Capitolul 1.

Privire de ansamblu

n ultimele trei decenii cea mai dinamic economie din ntreaga lume a fost i
continu s dein recordul mondial Republica Popular Chinez. n ultimele decenii nici o
alt ar nu a mai avut o perioad att de lung i un ritm de dezvoltare mediu anual att de
nalt de cca. 10 la sut, precum a avut China.
Ceea ce caracterizeaz aceast perioad de dezvolatre, pe care analiti politici i
economici, personaliti marcante ale lumii contemporane o definesc surpriza secolului XX a
fost stabilitatea politico- economic, o cretere constant, fr suiuri i coboruri.
Creterea sntoas i puternic a economiei chineze a creat o baz pentru
stabilitatea preurilor i a cursului monedei naionale, Yuanul fa de dolarul SUA i alte
valute convertibile, aspecte benefice pentru economie i pentru viaa chinezilor.
Principiile reformei i alte politicii de deschidere spre lume au fost astfel gndite i
formulate de conductorii chinezi, nct au permis trecerea Chinei de la economia socialist
excesiv centralizat i dirijat la economia socialist de pia cu specific chinez, n condiiile
n care nivelul de via al chinezilor s-a mbuntit continuu, iar China a devenit una din
marile puteri economice ale lumii. n decurs de aproape trei decenii de reform, n China din
cei 350 milioane de persoane cte erau n stare de srcie, peste 250 milioane au depit acest
statut umilitor i degradant. Preedintele Bncii Mondiale, n urma unei vizite fcute n China
n anul 2005, adresa rilor n curs de dezvoltare recomandarea, c dac doresc s scape de
srcie s analizeze bine cum a acionat China n acest domeniu Spunnd aceste lucruri nu
dorim s artm c n China nu sunt probleme, c totul este perfect. Astfel, astazi,
PIB/locuitor al Chinei este de doua ori mai mic decat cel al Romaniei si de aproximativ 30 de
ori mai mic decat cel al SUA.
In ultimile doua decenii, China a traversat o perioada de mari transformari
economice, in ritmuri sustinute (intre cele mai mari din lume), in conditiile existentei unei
populatii numeroase (preponderent rurale), a unei infrastructuri insuficiente si a unor mari
decalaje la nivel regional. Obiectivul maririi de patru ori a PNB intre 1980 si 2000 a fost atins
cu cinci ani mai devreme, fapt care a condus la fixarea unui nou obiectiv, la fel de ambitios,
de dublare, pana in anul 2010, a PNB din anul 2000. Aceasta dinamica impresionanta a fost
posibila datorita aplicarii consecvente a reformei, in paralel cu incurajarea investitiilor straine,

participarea tot mai activa a

Chinei la circuitul economic
mondial, fapt inlesnit si de
situarea tarii in zona Pacificului,
cea mai importanta in prezent.
Ritmul inalt al dezvoltarii a
impus valorificarea resurselor de
subsol,

imbunatatirea

infrastructurii,

modernizarea

industriei si agriculturii, crearea

unor poli regionali de crestere.
Un astfel de pol s-a conturat in
China de Sud, unde zone economice speciale (Shenzen, Zhuhai,Shantou), deschise
investitorilor straini, au favorizat o dinamica remarcabila, provincial Guangdong fiind
considerate al 5-lea tigru asiatic (alaturi de Hong Kong, Taiwan, Singapore si Republica
Coreea). In prezent, se configureaza noi poli de crestere in zona Shanghai.
China este unul dintre principalii producatori mondiali de huila (locul 1), petrol (150
mil. t/an), minereu de fier (locul 1), tungsten (locul 1), stibiu, minereuri neferoase, sare (locul
2). Productia de carbune (1,36 mld. t/an) si de petrol asigura necesarul intern si excedente
semnificative pentru export (27,8 mil. t), mai ales spre Japonia si Coreea. Productia de energie
electrica depaseste 1000 mld. kWh/an (locul 2 pe glob), iar industria siderurgica se dezvolta
rapid ( 1000 mil. t otel, locul 1 pe glob). Un ritm sustinut inregistreaza petrochimia, industria
electronic si constructia de autovehicule( in principal pe baza investitiilor straine), dar si
industria textila, de confectii si jucarii (locul 1 pe glob), tot mai prezente la export (mai ales
pe piata SUA, generand un important deficit comercial pentru SUA).
Industria asigura 47% din PIB, antreneaza 23% din forta de munca si traverseaza o
perioada de restructurare vizand adaptarea marilor intreprinderi de stat la cerintele pietei
interne si externe ( in 1996 jumatate din firmele de stat lucrau in pierdere).
Agricultura reuseste sa satisfaca solicitarile uriasei piete interne si sa contribuie la
exporturi. Agricultura asigura 21% din PIB si antreneaza 54% din populatia activa a tarii.
China este primul producator mondial de cereal (grau, orez), bumbac, batate, tutun, rapita,
ceai si ocupa locuri fruntase la trestie de zahar, floarea-soarelui, cartofi, soia. Desi suprafata
cultivate nu este foarte mare (10% din teritoriul tarii), pe unele terenuri se obtin insa 2-3

