Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Petre Andrei din Iasi

Stiinte politice si administrative

VIOLENTA IN FAMILIE

Student:
Banu Lenuta (Panainte)
Anul II

CAPITOLUL 1
1.1 Introducere

Violenta impotriva femeilor este una dintre cele mai frecvente incalcari ale
drepturilor persoanelor in intreaga lume.Cea mai mare parte a vatamarilor
corporale asupra femeilor si copiilor se petrece in sfera privata,iar pentru femei,in
relatiile conjugale.Studiile realizate in ultimii ani pentru a cunoaste dimensiunea
fenomenului indica cifre cuprinse intre un sfert si o treime a prevalentei violentei
comise asupra femeilor.
Violenta in familie a fost considerata multa vreme un fenomen normal si
ascuns in societatea traditionala,pentru ca barbatii aveau dreptul de exercitare a
puterii asupra membrilor familiei.Acest fenomen este deseori alimentat de miturile
superioritatii masculine si legitimate astfel din punct de vedere cultural.Tiparul
barbatului care-si dovedeste masculinitatea prin acte violente asupra celor din
mediul lui apropiat este prezent in mare masura in societatea romaneasca.
Exista forme diferite de manifestare a violentei,printre care se numara
agresiunea fizica,emotionala,agresiunea prin intermediul copiilor,prin
control,intimidare.
In Romania,legislatia in vigoare cu privire la violenta domestica este cuprinsa
in legea 217 din anul 2003.
Nu doar statisticile ci si reglementarile legale demonstreaza gravitatea
situatiei.Spre exemplu,pana in anul 2000 nu a existat in cadrul legislativ nici o
referire la violenta domestica,desi,in Romania,numarul femeilor agresate a crescut
de 5 ori in perioada 1996-1998.
Mai mult decat atat,atentia trebuie indreptata si asupra faptului ca foarte
putine femei isi reclama la politie partenerii violenti.Aici intervine factorul de
mentalitate-femeile ar trebui educate sa-si ceara drepturi,sa-si mentina securitatea
psihica si fizica,sa aiba independenta chiar si in cazul casniciilor.
1.2 Argument
Am ales sa vorbesc despre violenta in familie deoarece este o problema
care afecteaza viata cotidiana a societatii noastre,care ne ameninta direct sau
indirect siguranta de fiecare zi,in mod dureros.

De asemenea,cunosc personal astfel de cazuri,sotii care sunt abuzate


fizic de soti,dar care nu au curajul sa denunte si nici nu au cunostinte despre
cum functioneaza legea.
1.3 Universul cercetarii
Populatia tinta a cercetarii este reprezentata de femeile victime ale
violentei domestice.

CAPITOLUL 2
2.1 Cadru legislativ

In ceea ce priveste legislatia roamana,in vigoare este legea nr. 217/2003


pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,publicata in Monitorul
Oficial nr. 367 din 29 mai 2003 si republicata in Monitorul Oficial nr. 365
din 30 mai 2012.
Articolul 3
(1) In sensul prezentei legi,violenta in familie reprezinta orice actiune sau
inactiune intentionala,cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de
aparare,manifastata fizic sau verbal,savarsita de catre un membru de
familie impotriva altui membru al aceleiasi familii care provoaca ori
poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice ,psihice ,sexuale,
emotionale ori psihologice,inclusiv amenintarea cu asemenea
acte,constrangerea sau privarea arbitrara de libertate
(2) Constituie,de asemenea,violenta in familie impiedicarea femeii de a-si
exercita drepturile si libertatile fundamentale
Articolul 4
Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme:
a) violenta verbala-adresarea printr-un limbaj jignitor,brutal,precum
utilizarea de insulte,amenintari,cuvinte si expresii degradante sau
umilitoare

