Turismul, activitate economico-sociala

Turismul este o ramura economica integrata in sfera tertiara prin care se valorifica
potentialul turistic al unui teritoriu.
Turismul colectatla dezvoltarea economico-sociala, evolueaza rapid si isi largeste in
permnenta sfera de activitate, astfel notiunea de turism trebuie permanent actualizata, adaptata
schimbarilor, corelata cu activitatea practica si cu celelalte componente ale economiei.
Potrivit ONT, turismul cuprindetoate activitatile desfasurate de persoane pe durata
calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada ce nu
depaseste 12 luni, cu scop de loisr, pentru afaceri sau alte motive.
Prin natura sa turismul este o categorie economica ce poate avea urmatoarele forme:
-turism intern (domestic)-cuprinde toti rezidentii unei tari, care calatoresc in interiorul acesteia;
-turism receptor (inbound tourism), cuprinde rezidentii noi care calatoresc in tara respectiva;
-turism emitator (outbound tourism), include rezidentii unei tari care calatoresc in alte tari.
Turistul, ca subiect al relatiilor turistice, rep. acea persoana care se deplaseaza in locuri
indepartate de casa pentru o anumita operioada si cheltueste bani in locurile respective, fara sa
ii castige acolo.
durata de sedere a turistului si locul de destinatie constituie criterii de departajare a
notiunilor ce definesc turistul, astfel se considera:
-turist intern: orice persoana care viziteaza un loc, altul decat domiciliul sau obisnuit, in interiorul
tarii sale de resedinta, pentru orice fel de motiv, altul decat acela de a exercita o activitate
renumerata si efectuand aici un sejur de cel putin o noapte:
-turist strain sau international:orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 24
h intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau obisnuit;
-vizitator, orice persoana care se deplaseaza intr-un loc altul decat acela al mediului sau
obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unor
activitati renumerate la locul vizitat.
- excursionist, orice persoana care se deplaseaza in scopuri turistice spre o destinatie si al carei
sejur este de cel putin 24h in zona vizitata;
-turistul de tranzit, orice persoana care traverseaza o tara chiar daca ramane mai mult de 24h
cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice.
-vacantier, un tuirist care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile(minim de sejur)
Motivatia sejurului este un element care duce la identificarea segmentelor de turisti in
scopul evalurarii comportamentului consumatorului si a cheltuielilor vizitatorilor.
Conform OMT principalele motive ale deplasarilor turistice sunt:
-timp liber, recreere si vacanta (pentru practicarea anumitor sporturi,participarea la diferite
manifestari culturale si sportive)
-vizite la prieteni si rude;
-afaceri si activitati profesionale;
-religie si pelerinaje;
-altele (personal insotitor, tranzit)
Sejurul constituie criteriu de delimitare a categoriei generale de subiecti ai relatiilor
turistice, respectiv distinctia clara dintre turist, vizitator si excursionist.

