Scoala Postliceala Intellectum, Galati

Specializare: Balneofiziokinetoterapie(BFT)
Anul: 1

Psihologie generala,
Profesor indrumator: Simion Violeta

Elevi: - Jora Corina

Popescu Anamaria

Cuprins

1. Introducere
2. Capitolul 1. Ce este medierea?
2.1. Stiluri si tipuri de mediere.
2.2. Tipuri de conflicte ce pot fi mediate
2.3. Medierea conflictelor civile
2.4. Medierea conflictelor penale
2.5. Medierea conflictelor de familie
2.6 Medierea conflictelor de munca
3. Capitolul 2. Ce este conflictul?
3.1. Tipuri de conflicte
3.2. Conflict rational
3.3. Conflict structural
3.3. Conflict informational
3.4. Conflict de interese
3.5. Conflict de evaluare
3.6 Etapele procesului de mediere

Introducere
Justiia Restaurativ este un rspuns dat infraciunii care ofer oportuniti celor
care sunt cei mai afectai de aceasta victima, infractorul, familiile acestora i comunitatea
- de a fi direct implicai n a rspunde rului produs de comiterea infraciunii.
Dr. Mark S. Umbreit
(Universitatea Minnesota, S.U.A.)

Medierea este o metod confidenial i privat, prin intermediul creia mediatorii,

persoane independente i cu o pregtire special, ajut prile s-i defineasc mai clar
obiectivele, interesele i le indrum astfel nct s construiasc mpreun variante reciproc
avantajoase de soluionare a conflictului. Medierea ofer persoanelor oportunitatea de a-i asuma
responsabilitatea rezolvrii disputelor i de a menine permanent controlul asupra deciziilor care
le afecteaz viitorul. Se evit astfel folosirea msurilor abuzive i deteriorarea relaiilor dintre
pri, ncurajndu-se dialogul, colaborarea i respectful reciproc.
Instruirea iniial i continu a mediatorilor este un obiectiv de baz pentru obinerea
rezultatelor de succes.
Prezentul manual este adresat n primul rnd practicienilor, care fcnd cunotin cu
coninutul lui, vor aplica n practic cele nvate. Materialul reflectat conine informaii din toate
domeniile necesare de a fi cunoscute de profesioniti: conceptul medierii, deontologia
mediatorului, etapele procesului de mediere, abilitile necesare de a fi dezvoltate de ctre
mediator.
Includerea capitolului care reflect cadrul legal internaional i naional ce reglementeaz
instituia medierii n cazurile penale a fost condiionat de complexitatea procesului de mediere
ntre victim i infractor.
Informaia cuprins n manualul de fa este util, de asemenea, pentru cadrele didactice
i studenii de la facultile de drept, asisten social i psihologie care au n curriculum su
cursul de mediere i care ar putea s-i mbogeasc cunotinele n domeniul medierii
din toate sferele: civil, familial, penal.

Capitolul 1.

Ce este medierea?

Medierea reprezint o modalitate de soluionare a conflictelor pe cale amiabil, cu

ajutorul unei tere persoane specializate n calitate de mediator, n condiii de neutralitate,
imparialitate, confidenialitate i avnd liberul consimmnt al prilor. Medierea se
bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze
negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei
solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Mediatorul este un facilitator al comunicarii si al dialogului:
mediatorul promoveaza intelegerea intre parti;
mediatorul asista partile in vederea identificarii problemelor, intereselor;
Mediatorul asista partile sa evalueze un ipotetic rezultat in tribunal sau la instanta
arbitrala daca nu reusesc sa ajunga la un acord de mediere. Mediatorul trebuie sa se abtina de
la furnizarea unei opinii legale; Mediatorul trebuie sa se asigure ca partile au inteles ca el nu
actioneaza ca un avocat pentru nici una dintre parti.
Medierea este o activitate de interes public:
poate avea loc intre doua sau mai multe parti;
se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori mediere - comediere;

Rolul medierii
Informare;
Negociere si mediere a conflictului;
Forma de comunicare;
Proces de ascultare activa;
Formare - Schimbare;
Previne o situatie de criza;
Persoana ajuta pe alta;
Sustinere, sprijinire, ajutor;
Persoana ajuta un grup de persoane;
Ajuta sa-ti descoperi resursele;
Furnizarea unei experiente
Dezvoltare personala.
Principiile medierii
1.Caracterul voluntar al procedurii medierii;
2.Confidentialitatea procedurii medierii;
3.Neutralitate/impartialitate din partea mediatorului