b) violenta psihologica-impunerea vointei sau a controlului


personal,provocarea de stari de tensiune si de suferintapsihica in orice
mod si prin orice mijloace.
c) violenta fizica-vatamarea corporala ori a sanatatii prin
lovire,imbrancire,trantire,tragere de
par,intepare,taiere,ardere,strangulare,muscare,in oriceforma si de orice
intensitate.
d) violenta sexuala-agresiunesexuala,impunere de acte
degradante,hartuire,intimidare,manipulare,brutalitate in vederea
intretinerii unor relatii sexuale fortate,viol conjugal.
e) violenta economica-interzicerea activitatii profesionale,privare de
mijloace economice
f) violenat sociala-impunerea izolarii persoanei de familie,de comunitate
si de prieteni.
g) Violenta spirituala-subestimarea sau delimitarea importantei
satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere
Articolul 23
(1) Persoana a crei via, integritate fizic sau psihic ori libertate este
pus n pericol printr-un act de violen din partea unui membru al
familiei poate solicita instanei ca, n scopul nlturrii strii de pericol,
s emit un ordin de protecie, prin care s se dispun, cu caracter
provizoriu, una ori mai multe dintre urmtoarele msuri - obligaii sau
interdicii:
a) evacuarea temporar a agresorului din locuina familiei, indiferent
dac acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei i, dup caz, a copiilor, n locuina familiei;
c) limitarea dreptului de folosin al agresorului numai asupra unei pri a
locuinei comune atunci cnd aceasta poate fi astfel partajat nct
agresorul s nu vin n contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pstrarea unei distane minime determinate
fa de victim, fa de copiii acesteia sau fa de alte rude ale acesteia ori
fa de reedina, locul de munc sau unitatea de nvmnt a persoanei
protejate;
e) interdicia pentru agresor de a se deplasa n anumite localiti sau zone
determinate pe care persoana protejat le frecventeaz ori le viziteaz
periodic;
f) interzicerea oricrui contact, inclusiv telefonic, prin coresponden sau
n orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliiei armele deinute;
h) ncredinarea copiilor minori sau stabilirea reedinei acestora.
4

(2) Prin aceeai hotrre, instana poate dispune i suportarea de ctre


agresor a chiriei i/sau a ntreinerii pentru locuina temporar unde
victima, copiii minori sau ali membri de familie locuiesc ori urmeaz s
locuiasc din cauza imposibilitii de a rmne n locuina familial.
(3) Pe lng oricare dintre msurile dispuse potrivit alin. (1), instana
poate dispune i obligarea agresorului de a urma consiliere psihologic,
psihoterapie sau poate recomanda luarea unor msuri de control,
efectuarea unui tratament ori a unor forme de ngrijire, n special n
scopul dezintoxicrii.
Articolul 31
(1) Ordinul de protecie se comunic de ndat structurilor Poliiei
Romne n a cror raz teritorial se afl locuina victimei i a
agresorului.
(2) Ordinul de protecie prin care se dispune oricare dintre msurile
prevzute la art. 23 alin. (1) se pune n executare de ndat, de ctre sau,
dup caz, sub supravegherea poliiei.
(3) Pentru punerea n executare a ordinului de protecie, poliistul poate
intra n locuina familiei i n orice anex a acesteia, cu consimmntul
persoanei protejate sau, n lips, al altui membru al familiei.
(4) Organele de poliie au ndatorirea s supravegheze modul n care se
respect hotrrea i s sesizeze organul de urmrire penal n caz de
sustragere de la executare.
Articolul 32
(1) nclcarea oricreia dintre msurile prevzute la art. 23 alin. (1) i
dispuse prin ordinul de protecie constituie infraciunea de nerespectare a
hotrrii judectoreti i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
(2) n caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiionat a
executrii pedepsei.
Prevederi pentru prevenirea si combaterea violentei in familie le gasim
si in:
1. Constitutia Romaniei (M. Of. 767 din 31.10.2003)
2. Codul penal (M.Of. nr. 65 din 16.04.1997), cu modificarile si
completarile ulterioare
3. Codul de procedura penala (M. Of. nr. 78 din 30.04.1997), cu
modificarile si completarile ulterioare
4. Codul de procedura civila (Broura nr. 0 din 26.07.1993), cu
modificarile si completarile ulterioare

