Depresiune colinara a

Transilvaniei

Serban Elena Mihaela

Popescu Ana-Maria
Popescu Ionica Elena
Grupa 8314

Cuprins:
Asezare
Limite
Caracterizare fizicogeografica:relief,clima,hidrografie,v
egetatia si fauna
Caracterizare economicogeografica

Asezare si limite
Este situata in
centrul tarii,in
interiorul arcului
carpatic;
Limite:
N:Carpatii
Orientali
S:Carpatii
Meridionali
E:Carpatii
Orientali
V:Carpatii

Relieful
S-a format prin sedimentare si reprezinta o unitate de
platforma
Este o depresiune tectonica deoarece s-a format si prin
scufundare
n centru sunt prezente iruri de dealuri iar la contactul
cu munii s-au format uniti depresionare i culoare
Pe marginile Transilvaniei datorita retragerii si
evaporarii apelor marii care o acoperea in trecut, s-au
format samburi de sare sau cute diapire
Diviziuni:Podisul Transilvaniei cuprinde:Podisul
Somesan,Campia Transilvaniei,Podisul Tarnavelor
cuprinde Dealurile Tarnavelor,Podisul Secaselor si
Podisul Hartibasului
Dealuri interne:Negura Rez,Firtus,Becheci(1080m alt
max din Transilvania)
Dealuri intracolinare:Voievodeni,Reghin
Dealuri externe:Sieului

Clima

TABEL 1. - SCALA CONDIIILOR CLIMATICE ANUALE

FAVORIZANTE TURISMULUI N REGIUNILE DELUROASE
I DE CMPIE

33.Climat
34.Climat
35.Climat
36.Climat
37.Climat
38.Climat
39.Climat

119,046
119,997
114,709
116,195
122,528
113,308
115,606

CMF
CMF
CMF
CMF
CMF
CMF
CMF

In concluzie , in Depresiunea
colinara a Transilvaniei se remarca un
climat cu conditii cu favorabilitate
medie.

Hidrografia
Ruri: pot fi
autohtone sau
alohtone, cu debit
mai mare n situaia
celor alohtone. 72%
din debit se formeaz
n zona muntoas, iar
28% n interiorul
Depresiunii
Transilvaniei.
Apele freatice: sunt
de calitate
necorespunztoare
datorit duritii i
mineralizrii lor
ridicate. n arealele
cutelor diapire apele
sunt srate. Apele
minerale fluctuoase

Lacurile:
- srate: Ursu
- antropice: Ocna
Sibiului, Ocna Dejului,
Ocna Mure, Cojocna
(amenajate mai ales
cu scopuri turistice)
- iazuri i heletee:
naturale (bararea
vilor de aluviuni),
antropice(amenajate
antropic)
- lacurile aprute
ntre valurile de
alunecare au format
mlatini i turbrii

Vegetatia
Asociaiile vegetale aparin pdurilor
de amestec stejar i fag, iar n zonele
nalte apar pduri de fag

Fauna

Caracteristic pdurilor sunt mamifere precum cprioara, mistreul, lupul,

vulpea, pisica slbatic, rsul, viezurele, iepurele. ntre psri se remarc
ginua de alun, ciocnitoarea, cucul, fazanul, prepelia, oimul, bufnia iar
ntre peti mreana i bibanul.

Orase si sate de interes national sau

local
Sibiu ,Alba Iulia,Sighisoara,
Fagaras,Bistrita,
Blaj,Cisnadie,Feldioara,Rupea,Calnic,Prej
mer,Bazna

Obiective turistice
Sibiu,Podul Minciunilor,Palatul
Brukental ,Cetatea medievala
Cisnadioara, Ocna Sibiului,Lacul
Ursu Sovata,Alba-Iulia,Cetatea
Fagarasului,Cetatea
Viscri,Prejmer,Salina Praid si
Turda ,Valea Viilor,Medias,ClujNapoca etc

Alba
Iulia
Alba Iulia este resedinta a judetului Alba in Culoarul
Muresului , la confluenta cu raul Ampoi la poalele
sudice ale Dealului Aiudului;in veche asezare dacica
(Tharmis), centru militar, administrativ si economic al
Daciei Romane, Apulum
in epoca feudala se numea Balgrad (= Cetatea Alba)
in sec. XI- XII i s-a dat numele de Alba Carolina sau
Karlsburg
in 1848 a fost centrul revolutiei
este simbol al unitatii nationale datorita Marii Uniri de
la 1918
actualmente este centru economic, cultural, turistic
etc.
Obiective turistice: Catedrala Romano-Catolica
Sf.Mihail,Cetatea din Alba Iulia.

Cetatea
Biserica evanghelic
fortificat din Viscri comuna Buneti,
Viscri
judeul Braov, a fost construit n secolul XIII pe baza unei
vechi bazilici romane datat din secolul al XII-lea. Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate format din biseric, incinta
fortificat, cu drum de aprare, dou turnuri, dou
bastioane, turn de poart este monument istoric. Din anul
1999 biserica face parte din patrimoniul mondial UNESCO.
Biserica-sala a fost construita de secui si ulterior a fost
preluata de sai. Biserica a fost fortificata in secolul al XV-lea
si transformata intr-o biserica fortificata cu turnuri,
bastioane si doua ziduri de aprare

Palatul
Brukenthal
Palatul Brukenthal este
unul dintre cele mai
importante monumente in
stil baroc din tara noastra.
Construit in mai multe
etape intre 1778-1788, a
fost resedinta oficiala a
baronului Samuel von
Brukenthal, guvernatorul
Transilvaniei. La
terminarea constructiei,
baronul a depozitat aici
colectia sa de arta.
Biblioteca Brukental
adaposteste 280.000 de
volume din care 381 sunt
incunabule. Din cele circa
1500 de carti romanesti
precum: Cazania lui

Salina Turda
Salina Turda se gsete n zona Durgu-Valea Srat din
Turda. Intrarea n Salin (prin galeria de acces Franz Josef)
se fcea pn n anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul
Turda Nou), n prezent prin noua i moderna intrare din
centrul turistic Salina-Durgu (Aleea Durgu nr. 7).
Salina Turda este nscris pe lista monumentelor istorice
din judeul Cluj, elaborat de Ministerul Culturii i
Patrimoniului Naional din Romnia n anul 2010