Calitatea de turist poate fi dobandita decat daca sejurul intr-o tara diferita de cea de rezidenta
este mai mare de 24h, iar daca sejurul este mai putin de 24h, inseamna ca se dobandeste
calitatea de excursionist.
Vizitatorul reprezinta o notiune mai larga care cuprinde toti calatorii in scopuri turistice, ce au un
sejur mai mic de 12 luni.
Destinatia turistica, reprezinta un spatiu in care vor avea loc niste actiuni speciale pentru
derularea carora sunt necesare anumite facilitati care sa le sprijine. In acest context sunt luate
in considerare cateva elemente astfel:
-pentru a ajunge la destinatie, turistul trebuie sa utilizeze serviciile de transport fapt ce implica
existenta mijloacelor si a retelei de transport;
-o operatiune implicita o constituie cazarea la locul de destinatie in diferite structuri de cazare;
-servirea mesei este un alt element care se impune a fi asigurat ll destinatie
-agrementul ocupa un loc important in cadrul sejurului, care asiguramodalitati de petrecere a
timpului liber, precum piscina, echitatie, golf, tenis, etc.
Fluxul turistic. Este reprezentat deun numar de persoane care circula intre un bazin de
cerere si unul de oferta reprezentat de zonele de atractie turistica.
In functie de continutul lor, fluxurile turistice pot fi structurate in 2 mari categorii:
1. Fluxuri Sunlust- asociate turismului de soare sau determinat de alte conditii naturale
(zapada, ape minerale) care se formeaza sub influenta preturilor si a distantelor.
2. Fluxuri Wonderlust, asociaqte turismului de cunoastere (cultural-religios, participarea
la manifestari stiintifice, artistice, sportive) in care factorul decisiv este calitatea ofertei si
diferentierea acesteia.
Fluxurile turistice pot fi structurate si din punctul de vedere al distributiei geografice si al
distantelor dintre zoneleemitatoare si cele receptoare, astfel se pot distinge:
-fluxuri inter-regionale, respectiv calatoriile turistilor de pe un continent spre tarile din alte
continente, si reprezinta aproximativ 20% din totalul deplasarilor turistice;
-fluxuri intraregionale, cuprind deplasari in interiorul continentelor si rep 80% din totalul
calatoriilor;

Factori care influenteaza evolutia turismului

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Oferta turistica
Oferta turistica este alcatuita din totalitatea elementelor turistice care pot motiva deplasarea
turistilor si a elementelor destinate sa satisfaca cererea.
Oferta turistica este alcatuita din 2 grupe de elemente:
-de atractivitate(resurse naturale, socio -culturale, umane);
-functionale(echipamente si servicii care fa posibila productie si pun in valuare atractivitatea)
Premisa ofertei turistice o constituie potentialul turistic, reprezentat de ansamblul de elemente
naturale, economice, socio-culturale, istorice de interes turistic, care confera unui teritoriu dat o
anumita functionalitate turistica si care constituie premise pt dezvoltarea activitatii de turism.

Elementele de activitate ale ofertei turistice nu au aceeasi valoare turistica in tot timpul
anului, acestea fiind variabile in timp, determinand astfel sezonalitatea ofertei.
Structura ofertei turistice:
1.Patrimoniul turistic este alcatuit din:Obiective turistice naturale( elemente de geografie a
locului)
Obiective antropice (izolate in afara localitatilor)
2, Baza tehnico-materiala a turismului, este alcatuita din
-functionala: cazare masa, servicii diverse, servicii administrativ- organizatorice, etc.
-agrement si recreativa: spatii deschise amenajate, parcuri , terenuri de sport, etc.
-infrastructura tehnica: transporturi(cai de circulatie, mijloace de transport)
tehnic-sanitar (alimentare cu apa, canalizare)
energetica(alimentare cu energie electrica, incalzire si frigorifice)
gospodarie (laboratoare, depozite, serv de aprovizionare)
Oferta turistica poate fi clasificata in functie de motivatia dominanta a consumului in 4 frupe:
- oferta turistica de vacanta (balnear, sportiv, recreativ, familial)
- oferta turistica culturala(studii, stagii de initiere, festivaluri)
- oferta turistica pentru ingrijirea sanatatii (de tratament)
Industria turistica estea cea care foloseste componentele ofertei turistice alaturi de forta de
munca pentru a obtine o productie dormata. dintr-o multitudine de produse.
Productia turistica reprezinta ansamblul de servicii turistice care folosesc echipamente de
productie si forta de munca care se materializeaza printrun consum turistic efectiv, in cadrul
unei ambiante specifice.
In cadrup pietei turistice, relatia oferta-productie este diferita de cea de pe paiata bunurilor
mmateriale. Aceasta relatie se concretizeaza prin urmatoarele particularitati.
-oferta turistica este cel mult egala cu productia
-oferta turistica se manifesta si independent fata de productia turistica, in timp ce productia nu
se poate realiza in afara ofertei turistice.
-oferta exista atat timp cat exosta elementele de o compun, pe cand productia exista numai
atunci cand se manidesta consumul efectiv.
Principalele caracteristici ale Ofertei turistice
1. complexitatea si eterogenitatea conferite de structura sa si de posibilitatile
substitutiei unei componente cu alta ce satisface aceeasi nevoie de consum turistic.
2. 2 rigiditatea ofertei turistice conferite de amplasarea bazei tehnico-materiala, de
imposibilitatea adaptarii rapide la oscilatiile cantitatii si calitatii.
3. 3 posibilitatea de a substituii un tip de oferta cu alt tip care satisface aceleasi
nevoi , fapt ce conduce la cresterea consumului turistic, pt ca oricare consumator se
regaseste intr-un dintre ofertele existente.
Principalii determinanti ai ofertei turistice sunt
- teritoriul, sectorul tertiar si baza tehnico-materiala.
Teritoriul reprezinta elementul indispensabil al ofertei, intrucat spatiul se constituie ca suport al
acesteia.