5. Codul familiei (Broura nr. 0 din 26.07.1993), cu modificarile si


completarile ulterioare
6. Ordin nr. 383 din 12.07.2004 al ministrului muncii, solidaritii
sociale i familiei privind aprobarea standardelor de calitate pentru
serviciile sociale din domeniul proteciei victimelor violenei n
familie (M. Of. 698 din 03.08.2004)
7. Ordin nr. 384 din 12.07.2004, 306 din 22.07.2004 si 993 din
10.08.2004 al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei, al
ministrului administraiei i internelor i al ministrului sntii pentru
aprobarea Procedurii de conlucrare n prevenirea i monitorizarea
cazurilor de violen n familie (M. Of. nr. 745 din 17.08.2004)
2.2 Cadru institutional-Institutii cu rol in prevenirea si combaterea
violentei in familie
2.2.1 Institutii nationale

1. Parlamentul Romaniei
2. Guvernul
3. Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse
4. Ministerul Internelor si Reformei Administrative
5. Ministerul Sntii Publice
6. Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului
7. Ministerul Justiiei
8 .Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (A.N.F.P.)
9.Centrul Pilot de Asistenta si Consiliere a Victimelor Violentei in
Familie
10.Centrul de informare si Consultanta pentru Familie
2.2.2 Institutii la nivel local
1. Directia de Munca si Protectie Sociala
2. Inspectoratul Judetean de Politie
3. Serviciul Public de Asistenta Sociala
4. Directia Generala de Asistenta si Protectia Copilului
5. Spitale si Serviciile de Medicina Legala
6. Instante Judecatoresti si Parchete
7. Unitati de asistenta sociala,care sunt de cinci tipuri:
a)Centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie(adaposturi)
b)Centre de recuperare pentru victimele violentei in familie
6

c)Centre de asistenta destinate agresorilor


d)Centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
e)Centre de informare si sensibilizare a populatiei
Exista,de asemenea ,si numeroase ONG-uri care se ocupa cu prevenirea si
combaterea violentei in familie.

CAPITOLUL 3
3.1 Obiective
-care sunt atitudinile populatiei fata de violenta in familie ?
-evaluarea accesului femeilor aflate in situatie de violenta domestica la
siguranta si protectia legala
-rolurile ONG-urilor in prevenirea fenomenului de violenta in familie
3.2 Cadru teoretic
Violena n familie este o nclcare a drepturilor omului!
Declaraia Universal a Drepturilor Omului (1948) prevede dreptul tuturor
oamenilor (femei, brbai, copii) la via fr violen. Toi oamenii se nasc
liberi i egali n demnitate i n drepturi.
Violenta n familie a devenit un subiect de discutie publica n Romnia
abia dupa 1995. Anul 1995 nu reprezinta o cotitura, nu este data unui
eveniment important care a determinat modificari majore ci este doar un
jalon orientativ. Urmnd logica abordarii problemelor societatii romnesti n
tranzitie atunci s-a ajuns pe firul rezolvarii situatiei copilului abandonat la
motivele abandonului apoi la familia cu probleme sociale si n sfrsit la
violenta n familie.
Daca n domeniul legislativ s-au facut pasi timizi n directia corectarii
modului n care este perceput "locul" celor doua sexe n spatiul public si n
cel privat, nu acelasi lucru se poate spune si despre mentalitatile si
prejudecatile prezente n societatea romneasca.
In Romnia, televiziunea este mijlocul de comunicare si de masa cu cel
mai mare impact la public. Din analiza emisiunilor difuzate pe posturile
romnesti de televiziune, rezulta destul de clar faptul ca imaginea femeilor
n mass-media continua sa fie tributara unui traditionalism dessuet,
7

demodat. Reprezentarea fenomenului n presa variaza ntre doua extreme:


senzationalul, dincolo de care se poate sesiza atitudinea generala fata de
femeie n societatea romneasca, si aspectele stiintifice si statistice ale
fenomenului, reducnd dramatismul prin exprimarea n cifre a unei realitati
dureroase. Senzationalul este reflectat prin semnalarea cazurilor care se
petrec cu uz excesiv de forta (lovituri cauzatoare de moarte, crime,
maltratari, etc.), ignornd faptul ca fenomenul este grav din natura sa, ca nu
trebuie sa fim mai putin toleranti cu formele mai grave de violenta si mai
toleranti cu cele care nu produc aceleasi urmari, ca nu exista o scala la nivel
moral a gravitatii violentei n familie. Nu trebuie acceptata sub nici o forma,
indiferent de urmari.
Aspectele stiintifice si statistice ale fenomenului nu fac altceva dect sa
transforme o femeie batuta ntr-un procent. Dar nimic din ceea ce a suportat
acea femeie, din intensitatea violentelor si din frecventa lor nu poate fi
cuantificat, exprimat n cifre.
n ceea ce privete percepia violenei n familie de ctre populaie n
Romnia, nu se poate vorbi nc de progrese nsemnate. Populaia din
Romnia percepe violena n familie ca fiind un fapt obinuit, iar o proporie
destul de nsemnat (60%) este tolerant fa de comportamentele violente
din familie, considernd c astfel de fapte sunt justificate n anumite situaii
sau uneori, n funcie de context, chiar n toate situaiile. Prin prisma acestei
realiti, multe victime aleg s nu acioneze mpotriva agresorului, o astfel de
abordare fiind bazat pe un ntreg complex de factori i percepii, justificate
de cele mai multe ori de lipsa mijloacelor materiale care ar permite victimei
s duc o via independent, teama sau chiar ruinea de stigmatizare din
partea comunitii, lipsa cunoaterii legislaiei i a serviciilor sociale
disponibile de care ar putea beneficia.
Veriga cea mai importanta din sistemul de combatere si prevenire a
violentei in familie o reprezinta adaposturile pentru victimele violentei.
Tipurile de centre care trebuie s asigure serviciile pentru victime i pentru
agresori sunt urmatoarele:
a) centre de primire n regim de urgen- trebuie s asigure sigurana i
separarea victimei de agresor. Femeile sunt primite aici n regim de urgen.
Adposturile trebuie s aib paza asigurat, n cazul celor publice
competena fiind a Poliiei Comunitare. Adresa acestor centre este secret.
Perioada de gzduire ar trebui s fie, conform legii, ntre 7 i 60 de zile.
b) centre de recuperare pentru victimele violenei n familie- asigur
gzduirea, ngrijirea i reinseria social a victimelor. Ofer, conform legii,
gzduire de maximum 90 de zile, n situaii excepionale perioada fiind
prelungit pn la 180 de zile.
8

