:
Culorile inchise sunt dominante fata de cele deshise ; indivizii cu parul negru au genotipuri RR sau Rr,
cei cu genotip rr prezentand par rosu.
Inaltimea indivizilor umani are un character polygenic , la fel ca si pigmentatia pielii.

Cariotipul uman patologic este determinat de:


-schimbri numerice cromozomiale (creteri trisomie i scderi monosomie) aneuploidii;
-modificri n structurile cromozomiale (autozomi i heterozomi)
-modificri n structura genelor ( maladii metabolice ereditare)
3

Toate aceste modificri sunt produse de factori mutageni (fizici, chimici, biologici).

a. Principalele afeciuni genetice determinate de schimbri numerice


cromozomiale: cauza principal care duce la maladii provocate de modificrile numerice cromozomiale
este non-disjuncia cromozomial n timpul meiozei.
Se pare c frecvena acestor tipuri de accidente este mai mare n ovogenez dect n spermatogenez.
1.Trisomia 21 sau sindromul Down sau mongolismul 2n = 47
Cauze: prezena n celule a unui cromozom suplimentar n perechea 21;
Simptome:
frecven de 1/600-700 nateri, incidena crescnd odat cu vrsta mamei;
indivizii prezint: microcefalie, profil plat,
ochi oblici, nas turtit la baz, urechi mici i implantate mai jos,
gt i degete scurte,
piele uscat i aspr,
tulburri i malformaii de cretere,
malformaii cardiace,
debilitate mintal,
anomalii dentare,
hipotonie, adesea sterili, nedepind vrsta adult

2.Trisomia 18 sau sindromul Edwards 2n = 47


Cauze: prezena n celule a unui cromozom suplimentar n perechea 18;
Simptome
90% din produii de concepie sunt eliminai prin avort spontan.
Copiii care se nasc au:
occipitalul proeminent,
gura mic,
gtul scurt cu exces de piele,
stern scurt,
centura pelvian ngust,
contractura caracteristic a degetelor picioarelor,
picioare cu calcaneu proeminent,
malformaii ale cordului i rinichiului,
napoiere psiho-motorie grav.
3.Trisomia 13 sau sindromul Patau 2n = 47
Cauze: prezena n celule a unui cromozom suplimentar n perechea 13;
Simptome:
incidena acestei boli este de 1/2000 1/25.000 nateri.
Bolnavii se caracterizeaz prin :
microcefalie,
frunte ngusta,
anomalii oculare,
4

nas scurt cu rdcina aplatizat,


urechi cu inserie joas i malformate,
degete supranumerare,
cardiopatie congenital,
dezvoltare incomplet a creierului anterior,
napoiere mintal.
Majoritatea bolnavilor mor n primele 6 luni de via.

4.Sindromul Triplo x (XXX)


Cauze: prezena a 2 cromozomi X n ovule. Se transmite pe linie feminin;
Simptome :
dezvoltare fizic anormal,
reducerea glandelor mamare,
pilozitate abundent pe fa,
sterilitate,
anomalii de comportament;
5. Sindromul Turner (XO)
Cause: n loc de 2 cromozomi XX n ovule apare un singur cromozom X;
Simptome:
dezvoltarea fizic nu este afectat,
fetele au statur mic ,
gt scurt i ptrat,
linia prului pe ceaf, joas,
dezvoltare psihic aproape normal,
atrofierea ovarelor nsoit de sterilitate.
6. Sindromul Klinefelter (2n = 47, XXY)
Cauze: apare la biei cauza fiind prezena unui cromozom X suplimentar;
Simptome:
inteligen normal,
fenotip normal,
reducerea testiculelor,
dezvoltarea la pubertate a glandelor mamare (ginecomastie).

b. Principalele afeciuni genetice determinate de modificri structurale


autozomale.
Principalele tipuri de modificri n structurile cromozomilor sunt: adiia, deleia, inversiile, duplicaiile,
translocaiile.
1. Sindromul Cri du Chat (iptul pisicii)
Cauze: deleia parial a braului scurt al cromozomului 5;
Simptome:
frecvena bolii este de 1/50.000 1/100.000 i boala se manifest prin
anomalii ale laringelui i ale corzilor vocale,
ntrzieri n creterea n greutate i nlime,
5

microcefalie,
napoiere mintal grav.