4.Autodeterminarea partilor;
5.Informarea prealabila asupra procedurii medierii.
Medierea a fost folosita inca din cele mai indepartate timpuri, in cele mai multe state sub
diferite denumiri.
Mediatorul la romani purta diferite nume.
In antichitate existau state in care mediatorul era considerat persoana sacra.
Medierea a castigat teren si a luat amploare in secolul trecut in state ca Anglia, SUA
si Franta.
In Anglia s-a semnat Actul Concilierii care reglementa relatiile industriale.
Din 1947 in sua exista serviciul federal de mediere si conciliere.
In Franta, in prezent, ADR este promovat de autoritati ca o modalitate de degrevare
a instantelor si de rezolvare a disputelor intr-o modalitate mai simpla, mai rapida si
mai ieftina.
Caracterul voluntar al medierii
-nici o parte nu poate fi obligata sa participe la o procedura de mediere;
-partile au libertatea de a alege modalitatea de a solutiona disputa
Confidentialitatea procedurii
Toate aspectele discutate in procedura medierii sunt supuse principiului confidentialitatii;
Mediatorul, partile si avocatii acestora trebuie sa respecte legea aplicabila in materia
dezvaluirii informatiilor si sanctiunile aferente;
Mediatorul:
Nu trebuie sa divulge informatii confidentiale fara acordul partilor;
Nu trebuie sa foloseasca informatiile confidentiale din timpul procesului de mediere
ptr a obtine avantaje personale sau ptr terti sau ptr a prejudicia interesele altora;
La inceputul procesului mediatorul este obligat sa prezinte partilor toate informatiile
cu privire la respectarea confidentialitatii;
Neutralitatea/Impartialitatea mediatorului
Mediatorul ramane in afara conflictului dintre parti;
Se implica doar in limitele permise de procedura;
Impartialitatea mediatorului garanteaza ca se afla intr-o pozitie de mijloc fata de
parti;
Nu favorizeaza nici o parte in timpul procedurii.
Mediatorul are urmatoarele obligatii:
Sa tina arhiva,Sa aiba registre proprii,Sa aiba o evidenta contabila a activitatii;
Sa depuna toate diligentele pentru ca partile sa ajunga la un acord reciproc
convenabil,intr-un termen rezonabil;
Sa dea partilor orice explicatii cu privire la activitatea de mediere;

 Sa se asigure ca sunte respectate libertatea, demnitatea si viata privata a partilor;

Sa conduca nepartinitor procesul de mediere, sa asigure un permanent echilibru intre
parti;
Sa pastreze confidentialitate informartiilor si documentelor;

Stiluri si tipuri de mediere

Medierea facilitativa;
Medierea evaluativa;
Medierea transformativa;
Medierea narativa

Medierea facilitativa
Este primul stil de mediere folosit inca din anii 60-70. Mediatorul conduce o procedura
in care asista si ajuta partile sa ajunga la o intelegere comun acceptata de catre acestea.
Mediatorul nu face recomandari, nu da sfaturi sau isi expune opinia asupra solutiilor
discutate, nu exprima o parere juridical. Mediatorul controleaza procedura medierii in timp
ce partile controleaza posibilele solutii ce se pot transforma in accord.
Medierea evaluativa
Acest stil a aparut in anii 80 si se bazeaza pe capacitatea de expertiza a mediatorului in
domeniul privind natura litigiului/conflictului. Mediatorul controleaza procedura si se
implica mult mai mult in dezvoltarea solutiilor pentru ajungerea la o intelegere. In acest tip
de mediere au prioritate drepturile legale ale partilor si ideea de solutie echitabila
Medierea transformativa
Se bazeaza in principal pe interactiunea si comunicarea dintre parti. Scopul este acela ca
partile si relatiile dintre ele sa se transforme pe parcursul medierii, determinand incetarea
conflictului. Realizarea comunicarii dintre parti se face de regula, in sesiuni comune.
Medierea narativa
Porneste de la premisa ca fiecare parte implicata vede in mod diferit conflictul.
Mediatorul incearca sa determine partile sa nareze aceste povesti despre conflict.Mediatorul
incearca sa creeze cu ajutorul partilor o noua poveste alternativa; Aceasta noua poveste
alternativa sta la baza ajungerii la o intelegere.