c) centre de asisten destinate agresorilor- asigur reabilitarea i reinseria


social a agresorilor. Ofer consiliere i mediere familal. Centrele pentru
agresori colaboreaz cu serviciile de probaiune nfiinate pe lng
tribunalele judeene
d) centre pentru prevenirea i combaterea violenei n familie- servicii
minime oferite: informare i orientare, consiliere psihologic, social i
juridic.
e) centre pentru servicii de informare i sensibilizare a populaiei- ofer
consiliere social, informare i educare, linie telefonic de urgen.
Pe hartie pare un sistem perfect,insa, in realitate, aceste centre sunt in
numar foarte redus,iar in mediul rural nu exista.
In mediul rural nc mai funcioneaz tradiia c femeia este supus
brbatului, c femeia nu trebuie s comenteze, nu trebuie s aib opinii.
Femeile din mediul urban sunt mai bine informate. n mediul rural, ele nici
mcar nu i cunosc drepturile. Aici, n cel mai bun caz apeleaz la poliistul
din sat sau vorbesc cu o vecin la care se descarc i care i spune las, c o
s treac, se schimb el. In mediul rural, partea de asisten social tinde
spre zero. Nu exist un centru de consiliere, nu exist adpost.
La nivelul intregii tari exista:
26 de adposturi (centre de primire n regim de urgen)
15 centre de recuperare pentru victimele violenei n familie
12 centre de prevenire i combatere a violenei n familie
8 centre de informare i sensibilizare a populaiei
3 compartimente pentru prevenire i combatere a violenei n familie
2 centre de asisten destinate agresorilor
centre de primire n regim de urgen pentru minori: 11
centre maternale: 4
22 de uniti de asisten social
O mare importanta in combaterea si prevenirea violentei in familie o au
ONG-urile .Prin organizarea de evenimente si actiuni publice ajuta la
cresterea gradului de constientizare cu privire la diferitele forme de violenta
indreptate impotriva femeilor.Principalele ONG-uri impotriva violentei
asupra femeilor sunt:
-Artemis,Asociatia femeilor impotriva violentei
-Asociatia Transcena
-Fundatia Sensiblu
-Asociatia Anais

In luna decembrie 2013,in cadrul Campaniei pentru Siguranta femeii in


Familie,Asociatia Transcena,in parteneriat cu Fundatia Sensiblu,Grupul
Roman pentru Apararea Drepturilor Omului,Asociatia Front,Asociatia
Filia,Asociatia Anaiss,Centrul Parteneriat pentru Egalitate,Artemis
Cluj,Asociatia Aleg,Institutul Est Europeande Sanatate a Reproducerii si
Asociatia E-Romnja,au lansat in premiera doua studii care radiografiaza
dificultatile cu care se confrunta victimele violentei in familie in accesul lor
la justitie si la servicii de specialitate.
Pentru prima data in Romania,organizatiile non-guvernamentale au
monitorizat modul in care s-a implementat Legea 25/2012 referitoare la
ordinul de protectie si eficienta acestui instrument incresterea sigurantei
victimelor.In total la nivelul tarii in perioada 12 mai 2012-30 septembrie
2013 au fost inregistrate 2453 de cereri de emitere a ordinului de
protectie,putin peste 40% fiind admise.Desi ordinul de protectie ar trebui sa
fie judecat cu celeritate,studiul ne arata ca durata medie la nivel national
pentru solutionarea unei cereri este de 33 de zile,timp in care victima este in
continuare in pericol.
Cel de-al doilea studiu privitor la situatia serviciilor ,ne arata ca victimele
violentei in familie ,in asteptarea unui ordin de protectie si nu numai,au la
dispozitie 50 adaposturi publice si private la nivelul intregii tari,in 14 judete
fiind nevoite sa se descurce pe cont propriu.In intervalul 2012-2012 ,peste
2500 de femei au ocupat cele 590 de locuri existente in aceste
adaposturi,durata medie de sedere fiind intre 77 si 160 zile.
Cristina Horia,directoarea executiva a Fundatiei Sensiblu,a
declarat:Durata mare in care poate fi obtinut un ordin de protectie si
nesanctionarea in cazul incalcarii lui determina frecvent victimele sa solicite
suportul serviciilor sociale publice si private.Calitatea ridicata a procesului
de consiliere ,in special juridica,precum si existenta unui adapost in
localitatea respectiva ,cresc sansele ca femeia respectiva sa fie in siguranta si
sa iasa din relatia abuziva.In acelasi timp,semnalam necesitatea ca in toate
judetele victimele sa poata avea acces la cazare,nu doar la servicii de
consiliere.
Datele celor doua studii au fost culese in cadrul proiectului campanie de
advocacy pentru implementarea urgenta a modificarilor din Legea nr.
217/2003 republicata,in special a ordinului de protectie finantat de Open
Society Foundation si au fost facute publice in cadrul a doua mese rotunde,la
care au participat reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale, ai
Ministerului de Justitie si de Interne.(Sursa-www.fundatiasensiblu.ro)