recolte anual. Cresterea animalelor cunoaste o dinamica remrcabila, asigurand, alaturi de

pescuit (locul 1 pe glob), consumul intern, precum si materii prime industriale.
Balanta comerciala a devenit excedentara in ultimii ani, iar datoria externa a ajuns la
118,1 mld. $.
COMERT EXTERIOR
EXPORT
(utilaje industriale,

MLD. $
182,69

electrotehnica, electronica, textile, confectii)

IMPORT
( utilaje industriale,

142,38

mijloace

de

transport,

produse

chimice,

combustibili)
TOTAL

325,07

Capitolul 2.Populatia

China (Zonghua Renmin Gongheguo), tara din estul Asiei, a treia tara ca suprafata (dupa
Rusia si Canada) si cu cea mai mare populatie dintre toate statele lumii.
Populatia Chinei este de 1.350.000.000 locuitori, din care:Populatia Chinei a 3l provincii,
regiuni autonome si municipalitati (fara insulele Jinmen si Mazu din provincia Fujian) si
militarii n serviciu din China continentala totalizeaza l.265,83 milioane.
Populatia Regiunii administrative speciale Hong Kong: 6,78 milioane.
Populatia Regiunii administrative speciala Macao: 440.000
Populatia Provinciei Taiwan si a Insulelor Jinmen, Mazu si a ctorva insule din provncia
Fujian: 22,28 milioane.

Capiatala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este Shanghai. China are
peste 20 de orase mari cu o populatie minima de 1 milion de locuitori. Profile de orase:
Beijing capitala Chinei cu o populatie de 5,8 milioane de locuitori (10,8 milioane
in 1999)
Shanghai 15,1 milioane locuitori
Tianjin 4,6 milioane locuitori
Shenyang 3,6 milioane locuitori
Wuhan 3,3 milioane locuitori
Guanghzou 2,9 milioane locuitori
Chongqing 2,3 milioane locuitori
Nanjing 2,1 milioane locuitori
Xian 2,0 milioane locuitori
1.1Populatia grupata pe varsta si sex
Din totalul populatiei nregistrat n cele 3l provincii, regiuni autonome si
municipalitati, inclusiv militarii n serviciu din China continentala 653,55 milioane persoane,
adica 5l,63% sunt barbati, iar 6l2,28 milioane, respectiv 48,37%sunt femei. Raportul ntre
sexe (la loofemei)este de l06,74.

Din numarul total al locuitorilor celor 3l de provincii, regiuni autonome si

municipalitati si militari n serviciu din China continentala, 289,79 milioane persoane
alcatuiesc grupa de vrsta 0-l4 ani, reprezentnd 22,89%; 887,93 milioane persoane alcatuiesc
grupa de la l5-64 ani, respectiv 70,l5% din totalul populatiei, iar 88,l1 milioane persoane
formeaza grupa de vrsta de 65 ani si peste, respectiv 6,96%. Fata de rezultatele nregistrate la
recensamntul din 1990, numarul celor cuprinsi n grupa de vrsta 0-l4 ani a scazut cu 4,80%,
iar numarul celor cuprinsi n grupa de vrsta de peste 65 de ani a crescut cu l,39%.