DPDV cantitativ, reprezinta capacitatea de primire a teritoriului, dpdvd calitativ reprezinta

atractivitatea sau valoarea turistica a acestuia, care poate fi naturala sau creata.
Capacitatea optima de primire a teritoriului se calculeaza astfel
CP=(sp*k0)/N; sp= suprafata terit.; k0= coeficient a carui valuare apartine [0.5,1], in functie de
particularitatile hidrologice si de specificule economiei regiunii.; N= suprafata normala, pt
efectuarea unui consum turistic de catre o persoana (m2/turist)
Determinarea capacitatii are o importanta majora in procesul de amenajare turistica a
teritoriului, intrucat acesta exprima nr maxim de turisti ce pot fi primiti pe un teritoriu fara a
prejudicia mediul economico-social.
Atractivitatea teritoriului creste odata cu distanta sau accesibilitatea teritoriului, insa apare un
punct de la care atractivitatea scade, datorita costului ridicat al transportului sau efortului fizic de
parcurgere a distantei.
Atractivitatea terit turistic poate fi evaluata folosind analiza diagnostic, care evidentiaza factorii
ce pot stimula dezvoltarea atractivitatii tueistice intr-o zona.
Sectorul tertiar
-oferta turistica, cu principalele sale caracteristici, are o influenta decisiva asupra
activitatii de turism. Varietatea elementelor din structura ofertei, calitatea prestatiilor, conduc la
cresterea consumului de servicii turistice.
-progresul tehinic este un alt factor cu implicatii in dezvoltarea turismului, ce influenteza ,
deplasarea in interes turistic, prin cresterea gradului de mobilitate a populatiei, ca urmare a
perfectionarii, cailor si mijloacelor de transport in comun si cresterii gradului de dotare cu
automobile.
-Motatiile demografice, legate de cresterea numerica a populatiei, diferentierea in
structura pe grupe de varsta, sex, medii socio profesionale, influenteaza in mod direct circulatia
turistica, intrucat populatia reprezinta de fapt consumatorii potentiali de turism.
-procesul de urbanizare influenteaza in mod direct circulatia turistica. Concentrarea
populatiei in mediul urban, determina anumite mutatii in structura nevoilor populatiei ca urmare
a efectului urbanizarii asupra mediului natural.
Cresterea populatiei urbane are drept consecinta sporirea fluxurilor turistice si determina
necesitatea recreerii ritmice pentru reducerea efectelor nedorite ale stresului.
-timpul liber rep un factor esential in dezvoltarea circulatie turistice intrucat cea mai mare
parte a activitatii turistice se desfasoara in timpul liber.
Alti factori psiho sociologici ce influenteaza activitatea turistica sunt considerati a fi urmatorii:
moda,traditiile, manifestarile stiintifice, culturale, sportive, etc.

Importanta economica si sociala a turismului

Turismul reprezinta un factor de cresterew a economiei nationale prin efectele pe care le
antreneaza, respectiv integrarea acestora in economia nationala datorita faptului ca bunurile si
serviciile utilizate in consumul turistic sunt produse in cea mai mare parte in interiorul tarii
respective.