Tipuri de conflicte ce pot fi mediate

1.Medierea in materie contractuala reprezinta o alternativa la instanta de drept comun
si arbitraj;
2.Medierea in materie delictuala se pot media cauze legate de accidente de circulatie
care nu au ca rezultat o infractiune, o gama larga de delicte civile, si infractiuni la care
urmarirea penala incepe la plangerea prelabila si impacarea partilor inlatura raspunderea
penala;
3. Medierea problemelor de familie problemele de familie prezinta o anumita

particularitate; intelegerea partilor nu poate aduce nici o atingere drepturilor copilului.

Legea prevede la art.64 care sunt capetele de cerere ce se pot media in cadrul
neintelegerilor dintre soti.
4. Medierea problemelor confesionale conflcitele inter sau intra confesionale; implica
cunoasterea din partea mediatorului a dogmelor aflate in conflict.
5. Medierea problemelor de munca piata muncii ofera o serie de dispute intre salariati si
angajatori;
6. Medierea problemelor in materie scolara raspunderea parintilor, conditii de invatare,
problema drogurilor in scoala, etc.
7. Medierea problemelor de sanatate;
8. Medierea conflictelor intre persoane fizice;
9. Medierea intre persoane juridice- sunt incluse si institutiile statului care au
personalitate juridica;
10.Medierea conflictelor intre persoane fizice si juridice;
11. Medierea conflictelor dintre asociatiile profesionale si persoanele fizice;
12. Medierea conflictelor intre ONG-uri si persoane juridice/persoane juridice.
13. Medierea conflictelor intre partide politice, intre acestea si persoane
juridice/persoane fizice;
14. Medierea conflictelor aparute in plan national si aceea a conflictelor international.

Medierea conflictelor civile

In mare parte sunt conflicte care se pot rezolva pe cale amiabila;

Daca conflictul a fost dedus judecatii, solutionarea acestuia pe calea medierii poate avea
loc la initiativa partilor sau la recomandarea instantei de judecata;
Medierea poate avea ca obiect solutionarea in tot sau in parte a litigiului;
Partile participa in mod voluntar la mediere si pot renunta in orice faza a procedurii;
Litigiile de drept civil pentru care medierea poate oferi solutii sunt e.g.: litigii privind
posesia, granituirea, stramutarea de hotare si orice alte litigii care privesc raporturile de
vecinatate.
Daca conflictul partilor se afla deja pe rolul instantei de judecata, iar partile convin sa
mearga la mediere, judecarea cauzei civile va fi suspendata la cererea partilor.(art. 61
Legea 192/2006).
La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul va intocmi un proces verbal care se va
semna de catre parti si mediator;
Acordul de mediere se va comunica instantei de judecata care va pronunta o hotarare in
acest sens. Daca nu avem acord de mediere, se va continua judecata.

Medierea conflictelor penale

Se bazeaza pe cooperarea partilor;
Mediatorul va utiliza metode si tehnici specifice comunicarii si negocierii;
Pe parcursul procedurii, partile pot fi reprezentate de alte persoane, in conditiile legii;
Trebuie sa fie asigurat dreptul partilor de a fi asistate de un avocat sau sa se apeleze la
serviciile unui interpret
Toate aceste aspecte trebuie sa fie precizate in procesul verbal.
Daca procedura medierii se desfasoara inainte de inceperea procesului penal si se
inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza pentru aceasi fapta
organul de urmarire penala/instanta de judecata;
Acordul scris redactat de mediator si semnat de parti devine executoriu;
Se aplica infractiunilor pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau
impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Medierea conflictelor de familie

Daca partile se inteleg, se vor intalni la sediul biroului de mediator;