Capitolul 3.PIB-ul Chinei si PIB/cap de locuitor

China, denumit oficial Republica Popular Chinez, este un stat independent situat n Asia de Est.
Este ara cea mai populat din lume, cu o populaie de peste 1.350.000.000 de locuitori
China este tara cu cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimii ani, statul comunist devenind in 2010
a doua putere economica a lumii din punctul de vedere al valorii Produsului Intern Brut.

De la intrarea n secolul XXI-lea, produsul intern brut al Chinei a devansat anual, n ordinea de
precdere modial, ri dezvoltate, precum Canada, Italia, Frana, Marea Britanie, Germania, Japonia
.a., ajungnd pe locul al doilea din lume.
Produsul Intern Brut al Chinei creste continuu de 34 de ani .

Daca luam in considerare un orizont de timp mai indelungat observam ca economia chineza creste
continuu din 1977, dupa ce in 1976 a inregistrat o scadere de 1,6%, detalii in graficul alaturat, click pe
imagine pentru marire. In ultimii 40 de ani, ritmul mediu anual de crestere a fost de 9,1%.
In cifre absolute, economia Chinei a evoluat in felul urmator: $91 miliarde in 1970 (locul 8 la nivel
mondial), $306 mliarde in 1980 (8), $404 mld. in 1990 (11), $1,2 mii miliarde in 2000 (6), si $5,7 mii
miliarde in 2010.

In ce priveste indicatorul PIB per capita, in 2010 acesta a avut o valoare de aproximativ $4.250, cu
mult mai mic decat al Romaniei spre exemplu ($7.500). In 1970, valorile erau de $114 in cazul Chinei,
si aproape $600 in cazul nostru.
In ultimii 40 de ani, valoarea PIB per capita a crescut de 37 de ori in China si de 12,5 ori in Romania,
iar in urmatorii 10 ani este posibil sa fim depasiti. De remarcat ca, in 1988, cand Romania a atins
nivelul maxim de dezvoltare pe vremea comunistilor, diferenta dintre noi si China era mai mare decat
in 1970.
Desi in anii urmatori, ritmul de dezvoltare probabil ca se va atenua pe masura ce economia va deveni
mai matura, iar salariile vor creste, este doar o problema de timp pana cand China va depasi SUA,
devenind astfel cea mai mare putere economica la nivel mondial.
Pe de alta parte insa, din punctul de vedere al standardului de viata, chinezii vor mai trebui sa astepte
zeci de ani pana cand vor ajunge sa se compare cu tari ca SUA, Germania sau Japonia, asta cu
conditia ca ritmul lor de dezvoltare sa se mentina peste medie.

PIB/cap de locuitor

Privind lucrurile din punctul de vedere al valorii globale a produsului intern raportat n medie pe cap
de locuitor, China se numr printre rile cu un venit mediu sau sczut. Conform datelor furnizate de
Biroul Naional de Statistic din China, n anul 2008, valoarea produsului intern brut pe cap de
locuitor a fost de aproximativ 3.300 de dolari americani, locul 104 n lume, situndu-se printre cele
joase n zona veniturilor medii. Conform datelor publicate n ,,Raportul de Dezvoltare al Bncii
Mondiale din 2010, venitul naional global al Chinei pe cap de locuitor n 2008 afost de 2.940 de
dolari SUA, ocupnd locul 130 n lume.

Capitolul 4.Inflatia
Prin inflatie se intelege un excedent de masa monetara care este peste nevoile reale ale
economiei, adica peste oferta de marfuri si servicii. Acest lucru este cauzat de cresterea
generalizata si durabila a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.
Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor. In
perioadele in care se manifesta fenomenele inflationiste, influenta preturilor care cresc este
mai mare decat a celor care scad, astfel incat, pe total, nivelul mediu al preturilor va creste.
De asemenea, inflatia mai poate fi definita prin scaderea puterii de cumparare a unei
unitati monetare (respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce poate fi achizitionata prin
intermediul unei unitati monetare).
De obicei, o crestere a nivelului mediu al preturilor de sub 1% anual nu este
considerata inflatie. Un nivel al inflatiei intre 1 i 3 % pe an este considerat rezonabil pentru
o economie in expansiune, iar o astfel de inflatie se numeste inflatie taratoare. La polul opus
se situeaza situatia in care inflatia este de peste 50% pe luna, caz in care avem hiperinflatie.
Pe termen lung inflatia este prezenta in orice economie. Deci,
fenomenul nu poate fi controlat in totalitate, ci doar influentat. Inflatia nu este paguboasa
pentru toata lumea. Cei care anticipeaza corect evolutia acesteia au de castigat, in timp ce cei
care nu o pot anticipa au in general de pierdut.
Rata inflatiei reflecta cat de mult sufera populatia in urma cresterii preturilor. (Graficul ratei
inflatiei se regaseste in Anexa 2.1)