Componentele turismului sunt urmatoarele:

1. Intrari:- cheltuielile turistilor
aptitudinile angajatilor
-creativitatea anteprenoriala
-capitalul investitorilor
2.Iesirile:-Gradul de satisfactie
-nivelul de salarizare
-Profit
-Impactul cu ariile turistice
3. Sistemul turistic:
-Subsistemul de transport
-Subsistemul destinatiei(peisaje, cultura, acomodare)
-Subsistemul comertului cu amanuntul in turism( conditii economice, tehnologie,
legislatie, demografie)
De alungul timpului s-au incercat evaluari ale impactului turismului asupra economiei
insa au fost intampinate dificultati generate de insuficienta datelor, turismul atingand un numar
mare de sectoare ale activitatii economice.
Specificul pietei turistice
P.T. este o componenta de baza a mediului social precum si un element important al
pietei serviciilor de consum alaturi de serviciile de sanatate, invatamant.
P.T. este o sfera de interfata prin productia turistica si cererea turistica materializata prin
consum.
P.T. poate fi privita sub aspectul ariei de acoperire ca:
- piata locala
- piata zonala
- piata nationala
- piata internationala
P.L. se structureaza pe serviciile unei anumite destinatii care se regasesc in structura
ofertei locale si se adreseaza unui nr restrans de consumatori.
P.Z. acopera mai multe destinatii oferind un produs turistic mai cimplex
P.N. este limitata de teritoriul national al unei tari
P.I. include totalitatea teritoriilor nationale ale diferitelor tari in care sau stabilit relatii in
domeniul turismului.
Ori ce tara apare in raport cu alta tara fie ca emitatoare de turisti si beneficiar de servicii
turistice, fie ca primitoare de turisti si ofertanta de servicii turistice. Astfel P.T. de unde provin
turisti straini sunt P. active pt tarile primitoare, iar cele care primesc turisti sunt P. pasive pt tarile
emitatoare..
P.T.poate fi influentata e o seriei de factori cum ar fi:
- demografici
- economici
- psihologici
- politici

- promotionali
- de atractie
- acceleratori si cu efect negativ
Elementele principale care se cer studiate in legatura cu P.T. sunt urmatoarele:
Produsul turistic reprezinta modalitatea de paricularizare a ofertei turistice respectiv
varietatea serviciilor care se regasesc in structura unui pachet turistic:
- servicii de informare
- transport
- cazare
- servicii de restaurant etc.
Cererea de produse turistice -> consumul turistic->turistii nnationali sau straini
Comunicarea si/sau informarea turistilor si activitatea de distributie a serviciilor turistice
Concurenta este multitudinea ofertantilor acelorasi produse turistice pe piata.
P.T. se poate determina cantitativ cu ajutorul urmatoarelor notiuni:
Fara a se lua in calcul nivelul veniturilor consumatorilor potentiali sau preturilor produselor
exprima volumul maxim al vanzarilor, potentialul maxim de clienti, dimensiunile si calitatea. In
raport de capacitatea P.T. se clasifica in:
- P.T. teoretica ce reflecta capacitatea de absortie al unui produs turistic pe o piata
determinata fara a tine cont de preturile practicate.
- P.T. potentiala rep cererea solvabila, respectiv coantumul cererii ce poate fi
satisfacuta, tinand cont de caracteristice finaciare ale popoluatiei din zina respectiva si a
turistilor care se se vor deplasa in aceea zona.
- P.T. efectiva nr actelor vanzare-cumparare, finalizate pt un anumit produs turistic
intr-o anumita perioada de timp si zona determinata.
Perioada de timp intr-o zona mdeterminata. Potentialul P.T. depinde de veniturile
consumatorilor si preturile practicate ot diferite produse turistice, respectiv volumul maxim al
vanzarilor de produse turistice ce poate fi realizat intr-o perioada de timp determinanta.
Volumul P. produsului T. cuprinde totalitatea tranzactiilor increionate pt un anumit produs
turistic, pe o anumita piata si untr-oun anumit interval de timp.
Locul pe piata a unui anumit produs turistic se refera la acea parte a pietei acoperite din
vanzarile realizate pt respectivul produs.
Pt o firma de turism este impoartanta componenta permanenta intre vanzarile
produselor proprii si cele realizate de firmele concurente. In acest sens se poate realiza
notiunea de cota de piata care rep procesul de vanzare al produsului turistic al unei firme din
volumul total de vanzri de produse similare intr-o anumita piata. In analiza cotei de piata se
folosesc umatorii indicatori:
a) cota totala de piata exprima volumul total de vanzri pt produs al
unei firme din volumul total al vanzarilor produsului respectiv exprimat in procent
b) cota de piata deservita reo vanzarile unei firme exprimate in
procente din totalul vanzarilor pe produsele respective
c) cota de piata relativa rep procentul vanzarilor unei firme din
vanzarile firmelor concurente.

