Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Calificarea Cladirilor in Parametrii de Dezvoltare Durabila PDF

    Încărcat de

    Valentin Viziteu
    9 vizualizări4 pagini

    Titlu original

    Calificarea cladirilor in parametrii de dezvoltare durabila.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări4 pagini

    Calificarea Cladirilor in Parametrii de Dezvoltare Durabila PDF

    Încărcat de

    Valentin Viziteu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    in parametrii de dezvoltare durabila (1) ‘conf, dr. ing. Adrian CIUTINA, prof. dr. ing. Viorel UNGUREANU, prof. dr. ing. Daniel GRECEA, prof. dr. ing. Dan DUBINA - Universitatea ,,Politehnica" din Timisoara, decat in trecut, realizate $i sé functioneze in aga fel inc: Departamentul de Constructii Metal ‘si Mecanica Constructiilor yrul apropiat, semnificativ mal mult decat in prezent, construcfille trebule si Sa prezerve resursele existenfel noastre $i sé minimizez impactul asupra mediului. Aceasta abordare modifica, practic, modul de concepere al unei structuri, prin Inglobarea in procesul de proiectare a impactulul asupra mediului, si mai mult, privind acest proces ca pe unul de proiectare integraté., Evaluarea impactulul asupra mediului, insd, nu trebuie realizat numai pentru procesul initial de constructie, ci trebule sa integreze atét procesul de intretinere cat $i pe cel del debarasare a materialelor la sfarsitul ciclului de viafa. Dezvoltarea durabila este un ter- men foarte des folosit in ultima perioadai iar pentru industrie @ ajuns un laitmotiv in prezentarea pro- duselor. Factorul primordial care contribule la degradatea mediului il reprezint& energia consumaté, in toate stadille, pentru producerea si exploatarea produselor (procesare, transport, utlizare, inclusiv pentru debarasere), Asa_cum demonstreazé The Chartered Institute of Building, UK [1], aproximatiy 45% din energia mondials generata este folosita pen- tru a permite functionarea si men- finerea cladirilor si 5% pentru constructia acestora. Incdlzirea - rcirea si lluminarea clédirilor, prin intermediul arderii combustibililor fosili (gaz, c&rbune; petrol) si indi- rect, prin folosirea electricitat reprezint& sursa principal’ pentru emisille de dioxid de carbon si cauza generérrii a jumatate din emisille de gaz ou efect de seré. Prin urmare, domeniul constructor poate fi con- siderat principalul vinovat pentru degradarea madiului. Diminuarea si controlui impactu- lui asupra mediului reprezint misi- unea strategiei denumité .dezvoltare durabila” $1 constituie una dintre irectie priortare-in momentul de faté i in urmatoarea perioada de timp. 2 Implementarea conceptului de dezvoltare durabilé in constructii nu se poate realiza decat prin inovare la nivel conceptual si tehnologic. Pro- cesul este, in mod evident, plur- si interdiscipliner. Se poate construi durabil, pe baza unor modele con- ceptuale performante (functionali- fate, siguranfa, neutre sau cu impact Tedus faté de mediu), folosind mate- tiale cu caracteristiclfzico-mecanice superioare (reciclabile si cu con- sumuri inglobate scézute de resurse primate gi energie), apicand sisteme constructive si tehnologii adiacente (siguranj, flexibiltate, consumuri energetice scazute, impact minim fafa de mediu). Utiizarea energiei pe intreaga durata de serviciu a cladii, denumita si energie operationalé, este una dintre cele mai importante hei in sectorul de construct. in cazul ctidirlor, performantele ter- mice, respectiv eficienta energetic’, au un important impact economic, social, cat si asupra mediului Metodologia traditional de con- structie conduce la o disput’ frec- vent intainité, care include dou’ condi oarecum tn contradictie: 1. Indeplinirea cerinfelor de projectare referitoare la siguranté $i functionalitate. Aceasta implicd aspecte referitoare la rezistent’ si stabilitate sub conditi severe de ine&rcare, cerinte arhitecturale, ter- mice, acustice, de hidroizolatii eto. care in mod practic pot afecta con ‘ortul interior al utiizatorilor; 2. Realizarea unel structurl eco- nomice, Acest criteriy poate influ enfa nu numai alegerea unui anumit sistem structural, dar si alegerea materialelor, a inveiitoril gi a compo; nentelor nestructurale. Asadar, proiectarea unei con- structii pentru 0 durata de viata stabi lita prin normele de proiectare le 50-100 ani nu se mai poate face ignorand impactul acestela asupra ‘mediulul, construit si locuit,atat prin consumul de resurse si efectele sale fn momentul initial, in faze de con structie, ct si pe parcursul exploatar. © constructie si aria aferenta acesteia trebuie s& rspunds urmé- torilor parametri: alegerea eficients a ‘amplasamentului, proiectarea in ter- meni de durabilitate a constructiei, selectia materialelor, executia, ma- nagementul deseurilor, utlizarea eft cienté a energie! si apei, calitatea aerului interior, utiizarea, demon- tarea, refolosirea_componentelor, reciclarea, toate acestea cu impact {in evaluarea ciclului de viaté. Luand in-considerare cantitatea| Imensa de energie si materiale ut lizate in construct, impactul asupre mediului este tot mai mutt privit ca o concen gsgea + Resta Construior + ote 24 aman snp 2s conditie necesaré procesului de proiectare. Mai muit decat atat, acest aspect trebule considerat in toate fazole constructiel, cum sunt: realizarea constructiel, exploatarea si sfarsitul ciclului de viata. Analizele pe cicli de viata (Life Cycle Analysis - LCA) reprezinta cea ‘mai bunié modalitate de determinare fa efectelor produselor sau_proce- selor asupra mediului. In principal, beneficiarul este acela care ia decizile de a investi mai mult in faza de constructie, reducénd, astfel, cos- turile din faza de exploatare sau viceversa [1] in spiritul acestui rationament, criteriul care guverneazii proiectarea obiectivului devine pur economic. Totusi, in conditile in care domeniuil de constructii este responsabil pen- tru mai mutt de jumatate din emisile nocive ale planetei, estimarea impactului pe care acestea tl au supra mediului va deveni o neces tate care, in viltorul apropiat, trebule Integrata in procesul de proiectare. ‘In conditile actuale ale legislatiei din Romania nu existé obligativitatea determinairii impactului pe care con- strucfile nou proiectate il au asupra mediului. Pentru 0 abordare global, ‘nsé, aplicand o proiectar ‘Naterial secundar Procus de societate ‘Ponta construct Preducerea frodusalor Exeoulla ‘construct Inirtinere bazata pe perforant, impactul pe care © constructie Ml are asupra mediului va trebui considerat ca un set de reguli suplimentare. Consi- derand c& prima conditie (de sigu- renta $i functionalitate) reprezinta, in fapt, 0 conditie necesara pentru o cladire, rezulta faptul c& proiectarea trebuie s& se bazeze pe urmatorul rationament: dintre solutle care pot asigura siguranfa $i funcfionalitatea unei clédiri, trebuie aleasé aceea care conduce la un cost minim $i ta un impact minim asupra medialui Evaluarea impactului construct ilor asupra mediului, pe durata ciclu- lui de vial LCA, este 0 metodologie utlizaté pentru evaluarea aspectelor de mediu si a potentialului asociat ‘unui produs prin: + compilarea unui inventar al datelor de intrare si de iegire ale unui sister; + evaluarea impactului asupra ‘mediului potential, asociat datelor de intvare si iesire; + interpretarea rezultatelor in relatie cu obiectivele studiului LCA studiaz’ impactul posibil al produselor asupra mediului, de la achizitionarea materialului brut, prin procesul de productie, utiizare si easia primera Functia secundara Recuperare ee om Se [> Pierderi nei clr dae de inte pent LCA evacuare (craddle-to-grave). Cate- gorille generale de impact asupra mediului care trebuie considerate | includ folosirea resurselor, sina tatea umand si consecinfele ecolo- gice (conform 1SO 14040). in acest | context au fost definite un numéir de categorii de impact pentru care pot fi calculate contributile datorate cl&- dirlor. Acestea reprezinta indicator | LCA Prin efectuarea unei analize LCA se pot obtine informatii cantitative | privind contributia olédiri la schimba- rea climatului si reducerea resurselor. Utterior, acestea pot fi comparate | alte rezultate similare ale cladirilor (mentinand aceleasi conditli de margine). a Principiul unei analize LCA este |, relativ simplu, si anume: pentru fiecare stadiu al ciclului de viata sunt| investigate cantitafile de materiale acestor procese. Emisiile (coa mai mediata fiind emisia de CO.) sunt}, apoi multiplicate cu factori de carac-} terizare proportionali cu puterea| acestora, fiecare avand un impact} diferit asupra mediului. De multe ori, una dintre emisii este aleasa ca refe-| rinta, lar rezultatul este prezentat in echivalenti fafa de impactul sub-}, stantel de referin(a Echivalentii insumafi_ pentru fiecare categorie de impact pot fi, ulterior, normalizati si ponderati per-, tru a ajunge la un rezultat agregat (final). Diferte instrumente de calcul pot utiliza factori de caracterizare| diferiti si date de emisie diferte, dacé procesul de productie si cel de} combustie difera. De asemenea, Instrumente diferite de calcul pot} avea metode de normalizare si de] agregare diferite, care vor conduce) {a rezultate diferite. Un instrument LCA de baz@| poate include o baz de date gene ric, cu informatii asupra_emisil pentru un numér de materiale constructi, procese