10

3.3 Metode de cercetare: Studiul de caz


Temele investigate au fost urmatoarele:sentimente ale violentei
suferite,atitudinile persoanelor din cercul de cunostinte si ale personalului de
specialitate din organizatiile pe care le contacteaza, percepii i reprezentri
privind reaciile din partea sistemului de justiie penal, obstacole posibile n
utilizarea sistemului, experiene directe cu sistemul de justiie penal.
Ghid de interviu: anexa 1
Cazul 1
Date de identuficare:
Nume: N.P
Varsta: 33 ani
Sex: feminin
Studii: 12 clase
Ocupatia: agent de vanzari
Starea civila: casatorita
Copii: un copil de 9 ani
N.P provine dintr-o familie n care dragostea si respectul domina, unde
totul este legat de traditie si religie. Cnd vorbeste despre familia ei de
origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa
aiba si ea, dar nu a avut parte.
N.P se casatoreste la vrsta de 20 de ani, dupa o perioada de prietenie cu
sotul . Astfel dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe R. s-au casatorit. N.P
spune ca a fost dragoste la prima vedere si de aceea s-au casatorit att de
repede. Fericirea nsa nu a durat mult. Au nceput sa se certe din motive
nensemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei. Ea ncerca sa
comunice ca sa vada de unde a nceput totul, nsa N. ramnea de multe ori
indiferent sau spunnd ca nu are timp sa asculte ,,balade". Atunci si-a dat
seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l cunoasca bine. ncetul
cu ncetul lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urte la palma a fost un pas,
apoi pumni . A avut intentia de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru
ca parintii ei i-au spus ca acest lucru o v-a face de rs fata de cunoscuti.
Pentru ca nu a avut sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea n
relatie.Spune ca sotul ei se manifesta violent mai ales dupa ce consuma
alcool. Dupa ctiva ani de casatorie N.P a ramas nsarcinata. A crezut ca
11

daca va avea un copil relatia cu sotul se va mbunatati, dar din pacate aceasta
s-a ntmplat doar cteva luni, unde ciclul violentei domestice a nceput sa se
repete. n ciuda incidentelor, familia ei de origine nu a sustinut-o, spunndu-i
ca trebuie sa faca ceea ce i cere el. n momentul de fata continua sa stea n
relatie spernd ca totul va fi bine. Relatia dintre cei doi n momentul de
fata ,,pare a fi intrat n normalitate", desi nca traieste cu teama n suflet ca
poate ntr-o zi va fi ucisa de el ntr-un moment de furie.
Concluzii: lipsa suportului din partea familiei si teama de ce va spune lumea
au determinat-o sa ramana in aceasta relatie.
Cazul 2
Date de identificare:
Nume: C.L
Varsta: 30 ani
Sex: feminin
Studii:medii
Ocupatia:menajera
Starea civila:casatorita
Copii: un copil de 2 ani
C. L provine dintr-o familie n care violenta domestica domina n familie,
fiind martora si victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei.
Ramasa singura la 17 ani,dupa moartea parintilor,se casatoreste cu vecinul
ei,cu 10 ani mai mare. C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L
a fost traumatizata de moartea mamei sale si nu-si imagina viata fara mama.
nsa a nceput sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de catre sot.
Problemele au nceput la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A nceput sa fie
foarte gelos si sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la
o gradinita. C.L era menajera la aceiasi gradinita. Locul de munca al sotiei la gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lnga el ca sa o
poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii. V.B obisnuia sa
consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv si o acuza ca este
,,usuratica". A dus-o la medic pentru a i se administra anticonceptionale,
pentru a nu ramne nsarcinata.C.L a avut intentia de multe ori sa divorteze,
dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se duce, deoarece casa parintilor
sotiei o vndu-se sotul. Pentru ca nu a avut sprijin din partea nimanui a
continuat sa stea n relatie. C.L isi dorea foarte mult sa aiba un copil. ntr-o
zi nu a mai luat pastilele si a ramas nsarcinata. Cnd a aflat ,sotul a nceput
12