2. Leucemia (mieloid cronic )


Cauze: deleia braului lung al unuia din cei doi cromozomi ai perechii 22 care devine cromozom modificat
(sau cromozomul Philadelphia).
Segmentul desprins se poat lipi la braul scurt al unuia din cei 2 cromozomi ai perechii 9 (translocaie);
Simptome: modificri ale nivelului leucocitelor din snge

c. Principalele afectiuni genetice determinate de modificari heterozomale


( maladii ereditare umane sex-linkate )
Modificarile heterozomilor pot fi :
numerice, iar bolile care apar in aceste cazuri au fost deja prezentate
structurale, in special la nivelul unor gene, generand maladii metabolice.
1. Homofilia
Cauze: mutatie recesiva pe cromozomul x, care contine gena X
gena se transmite atat pe linie materna cat si paterna
doar barbatii se imbolnavesc
Simptome: tulburari de coagulare a sangelui ce creaza probleme pers. afectate de o hemoragie
poate fi:
tip A- det. de absenta unui factor antihemolitic din calea metabolica fibrinogen-fibrina;
tip B- repr. o deficienta a plasmei in tromboplastina.
*se caracterizeaza prin absenta unor factori necesari coagularii sangelui.
Gena mutanta care provoaca hemofilia este recesiva si se gaseste plasata pe cromozomul X.
Cromozomul Y nefiind omolog cu X si neavand deci un locus pentru aceasta gena aceasta boala se
manifesta mai frecvent la barbati. Fenomenul = hemizigotie.
Aceasta inseamna ca un barbat XhY este bolnav, in timp ce o femeie XhX heterozigota (,purtatoare")
este normala, dar transmite maladia la copii o data cu cromozomu afectat.
Frecventa femeilor homozigote (XhXh) care prezinta maladia este foarte mica, femeile fiind mozaicuri
genetice cu un cromozom X activ si un cromozom X heterocromatinizat .
2. Daltonismul
Cauze: o mutatie aparuta intr-o gena recesiva x-linkata, , se manifesta mai mult la b. ( 8%) decat la f. La femei
se manifesta in stare homozigota, iar la barbate in stare de hemizigotie.
Simptome: incapacitatea diferentierii culorilor rosu de verde ( majoritatea cazurilor);dar exista si alte forme de
daltonism
Gena recesiva x-linkata se transmite la descendenti la fel ca hemofilia;
3.Distrofia musculara Duchene
Cauze: mutatia recesiva a unei gene de dim. mari , situata in regiunea mediana a bratului scurt al cromoz. X.
Afecteaza mai mult b. , cu o frecventa de 1/3500 nou-nascuti.
Simptome:
apar inca din copilarie prin dificultati de mers , atrofie musculara care se instaleaza treptat si afecteaza
muschii netezi ai intestinului, ai miocardului
6

d. Principalele afectiuni genetice determinate de modoficari in str. genelor


( maladii metabolice ereditare)
Exista o relatie directa intre str. unei gene si sinteza unei catene polipeptidice. In momentul in care se
modifica str. unei gene apar modificari in sintezele proteice, enzimatice care genereaza boli.
Aceste modificari structurale afecteaza heterozomii ( daltonismul, hemofilia fiind deja prezentate) cat si
autozomii.
1. Guta
Cauze: modificari in str. genei care controleaza sinteza si eliminarea acidului uric;ca urmare se modifica si
metabolismul bazelor azotate purinice si pirimidinice.
Simptome: acidul uric se acumuleaza in sange si conditioneaza formarea unor cristale de urat de sodiu care,
daca trec in sange si ajung in vasele cu lumenul mic , provoaca dureri mari=> de guta.
2. Cretinismul
cauze: afecteaza genele care controleaza sinteza hormonilor tiroidieni
simptome: identice cu cele ale cretinismului endemic produs de carenta de iod;
3. Scorbutul
Cauze: pierderea genei care sintetizeaza enzima capabila sa catalizeze transf. glucozei in vit. C.
Simptome:
carenta de vit. C este suplinita de o alimentatie corecta;
avitaminoza c produce afectiuni ale metabolismului.
4. Diabetul zaharat
Cauze: mutatia genei care dirijeaza sinteza insulinei in cellulele pancreasului;
Simptome:
tulburari ale metabolismului glucidelor ,
coma diabetica fiind un effect al hiposecretiei de insulina.
5. Alcaptonuria
Cauze: gena care controleaza sinteza enzimei homogentizat oxidaza sufera mutatii; enzima transforma acidul
homogentisic in acid maleil- acetoacetic.
In lipsa enzimei se acumuleza acidul homogentisic care se elimina prin urina , aceasta capatand o culoare
inchisa in contact cu aerul;
Simptome: depunerea acidului homogentisic in tesuturile fibroase genereaza un tip special de artrita.
6. Fenilcetonuria
Cauze: enzimopatie frecventa , gena care controleza sinteza enzimei fenilanin-hidroxilaza fiind afectata;
aceasta enzima are rolul de a transforma fenilalanina in tirozina.
Simptome:
acumularea in organism a acidului fenilpiruvic , care apare si in urina bolnavilor;
apar tulburari ale sistemului,inapoiere mintala.
7. Albinismul( recesiv)
Cauze:mutatia unei gene recesive autozomale care consta in deficienta enzimei tirozinaza care intervine in
procesul de sinteza a melaninei impreuna cu alte enzyme.
Simptome:
absenta melaninei din piele , par si ochi determina depigmentarea pielii si parului ( albinismul oculo cutanat) ,
7