si de tipuri de} ona pagina 28° + Rese Constructilor* comb 2014 puma di ins energi. Este de preferat ca aceste informatii s& fie extrase din EPD (Environmental Product Declara- tions - Declaratille de Mediu ale Produsului) instrumentele LCA sofis- ticate au nevoie de acces la baze de date internationale, specifice fiec&rui produs/proces/material. Informatie de intrare necesare iferitelor stadii ale ciclutul de viaté sunt prezentate in figura 1. FAZELE UNE! EVALUARI LCA, Pentru efectuarea unei evaluati LCA sunt necesare anumite ele- mente cheie. Cu toate c& nu exist’ o singura metoda pentru a conduce un studiu LCA, trebuie ca 0 analiz& LCA ‘includ’ urmatoarele faze: + definitia scopului gi a domeniu- lui de aplicatie; + analiza inventarulu; + evaluarea impactului; + interpretarea rezultatelor. Pentru definirea scopulul $i a domeniului de aplicatie trebuie defi- nit o unitate functionala (fata de care impactul asupra mediului se raporteaza), respectiv conditile de margine (condi incluse in evaluare) ‘in conformitate cu scopul studiulu Definitia unitati functionale este, jn mod particular, important atunci ‘cand sunt comparate diferite pro- duse (cladir). in conformitate ou CEN 350 (European Standardisation Process Sustainability in Construc- tion) se recomanda ca aceasia s8 se numeasc& echivalent functional. Intr-o analiza LCA trebuie incluse cel putin doud stadil ale ciclului de viata: ‘spre exemplu, producerea materi- alelor de constructie, gi faza opera- tional’, pentru a justifica abordarea pe ciclu de viet’. Analiza inventarului reprezint& procesul de compilare a informatilor necesare pentru evalu- are. intr-un pas ulterior, se evalu- eaz& impactul pe ciclu de viata (LCIA - Life Cycle Impact Assess- ment). Pasii care trebuie urmati in efectuarea unel analize LCA sunt prezentati in figura 2. Profil LCAL CCalculul rezultaielor in relatie cu referinte - normalizare Grupare | Analizare Anaiiza calitatii datelor Pentru efectuarea LCIA sunt nece- sare céteva elemente: + selectarea categorilor de impact, indicator ai categorillor si modele de caracterizare; + clasificarea rezultatelor LCI; + calculul rezultatelor Indicatoa- relor pe categoril (caracterizarea). Codrul legislativ actual Prin integrarea european, Romania trebuie s8 implementeze si 88 éplice inclusiv normativele referi- toare la dezvoitarea durabila a lucrérilor de construct. La nivel european exist’, in cadrul Comite- tului European de Standardizare (European Committee for Stander- dization - CEN), Comitetul tehnic 360 (TC 350), care oferé baza cadrului legisiativ privind dezvok tarea durabila in sectorul de con- struotii, TC 360 2 fumizat, in mod constant, 0 cantitate considerabila de informatii avansate si coerente in domeniul ci&dirilor si construotilor durabile, Totodaté, @ dezvoltat Instrumente de masurare si de parametrizare pentru impactul asupra mediului, pentru. impactul ‘economic si cal social al clair, ‘féicand distinotie intre stadiul de pro- ductie, stadiul de constructie, cet de utiizare, si cel de debarasare (reci- clare si eliminare a degeurilor). Cornitetul tehnic care se cups de acest subiect in Romania este CT 343, din cadrul ASRO. Docu- mentele CEN TC 350 vor fi reunite in normative europene, documentele de lucru actuale fiind pre-normative ‘europene cum sur + CENITR 15941:2010 - Sustain- ability of construction works ~ Envi- ronmental product declarations - Methodology for selection and use of generic data; + EN 15643-1:2010 - Sustain- ability of construction works - Sus- tainability assessment of buildings - Part 1: General framework; + Renton Construcilor# octombrie 2014 T + EN 15643-2:2011 - Sustainability of construction works - Assessment of buildings - Part 2: Framework for the assessment of environmental performance; + EN 15643-3:2012 - Sustainability of construction works - Assessment of buildings - Pert 3: Framework for the assessment of social performance; + EN 18643-4:2012 - Sustainability of construction works - Assessment of buildings - Pert 4: Framework for the assessment of economic per- formance; + EN 15804:2012 - Sustainability of construction works - Environmen- tal product declerations - Core rules for the product category of construc- tion products; + EN 15942:2011 - Sustainability of construction works - Environmen- fal product declarations - Communi- cation format business-to-business; + EN 15978:2011 - Sustainabilty of construction works - Assessment of environmental performance of buildings - Calculation method. ‘Aceste documente se bazeazéi, ‘in parte, pe familia de standarde internationale ISO 14000. in 2006 ISO a publicat a doua editle a stan-

    S-ar putea să vă placă și