Cererea turstica

Este fornata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa
periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitari
renumerate la locul de destinatie.
Cererea pentru turism se caracterizaza prin sezonalitate, respectiv printr-o etalare in timp
neregulata a acesteia pe parcursul unui an, Cauzele care determina sezonalitatea in turism sunt
cauzenaturale si sociale. Cauzele naturale se refera la conditiile natural in general,iar cauzele
sociale se refera la procesele sociale cum ar fi:vacante scolare, excursii in scop de pelerinaj.
In scopul reducerii szonalitatii crerii turistice exista posibilitatea de inflentare a acestuia printr-un
sistem legislativ care sa stabileasca facilitati si programe de prmovare a turismului si stimularea
acestuia in afara perioadelor de varf.
Factorii determinanti ai cererii turistice sunt foarte diversi,:
a. factorul demografic, are un rol primrdial in stimularea cererii turistice intrucat acesta este
purtatorul cererii (varsta, sexul, etapele din ciclul de viata) se constituie in factori care pit influeta
volumul cererii si consumului turistic.
b. Gradul de urbanizare ipune o anumita structura si dezvoltare economica, generatoare de
impulsuri motivationale si disponibilitati materiale reflectate in cererea turistica.Cu cat gradul de
urbanizare estemai mare cu atat cererea turistica este mai mare.
c. timpul liber. Este un factor determinant al cererii turistice pentru ca cea mai mare parte a
deplasarilor in scop turistic se realizeaza in perioada timpului liber fie ca este vrba de concediu
sau weekend.
d. nivelul de venit, reprezinta baza participarii la circulatia turistica
e. Factori psihologici, datorita functiilor pe care le indeplineste turismul, respectiv functia de
odihna si eliberare de stresul cotidian, functia de agrement, functia de largire a rizontului de
preocupari, asigura obtinerea echilibrului ca factor compensator al existentei cotidiene
Cererea turistica poate fi inpartita pe baza unor criterii psihlogice, respectiv din punctul
de vedere al atractiei turistice in:
a. cererea psihocentrica, in cazul careia seprefera zonele turistice cu amenajari ce au un
grad ridicat de comfort si servicii de calitate.
b. cererea alocentrica -in cazul carea sunt preferate regiuni turistice putin cunoscute, cu
dotari materiale minime dar cu atractii naturale sau culturale deosebite.
c.cererea cvasi-psihocentrica, se manifesta in situatia in care oferta turistica ofera
servicii de calitate ridicata care sa reproduca conditiile de viata de la locul de resedinta si care
ofera satisfactia de consumprin specificul pe care ilprezinta din pdvd material sau natural.
d.cererea cvasi-alocentrica, in cazul careia se cauta satisfactia consumului turistic in
marile contraste existente inte civilizatii culturi, natura de la locul de destinatie, iar cel mai
important aspect reprezinta motivatia calatoriei
e. cererea mezcentrica este o categorie intermediara ce evivaleaza cu marea masa a
turistilor care calatoresc pentru odihna in varianta unui grup organizat
In turism exista 4 mari categorii de turisit, astfel:
1. sedentarul: care este reprezentat de acei mici comercianti cu un nivel de venit
scazut si mediu, cu un nivel de educatie mediu, cu varsta de peste 60 de ani, insa si
tineri. Motivatia sa principala este marea, soarele si plaja. Ofera mai multa importanta