fotofobie,
diminuarea acuitatii vizuale,
nistagmus.

8. Hemoglobinopatiile
Cauze: mutatii care afecteaza genele raspunzatoare de sinteza hemoglobinei care este formata din 2 catene alfa
si 2 catene beta , fiecare fiind codificata de catre o gena.; rezultatul mutatiilor il constituie schimbarile in
compozitia de AA a celor 2 catene; se cunosc circa 300 hemoglobine anormale.
Simptome: schimbari ale functiei hemoglobinei
Una dintre boli este anemia falciforma , eritrocitele avnd forma de secera pt ca acidul glutamic din
pozitia 6 beta este inlocuit cu valina. Hb nu mai indeplineste rolul initial;
Prezenta genei este un avantaj pt cei care locuiesc in Africa , fiind rezistenti la malarie , deoarece
eritrocitele anormale impiedica evolutia protozoarului Plasmodium falciparum.
9. Polidactilia ( dominanta)
Cauze: mutatii genice
Simptome: aparitia unui nr mai mare de degete la maini sau picioare
10. Sindactilia ( dominanta)
Cauze: mutatii genice
Simptome:lipirea a 2 sau a mai multor degete
11. Prognatismul ( dominanta)
Cauze: mutatii genice autosomale
Simptome: crestrea dimensiunii nasului si a buzei inferioare , aplatizarea craniului

Maladii produse de mutatii genice ( modificari in str. genei)


Mutatiile genice pot produce tulburari ale metabolismului celular si astfel determina aparitia unor
maladii metabolice ereditare.
Dupa modul de transmitere ereditara, aceste maladii pot fi:
1. dominante:
- polidactilia (prezenta unor degete suplimentare),
- sindactilia (unirea unor degete),
- diabetul insipid, - nu exista gena dominanta care codifica hormonal antidiuretic. (ADH- lob post hipofizar)
- prognatismul (o marire anormala a nasului si buzei inferioare, precum si aplatizarea transversala a craniului)
2. recesive:
- albinismul (absenta pigmentilor melanici in piele, par si ochi)
3. semidominante
- anemia falciforma boala genetica ce consta in inlocuirea acidului glutamic cu valina din molecula de
hemoglobina care are ca rezultat capacitatea redusa de fixare a oxigenului. Apare hemoglobina anormala (HbS)
si ia forma de secera. In stare homozigota este letala.
SFATURI GENETICE SI IMPORTANTA LOR
Au ca scop asigurarea sanatatii genetice a populatiei umane viitoare.
8

Se acorda parintilor sau tinerilor care vor sa-si intemeieze o familie si vor sa stie daca se supun riscului
de a avea copii afectati de o boala ereditara mai ales daca s-au intalnit cu una din situatii:
unul din parinti sufera de o maladie ereditara sau au avut in ascendenta asemenea cazuri
parintii au deja un copil afectat
intre parinti exista un anumit grad de rudenie
Prin diagnozaprenatala /amniocenteza /ecografie se poate preintampina aparitia nou-nascutilor cu
maladii genetice.
Este bine de stiut faptul ca aceste maladii ereditare pot aparea din cauze naturale, hazardul spunandu-si
cuvantul., sau mai rar din cauza unui partener care se supune constient /inconstient actiunii factorilor mutagebi.