sa o bata crunt, astfel nct C.L a ajuns n spital nascnd prematur o fetita.
De aici, dupa externare, ajutata de asistentul social al maternitatii ,a ajuns
ntr-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere
psihologica de care avea nevoie fiind n stare de depresie. Tot aici a fost
ajutata sa-si gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa cteva
luni de zile, ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotart sa
divorteze.
Concluzii: in acest caz asistenta sociala a avut un rol foarte important si
cazul s-a incheiat intr-un mod favorabil pentru victima.

CAPITOLUL 4
4.1 Concluzii
Violena afecteaza un numr mare de femei, fara a ine cont de
varsta,mediul de reedina i statutul socio-economic.Cele mai vulnerabile
sunt femeile din mediul rural, femeile cu un nivel sczut de studii si
omerele. Victimele violenei in familie deseori confirma faptul c astfel de
conduita din partea soilor/partenerilor este acceptata de catre societate,
fiind nradacinata adanc din generaie n generaie, servind drept mijloc de
control asupra femeii.
Violena fizica pare sa fie nu doar raspandita pe larg, dar i acceptata
uneori din punct de vedere cultural. Acest fapt este n mare msur un
rezultat al stereotipurilor de gen i atribuirii fiecrui sex a anumitor
caracteristici.
Nivelul de cunostinte cu privire la cadrul legal existent si serviciile de
sprijin pentru victime este destul de redus.
Pe foaia de hrtie, violena n familie, sub toate formele sale, e
considerat o infraciune. n realitate, e doar un (alt) mod de via, tolerat de
societate, perpetuat i ncurajat de lacunele din legislaie i de lipsa de
reacie a autoritilor.
Violenta cu care femeile se confrunta acasa, pe strada, la munca si in alte
spatii continua sa ramana in mare parte sub tacere. Statul roman este departe
de vreo urma de strategie coerenta iar societatea tolereaza si incurajeaza
diversele forme de violenta asupra femeilor din toate directiile. Violenta
13

domestica, violenta sexuala, hartuirea sexuala si alte violente sistemice ca


rasismul, homofobia, saracia, limitarea libertatii de reproducere si accesul
neadecvat la servicii de sanatate sunt cateva din nedreptatile care ingradesc
vietile femeilor in mod special.
Fiecare femeie este pe cont propriu. Agresorul, in schimb, primeste constant
cate o mana de ajutor. De la judecatorul care nu emite ordin de protectie in
timp util. De la tribunalul care decide sa lase violatorii in libertate. De la
politistul care nu intervine corespunzator. De la statul roman care nu este in
stare sa asigure adaposturi si centre de asistenta. De la Legea Medierii care
va oferi agresorului sansa nesperata de a-si cumpara nevinovatia. De la
jurnalistul care face rating pe seama violentei, prezentand-o drept
divertisment. De la toti cei care gandesc a meritat-o, sigur a facut ea ceva
. De la rudele, vecinii si prietenii care sfatuiesc femeia sa-l ierte ca sa nu se
faca ea de rusine.

Bibliografie

www.fundatiasensiblu.ro
www.ziare.com
www.dreptonline.ro
www.transcena.ro
www.feminismromania.ro
www.politiaromana.ro
www.educatiefaraviolenta.ro

14

Anexa 1
Ghid de interviu
1.Date privind subiectul:
Varsta
Sex
Mediu de provenienta
Studii
2.Date privind familia si relatiile cu exteriorul
Numar de membri
Relatiile dintre soti
Relatiile cu grupul exterior de prieteni
3.Violenta asupra victimei
Motivele violentei
Formele de violenta exercitate
Frecventa fenomenelor de violenta
Consecinte ale violentei subite
4.Gradul de satisfacere al serviciilor la care s-a apelat

15

16