activitatii de animatie sportiva si cluburilor. Este exigent in alegerea excursiilor, alege

cazarea l hoteluri de catergoie mijlocie. Nu are o mare curiozitate intelectuala.
2. sedentarul mobil: cadrul superior ce venituri mai ridicate, nivel de educatie medie
spre superioara cu varsta intre 30-50 ani. Doreste sa imbine repausul cu descoperirea,
sa practice sporturi foarte diverse. Ofera importanta contactelor cu alte populatii, precum
svizitelor la monumente. Accepta un confort mai mic, durata de calatorie mai mare de o
saptamana.. Este o clienta care vrea sa-ti rentabilizeze calatoria.
3. nomanul: este persoana scolita, foarte motivata, cuprinde toate categoriile de
varsta, in special tinerii. Doreste contactul cu populatia si cu natura. Motivatiile sunt
aventura, cunoasterea, pelerinajul. Calatoria este individuala/ in grup, foloseste
hotelurile locale sau cazarea la locatii. Este o clientela deschisa experientelor culinare si
ii place sa improvizeze.
4. itineratul: apartine unor elite cu venituri ridicate sau care a economisit pentru a
calatorii. In afara calatoriilor cu cazare clasica si transport rapid, acesta va vizita tot cea
ce este subliniat in suporturile de forma turistica. Durata calatoriei de 2-3 saptamani.
Hrana preferata este cea internationala, dar si locala.
Consumul turistic este cel car transpune in timp si spatiu cererea cu oferta, intrucat
aceasta se realizeaza la locul destinatiei turistice si nu in locul de formare a cererii.
Volumul consumului turistic este influentat in mod direct de nivelul preturilor efective si
de venitul disponibil al consumatorului.
Cosul de consum turistic este alcatuit din: cazare, alinetatie, transport, agrement, alte
chelutieli.
In timp intucat consumul timpului conincide cu intervalul de timp liber in cuprinsul carora
se desfasoara activitatea turistica.
In spatiu se manifesta la nivelul destinatiei turistice unde are loc consumul timpului in
cea mai mare parte a sa.
In motvatii intrucat exista o varietate de m,otivatii care stau la baza transformarii cererii
turistice in consumul turistic, respective: sjur-tranzit; sejur scurt de agrement, festivaluri,
pelerinaje etc.
Aceasta concetrare e diferita de la una la alta, chiar si in interiorul aceleiasi tari.
Consumul timpului se clasifica in:
- national (efectuat de rezidentii unei tari)
- exterior (efectuat intr-o tara diferita de resedinta).
In conditiile actuale se impune tot mai mult ca piata turistica sa detina o piata a cumparatorilor
pentru a se asigura cpmercializarea in intregime a produselor turistice. Acest lucru impune
adaptarea cerintelor turistice la cerintele consumatorilor a. i. sa se creeze un echilibru, intre
cumparatori si capacitatea de absortie a pietei turistice.
Structura ofertei turistice
....
2.Baza tehnicomateriala a turismului, este alcatuita din:
2.1 Baza tm functionala:
-cazare
-masa
-servicii curente diverse