Daca o parte nu se prezinta, atunci mediatorul va transmite o invitatie scrisa celeilalte
parti in vederea acceptarii medierii si incheierii contractului de mediere, stabilind un termen
de cel mult 15 zile de la data emiterii;
Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii
In conflictele de familie, potrivit art. 64 din Legea 192/2006, medierea poate oferi
solutii in ceea ce priveste:
continuarea casatoriei;
partajul de bunuri comune;
exercitiul drepturilor parintesti;
stabilirea domiciliului copiilor;
contributia parintilor la intretinerea copiilor;

orice alte neintelegeri care apar intre raporturile dintre soti cu privire la drepturile
de care ei pot dispune cf. legii
De asemenea asupra:
Incredintarii copiilor minori;
Obligatiei de intretinere a acestora;
Folosirii locuintei;
Partajului bunurilor;
Numelui de purtat dupa desfacerea casatoriei.
In litigiile avand ca obiect exercitiul drepturilor partintesti, contributia partintilor la

intretinerea copiilor si stabilirea domiciului copiilor, acordurile de mediere incheiate

imbraca forma unei hotarari de expedient
Intelegerea dintre soti consfiintita prin mediere se depune, de catre parti, la instanta
competenta.
Prin mediere nu trebuie sa se aduca atingere interesului superior al copilului!

Medierea conflictelor de munca

a) Medierea conflictelor individuale de munca, sub incidenta Legii 192/2006, potrivit

art. 73 alin. (2), cu aplicarea art. 61 indice 1 alin. (1) lit. e), respectiv in litigiile de
munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de
munca;
b) Medierea conflictelor colective de munca, sub incidenta Legii 62/2011 a dialogului
social, art. 175-180. Prin hotarare a Guvernului, a fost infiintat Oficiul de Mediere i
Arbitraj al Conflictelor Colective de Munc de pe lng Ministerul Muncii, Familiei
i Proteciei Sociale, in cadrul caruia a fost constituit corpul de mediatori ai
conflictelor colective de munca;
c) Medierea conflictelor de interese in cadrul conflictelor individuale de munca, sub
incidenta Legii nr 168/1999 , art. (26-31), potrivit careia procedura de mediere se
stabileste prin contractul colectiv de munca, negociat la nivel national. In cadrul
acestei proceduri speciale, mediatorii sunt numiti anula de ministrul muncii si
protectiei sociale, cu acordul Consiliului Economic si Social.
Partile au obligatia sa ajunga la un acord fie pe cale amiabila fie prin intermediul
procedurilor stabilite de lege.
Tipurile de conflicte de munca ce intra sub incidenta medierii sunt foarte diverse:
contractul individual de munca, executarea contractului colectiv, etc.
Daca partile nu au reusit sa solutioneze conflictul de interese ca urmare a concilierii
organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partile pot decide initierea procedurii
medierii.
Rolul instantelor este grevat de un numar mare de dosare pe litigii de munca;

Capitplul 2.
Ce este conflictul?

O problema divergenta care apare intre doua sau mai multe parti.
Cauze care genereaza conflictele sunt:
Comunicare defectuoasa;
Sistemul de valori;
Existenta unor scopuri diferite;
Resurse limitate;
Nemultumiri;

 Stil ambiguu.
Tipuri de conflict:
1. Relational;
2. Structural;
3. Informational;
4. De interese;
5. De evaluare.
1.Conflictul relational, poate fi determinat de:
Emotii puternice;
Intelegeri gresite, stereotipuri culturale;
Slaba comunicare;
Neintelegeri in comunicare;
Comportament negativist repetitiv.
Cum ne adresam unui conflict relational? Care sunt remediile posibile?
Controlul expresiilor negative prin proceduri si reguli;
Promovarea unui proces care legitimeaza trairile, sentimentele;
Clarificarea perceptiilor construirea unei perceptii pozitive;
Imbunatatirea calitatii si cantitatii comunicarii;

Blocarea unei atitudini negative;

Incurajarea atitudinilor pozitive de solutionare a problemelor.

2.Conflictul structural
Este un conflict datorat unor cauze ce sunt dincolo de parti si anume:
Modele distructive de comportament sau actiune;
Control inegal;
Autoritate, putere inegala;
Modificari legislative;
Constrangeri temporale;
Modificarea unor factori de mediu, geografici, fizici, etc.
Cum ne adresam unui conflict structural?
Cooperarea = este singura modalitate prin care se va rezolva conflcitul.
Mediatorul trebuie:
Sa deruleze actiuni prin care sa defineasca nevoile partilor;
Sa identifice tiparele de atitudine distructiva;
Sa stabileasca o acceptare corecta si reciproca a procesului decizional din partea partilor;
Sa transforme negocierea asupra pozitiei in negociere asupra intereselor.