China - An

1999

2000

2002

2003

2004

2005

-1.3

0.4

-0.8

1.2

4.1

1.8

2006

2007

2008

2009

2010

China - An

1.5

4.8

5.9

-0.7

Sursa : http://www.indexmundi.com/g/g.aspx?c=ch&v=71

In anul 2010 fata de anul 2007 rata inflatiei a avut o crestere de 4.16 % .

Populatia ce este vulnerabila la saracie este de 6.3 % iar cei ce traiesc sub pragul
de saracie reprezinta 4.5% din populatia totala conform datelor preluate din statisticile
Human Development Report 2011 - Sustainability and Equity: A Better Future for All http://hdr.undp.org/en/ .
Conform datelor de pe site-ul http://www.indexmundi.com rata populatiei ce traieste
sub
pragul de saracie este de 2.8% in anul 2011. (Vezi Anexa 2.2.)

China

1999

2001

2004

2008

2009

2010

2011

10

10

10

2.8

2.8

21,5 milioane de locuitori din mediul rural traiesc sub pragul oficial al "saraciei
absolute" (aproximativ $ 90 pe an); iar 35.5 milioane de persoane din populatia rurala
traieste peste acest nivel al saraciei absolute, dar sub pragul oficial "venituri mici"
(aproximativ 125 dolari pe an) (2007)

Supraincalzirea economiei chineze ar putea deveni, in curand, o problema pentru intreaga economie
mondiala, potrivit analistilor.

In primul trimestru din acest an, produsul intern brut al Chinei s-a majorat cu 9,7 procente, in timp ce rata de
crestere a indicelui preturilor de consum a ajuns la 5,4 la suta.
Problema nu sta in faptul ca masurile recente luate de guvernul chinez ar putea conduce la o crestere prea lenta.
Dimpotriva, problema o constituie faptul ca majorarea salariilor, cresterea inflatiei si un yuan care trebuie sa se
aprecieze mai rapid ar putea provoca o sursa de inflatie la nivel global.
In trecut, China a ajutat la mentinerea unei rate a inflatiei scazute in Occident, datorita abundentei de forta de
munca ieftina, in timp ce moneda foarte slaba a mentinut exporturile la preturi scazute.
Acest lucru a permis tarilor occidentale sa-si mentina ratele coborate, iar inflatia a ramas sub control. De
asemenea, rezervele valutare ale Chinei si achizitiile sale de obligatiuni vestice au furnizat un alt "cadou": credite
ieftine.
Insa, in prezent, rata inflatiei din China creste, iar situatia se schimba. In acest an, cel putin 12 municipalitati si
provincii au crescut salariile minime, jumatate cu peste 20 la suta.
Cresterea preturilor si a salariilor se reflecta in preturile la export, punand presiuni inflationsite asupra partenerilor
comerciali ai Chinei.
In plus, reactia naturala a Chinei la cresterea inflatiei - permiterea aprecierii monedei - va face mai mult rau decat
bine. Incepand cu iunie 2010, yuanului i s-a permis aprecierea cu 4,5 la suta fata de dolarul american. Insa,
pentru a reduce impactul majorarii preturilor la petrol si marfuri, dar si emisiunilor de moneda asociate cu
majorarea rezervelor valutare, este nevoie de mai mult, sustin analistii.
Un yuan mai puternic ar multumi concurentii Chinei, insa ar avea un efect inflationist in Occident: bunurile
exportate de chinezi ar fi mai scumpe. Prin urmare, si rata inflatiei din aceste tari s-ar majora, ceea ce ar conduce
la dificultatea unor state in a-si putea finanta deficitele de pe pietele financiare.

Capitolul 5.Somajul