-intretinerea sanatatii
-servicii administrativ organizatorice
2.2 Baza t.m. de agrement si cultura:
-spatii deschise amenajate
-parcuri terenuri de sport,
-institutii de cultura
3. Infrastructura tehnica alcatuita din
-transporturi:cai de circulatie, mijloace de transport.
-tehnico sanitare:alimentare cu apa, canalizare
-energetica(alimentarea cu energie electrica)
-instalatiiincalzire
-instalatii
-laboratoare
depozite-serviciul de aprovizionare
Oferta turistica poate fi clasificata in functie de motivatia dminanta a consumatorilor, in 4
grupe:
1. Oferta turismului de vacanta(turism balnerar, sportiv, recreativ, familiar)
2. Oferta turismului cultural(turism de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri, turism
religios)
3.Oferta turismului de afaceri(turism de congrese, turism cu titlu stimulator)
4. Oferta turismului pt ingrijirea sanatatii
Industria turistica este cea care foloseste componntele ofertei turistice alaturi de forta de munca,
pentru a obtine o prodctie formata dintr-o multitudine de produse.
Productia turistica rep ansamblul de servicii turistice care folosesc echipament de productie si
forta de munca si se materializeaza intr-un consum turistic efectiv in cadrul unei ambiante
specifice.
In cazul pietei turistice, relatia oferta turistica-productie turistica este diferita de cea de pe piata
bunurilor materiale.Aceasta relatie se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
-productia turistica este cel mult egala cu oferta
-oferta turistica se manifesta si independent de prod turistica, in timp ce productia turistica nu se
poate realiza in afara ofertei.
-Structura fertrei turistice nu coincide in totdeauna cu structura productiei turistice
-oferta turistica exista atata timp cat exista elementele ce o compun, pe cand prod turistica
existanumai atunci cand se manifesta consumul efectiv
.................
Principalii determinanti ai ofertei turistice sunt :teritoriul, sectorul tertiar si baza tehnico materiala

Teritoriul rep elementul indispensabil al ofertei,intrucat satiul se consituie in suport al

acestuia.Teritoriul in turism este definit catat sub aspectul cantitativ prin capacitatea de primire a
teritoriului dar si sub aspect calitativ, prin atractivitatea sau valoarea turistica a acestuia, ce
poate fi naturala sau creata. Capacitatea optima de primire a tritoriului se calculeaza conform
frmulei CP=(SP*k0)/N
SP rep suprafata teritoriului
K0 rep un ceficient a carei valuare variaza intre 0.5 si 1 in functie de particularitatiile geologice,
hidrologic si de specificul economic al regiunii
N reprezintasuprafata normata pentru efectuarea unui consm turistic de catre o persoana(metru
patrat pe turist)
Deterinarea capacitatii optime de primire a teritoriului turistic are o importanta majora in
procesul de amenajar turistica a teritoriului intrucat aceasta exprima numarul maxim de turisti ce
pot fi primiti pe un teritoriu fara a prejudicia mediul economic si social.
Atractivitatea teritoriului creste o data cu distanta sau accesibilitatea teritoriului, insa apare un
punct de lacare atractiitatea scade datorita cstului ridicat al transportului sau efortului
fizic(oboselii) determinat de parcurgerea distantei.
Atractivitatea teritoriului turistic poate fi evaluata folosind analiza diagnostic, ce evidentiaza
factorii ce pot stimula dezvoltarea activitatii turistice intr-o zona. In acest senspot fi luate in
considerare urmatoarele elemente :
-accesibilitatea, respectiv asezarea geografica, caile de acces, mijloacele de transport;
-conditiile de relief, respectiv rauri,lacuri,monumenteale naturii, rezervatii naturale, parcuri;
-frumusetea peisajului natural;
-conditiile meteorologice-climatul si sezonalitatea, precipitatiile, puritatea aerului, durata si
grsimea stratului de zapada;
-valuarea terapeurtica si volumul elementelor naturale-izvoare de ape minerale si termale,
namluri terapeutice;
-Patrimniul cultural istoric-vstigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta, tradtii, obiceiuri;
-conditiile demografice-numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia;
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic trebuie sa rasunda urmatoarelor
cerinte:
a) sa dispuna de elemente de atractie turistica( naturale sau antropice)
b) sa detina elemente de baza materiala si infrastructura necesara:posibilitati de transport,
cazare, alimentatie, cai de acces, amenajari adiacente;
2Sectorul tertiar se constituie in element determinant al ofertei turistice intrucat grupeaza
actvitati de prestare de servicii care reprezinta premise s factori pentru dezvoltarea ofertei
turistice.
Turismul este parteintegranta a sectorului tertiar , de aceea vlumul si structura sectorului tertiar
contribuie la constituirea si dezvoltarea ofertei turistice.
Diversificarea ofertei turistice este data de proportia in care se combina cele 5 categorii de
servicii cuprinse in prestatia turistica:
1. Servicii de organizare si distributie a ofertei turistice ;
2. Servicii de transport

