Capitolu] VI MITURI PRIVIND INTREPRINZATORUL Miturile privind fntreprinziterul au aparut atat ca urmare a legendelor create de-a Tungal timputai ta jurul oamenilor intreprineatori, c&t gi dia pricina lipsei de cercetari in domeniul antreprenoriatuln). Tata care sunt acesiea. Mitul or. 1. intreprinzitorii sunt nascufi, nu ficuti. Ideca ,nasterii” ntreprineStoruui, a fapmlui cl anueprenoriatul mu poate fi invatat a dominat multé vreme. Exist4, desigur, anumite tristruri, ptecum spirir de initiativa, energie, dorinta de asumare a riscului, talent in relatiile umane, care sunt {nndscute. Torusi, aceste tristturi pot exista in mod latent in unii oamteni gi doar imprejurtitile deasobite le pot activa. in Plus, astizi antreprenoriatul se stadiazi in universita{i, seoli de afaceri e0C., Care al menirea de a | face” intreprinzatori. itul mr. 2. Intrepritzatorii sunt oameni de acfiune, mu sfilozofl”. tntre- Prinzitorit sunt, evident, oameni cu spirit practic, cauti merea solutii noi, Originale, ins ei sunt gi metodici, tsi anticipeazt acyiguile. Elaborindu-si planurile de afaceri, ef devin gi filozoli”. Mitul nr. 3. intreprinzdtorii trebuie sX corespunda profilulyi teoretic. O alti legend creatt in jurul intreprineditorulni este aceea ef el trebuie s& cores. Ponda umut ,portret-robot”. tn acest sens s-au ititocmit liste eu trasaturile intre- prinzatorului de succes. Cei care AU au aceste trasdturi sunt considerati neadecvati Pentru activitates de intreprinz§tor. Realitatea arat¥ ingk cd desi anumite trasfturi Sunt indispensabile, nu se poate afirma c& cei ce m tree prin wverigl” nu por deveni buiti inreprinzAtori, Mitul ar, 4, intveprinzttorii sunt fic inventatori, fle inovatori. La incepat au fost considerati intreptinzatori doar imyentatorii. J, Schumpeter, in 1911, afirma ©& intreprinzdiori sunt $1 inovatorii, adicd persoanele care Tealizeaza Combinayli noi din lucrurite existente, Astizi sunt considera intreprinzttori gi tel care nu sunt neapirat inventatori Sau Inovatoti, ci persoane care initiaz’ o afacers, asuméndu-si riscuri pe care ia mod normal algié au gile permit, in scoput realizirii de profic, Mitul ur. 5, fotreprinzatorii sunt Hedaptafi academic sau neingelesi social De-a Iungul timpulni s-a acreditat ideea c4 unele petsoane ay devenit intre- Prinzitori numai dup ce au Picat Ja facultate sau my au feugit s4 se adaptaze in intteprinderile gigant, parisind serviciul, Astizi ins& s-a dovedit ca cei mai bunj increprinzdtori aw studi} Superioare. De asemenea, multe Persoane care au lcrat in marile datreprinderi din Roménia insinte de 1989, astisi a0 devenie intre- PtinzBtori de succes.INTREPRINZATORUL - PROMOTORUE AFACERILOR 3 Mitol or. 6, Pentru a deveni intreprinzdtor este nevoie doar de bani, Ca si in orice alti activitate, in afuceri este nevoie de beni, frd ei nu se poate face mic, Torusi, banii nu salveazd pe nimeni in mod automat de la faliment, in plus, chiar avand bani suficienti, este posibil ea un intreprinzdtor si dea faliment, Geoarece nereusita poate fi reaultatul incompetentei, al unei planifictri precare sau al atitudinii nevorespunztioare a intreprin:3torului Mitul nr. 7. Pentru a deveni intreprinzitor este nevoie doar de noroc, De Roroc este nevoie In orice imprejurare. {ns nerocul sil face si omul. Mai mult, ceea cé pare a fi noroc poate fi, de fapt, ¢ Dregitite foarte bund, dorinta de a face un Tuc deosebit, spirit inovater etc. $i apoi, in lumea afacerilor noracul nu Poate fi luat drept garantie, Micul nr. 8. Ignoranfa este © binefacere pentew intrepriagitor, Find cameni cu spirit inovator, intreprinzitorii cau mereu combinatii noi. De aceea, & spline cA este mai bing si nu stie prea multe Iucruri despre afacere apriorie, Pentru a nu fi tentat si se meargi pe ci batitorite, De aici, poate si zicala: .Prea multe cunostinte strict”. Totugi, astizi ou se mai Pot face afaceri fir cunogtinte {n diferite domenii. Acestea vor sta la baza claboririi unor analize vealiste a Punetelor forte $1 Slabe ale afacerii, pentru adoptarea celor mai adecvate strategii, Mital or. 9, futrepringdtorit sunt nigic aventurleri, Riseul este un element 'mporcant in procesul antreprenorial. Torusi, perceptia pe care o au cei mai rnulti ‘oameri despre riscul asumat de intreprinziori eate gresita. Desi s-ar putea cf intreprinedtorli {gt asuma riscuci uriage, asemankroare jucatorilor de catoc, in ealltale ei igi pregitesc si planificd acyiunile. Prin urmare, intreprinzitorul nu cautd fo mod deliberat riscul gi nici au si-l asumni inutil, ine nici nu este sovilielnic atune! eénd'este vorba despre riscuri care nu pot fi evitate, Mitul nv, 10. fntreprinziitorii sunt complet independenti, Dé departe, intreprinzatorii nu sunt deloc independenti, Hi depind de parteneri, vestitori, clienji, Furnizori, ereditori, salariati, familie si de ioyi cei implicati i acyiunile sociale si obligatiile comuniiii, Tots, intreprinrBiori! pot decide independent cand, daci si ce botaeéri si ia. in plus, este extrem de dificil de condus o afacere Drosperd doar de umul singur. Bibliografie Kuratho, B.F.; Hodgeis, R.M., Enirepreneurship : 4 Contemporary Approach, The Dryden Press, New York, 1998. Timmons, J.A., New Ventures Creation : Entrepreneurship for the 21° Cenaury, editia a1V-a, Irwin, Chicago, 1994.