3.Conflictul informational
Va exista ori de cate ori o parte nu va avea suficienta informatie sau ii va lipsi o informatie
initiala pentru solutionarea diferendului;

Este cauzat de: lipsa informatiei, dezinformare, consideratii diferite asupra a ceea ce este
relevant, interpretari diferite ale informatiei, surse diferite de informatie.
IMPORTANT: informatia trebuie sa fie data in mod legitim tuturor partilor; trebuie ca
partile sa fie de-acord cu procesul de obtinere a informatiei.
Cum ne adresam unui conflict informational?
IDENTIFICAREA = cel mai important remediu;
= obtinerea unui acord intre parti asupra informatiei;
= acordul partilor asupra procesului de strangere a informatiilor;
= acordul partilor asupra procesului de evaluare a informatiilor
Cum ne adresam unui conflict de interese.
Identificarea
Separarea intereselor de pozitii;
Cautarea unor criterii obiective;
Cautarea unor solutii care satisfac nevoile tuturor partilor;
Cautarea unor metode de extindere a optiunilor.
4.Conflictul de interese
Interesele diferite ale partilor;
Cauze: competitia, interese emotionale, schimbarea survenita in interesele existente,
continuturi diferite ale intereselor .
5.Conflictul de evaluare
Exista in situatia in care partile au criterii diferite de evaluare a obiectului conflictului;
Ce anume determina conflictul?
Emotii puternice;
Informatie incorecta sau lipsa informatiei;
Ideologii diferite, religie diferita, pozitie sociala, cultura, etc;
Constrangeri externe.

Cum ne adresam unui conflict de evaluare?

Identificarea:
Identificarea unor criterii comune de evaluare;
Identificarea unor valori comune;
Evitarea definirii problemei in termeni de valori.

Etapele procesului de mediere

1.
2.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Faza premergtoare medierii propriu-zise.

Faza medierii propriu-zise.
Sesiunea de deschidere;
Identificarea i strngerea informaiilor;
Analiza conflictului;
Sesiunea comun;
Sesiuni separate;
Identificarea i Evaluarea opiunilor;
nchiderea procedurii de mediere. Acordul de mediere. Procesul Verbal de nchidere a
medierii.

1. Faza premergtoare medierii propriu-zise

Demersurile mediatorului pentru pregatirea etapei de informare prealabila asupra
avantajelor medierii;
Demersurile in vederea obinerii consimmntului prilor n sensul participrii la
procedura de mediere,
Discuii preliminare cu reprezentanii prilor i construirea unei rela ii de conlucrare cu
acetia,
Mediatorul solicita prezentarea unei informri succinte asupra conflictului i
documentelor relevante,
Pregtirea detaliilor administrative (locul data ntrevederii, etc),
ncheierea Contractului de Mediere.
Contractul de mediere

 Este acordul de voin cu privire la soluionarea unui conflict, prin procedura medierii, n
condiiile Lg. 192/2006, contract ce se ncheie ntre mediator i prile conflictului.
Prin aceast convenie mediatorul se oblig s depun toate diligenele necesare n
vederea soluionrii amiabile a conflictului iar prile i asum obliga ia de a achita
mediatorului un onorariu i cheltuielile aferente derulrii procedurii i soluionrii
conflictulu, ct i de a respecta regulile aplicabile medierii.
Obiectul contractului de mediere = procedura medierii ce urmeaz a fi derulat
Contractul de mediere cuprinde anumite clauze obligatorii, impuse de lege, sanc ionarea
omiterii uneia dintre ele este prevzut de art. 45 nulitate relativ, anulare.
Contractul de mediere trebuie s curpind:
Identitatea prilor;
Menionarea tipului de conflict sau a obiectului;
Declaraia prilor c au fost informate de ctre mediator cu privire la efectele acesteia i
regulile aplicabile;
Obligaia mediatorului de a pstra confidenialitatea informaiilor pe tot parcursul
procedurii medierii;
Nu poate cuprinde clauze care s contravin legii sau ordinii publice.
2. Faza medierii propriu-zise
a)Sesiunea de deschidere:
Prezentarea de ctre mediator a prilor i a reprezentanilor acestora;
Informarea Prealabila asupra avantajelor medierii;
Cuvntul introductiv al mediatorului (definirea medierii, prezentarea pe scurt a
principiilor, a procedurii i a regulilor medierii, prezentarea subiectului problematicii);
Depoziiile, punctele de vedere ale avocailor i altor experi i a prilor;
Schimbul de idei, ntrebri, rspunsuri ntre participani;
ntrebri de clarificare ale mediatorului;
Trecerea la procedura sesiunilor de dezbateri (sesiuni comune i/sau sesiuni separate).
b) Identificarea i strngerea informaiilor:
Identificarea factorilor relevani i utili n spea dedus medierii (inclusiv cei de ordin
economic, politic, relaional);
Scopul = stabilirea tuturor informaiilor necesare identificrii problematicii i aspecte
particulare ce urmeaz a fi supuse dezbaterilor i soluionrii
c) Analiza conflictului:
Mediatorul determin prile s recunoasc i s aprecieze reciproc motivaiile i
aspiraiile fiecreia;
Obiectivul principal = explorarea i stabilirea intereselor care definesc poziiile pr ilor i
a aspectelor relevante, a informaiilor deinute de pri;
Separarea oamenilor de probleme.
d) Sesiunea comun:

 Arma esentiala a meditatorului = ascultarea activ, prin care se obin informaii despre
disponibilitatea i dorina prilor de a ajunge la o nelegere, de a negocia, conferind
totodat linitea i ncrederea prilor de interesul mediatorului asupra situaiei lor;
Important ca mediatorul s-i noteze toate aspectele relevante menionate de participani,
aspectele comune ale prilor, istoria conflictului i aspecte ce necesit clarificri.
e) Sesiuni separate:
Discuii private, individuale cu fiecare parte
Scopul = de a ajuta prile s se concentreze mai mult pe modalitatea de satisfacere a
propriilor interese, s-i contientizeze nevoile ce vor sta la baza acordului de mediere
Mediatorul alege partea care rmne prima n sesiune separat
Mediatorul d o tem de gndire prii care ateapt referitoare la subiectul medierii
La finalul sesiunilor separate este obligatorie o alt sesiune comun, mediatorul
comunicnd prilor aspectele discutate n sesiunile separate
Mediatorul i pstreaz neutralitatea, imparialitatea i asigur confidenialitatea
discuiilor
Mediatorul este obligat s fac un rezumat dup fiecare discuie, att n sesiunile
separate, ct n sesiunea comun ulterioar
f) Identificarea i Evaluarea opiunilor:
Procesul generrii opiunilor se deruleaz n 4 pai : separarea inventrii opiunilor de
decizie i judecarea acestora, identificarea mai multor soluii la problem, cutarea
rspunsului reciproc avantajos i inventarea modalitilor de uurare a deciziilor celeilalte
pri;
Utilizarea criteriilor obiective n construirea opiunilor ce vor sta la baza acordului de
mediere dintre pri, care s reflecte voina comun a acestora, s fie u or de executat,
care s ajute att la instituirea logicii i raiunii n gsirea i analiza opiunilor, ct i la
nlturarea emoiilor din discuii.
g) nchiderea procedurii de mediere. Acordul de mediere. Procesul Verbal de nchidere
a medierii:
Indiferent de rezultatul obinut n urma procedurii medierii, este obligatorie
ntocmirea unui Proces Verbal, care s consemneze cele petrecute.
Mediatorul intocmeste Certificatul de Informare Prealabila asupra avantajelor
medierii, daca ambele parti au fost prezente la aceasta etapa.
Scopul medierii nu trebuie s fie ajungerea la un acord cu orice pre , ci ajungerea la o
soluie raional.
Exist situaii cnd prile ajung la concluzia c niciuna din opiuni nu poate servi
intereselor comune, ns, chiar i atunci se poate ajunge la un Acord Parial,
considerndu-se c medierea i-a atins scopul.
Acordul de Mediere
Se ncheie la finalul procedurii medierii, dac prile au ajuns la o solu ie comun care s
reflecte voina lor
Acordul de Mediere este un contract, o convenie, un nscris sub semntur privat
potrivit art. 58 alin. (1)

 Va cuprinde anumite cerine n funcie de obiectul conflictului, totodat este necesar s

ntruneasc i condiii de fond i form
Poate cuprinde, n funcie de natura conflictului mediat, o donaie, partaj, vnzare, etc