3. Servicii de cazare
4.Servicii de productie a bunurilor de consum turistic
5.Servicii de agrement si tratament
3.Baza tehnico-materiala
Cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice care impreuna cu
fortsa de munca, creaza premisele necesare desfasurarii activitatii turistice.
Baza tehnico-materiala a ofertei turistice prezinta particularitati in comparatie cu baza
tehnicomateriala a altor activitati de productie, respectiv:
-baza tehnico-materiala si resursele matriale trebuie sa se afle in corespondenta atat pe plan
calitativ structural cat si in plan cantitativ, ca volum al dotarilor;
-investitiile, modernizarea si diversificarea echipamentului din cuprinsul ofertei turistice se
realizeaza in raport cu resursele turistice naturale si cu cererea turistica. Aceste investitii se afla
in raport direct cu dimensiunea si calitatea resurselor naturale.Efortul investitional este invers
proportional cucalitatea atractiei turistice a resurselor naturale
Ansamblul mijloacelor naturale, materiale si umane,folosite pentru a facilita participarea
consumatorlor la activitatea turistica se constituie in facilitati:
-de baza, sunt cele a caror prezenat este obligatorie in structura unui prod turistic,;
-complentare sunt cele reprezentate de acele servicii de care pot beneficia turistii cu ocazia
consumului turistic materializat intr-o zona(reteaua de unitati comerciale, sali de teatru,
cinematografe.
Structura bazei tehnicomateriale a turismului cuprinde :
a) baza tehnicomateriala a cazarii
b) baza tehnico-materiala a restaurarii( restaurante)
c) Baza tehnico-materiala a transportului
d) baza tehnicomateriala a agrementului
a) Baza tehnico-materiala a cazarii

Cazarea extrahoteliera
Cazarea extrahoteliera cuprinde:
Resedintele secundare
apartamente mobilate
unitati sociale de cazare
a)Resedinte secundare, reprezinta unitati de cazare care pot fi in proprietate deplina, in coproprietate sau proprietate multipla. Aceste resedinte dispun de preturi avantajoase. Cea mai
dinamica dintre formele resedintelo secundare este co-proprietatea care include servicii si
prestari asigurate de o societate de gestiune.Aceste resedinte sunt folosite de proprietari pt uzul
proriu dar si pt a le inchiria prin intermediul unei societati gestionare.
Resedintele secundare mltiproprietare, implica posibilitatea unei familii de a isi petrece vacanta
in propria lor proprietate timp de 7-21 zile pe an, cumparand un apartament dintr-un anumit

hotel pentru un timp partajat, denumit unitate de time-share, avabd dreptul de a il folosi in scop
personal, de a il ceda in folosinta unor prieteni sau rude sau de a inchiria unor solicitanti.
Este necesar ca proprietarul unui time-share sa devina membru in cadrul unui "club de vacanta"
,iar aceastacalitate determina legatura cu cele 3 parti, respectiv o agentie de marketing, o
soscietate de management si una de admnistratie care se ocupa de administrarea unitatilor de
time-share.
b)Apartamentele mobilate, ocupa un loc important ca forma ce cazare sezoniera mai ales in tari
dezvoltate din europa.
Se utilizeaza in cele mai multe cazuri ca modalitate suplimentara a ofertei turistice in varfurile de
sezon.
c) Unitati sociale de cazare: sate de vacanta, centre de tineret, case familiale de vacanta.
Structurile de cazare nepermanente sunt reprezentate de camping-uri, zone de agrement ce
sunt rg pe terenuri special amenajate, ternurile pot fi clasificate pe clase sau se pot amenaja pe
orice teren cu acordul proprietarului.