Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Roman-Englez
Subdialectul maramureean
Subdialectul maramuresean este considerat drept grai arhaic vorbit in arii marginale si
isolate. Doar Maramuresul ar putea fi o mica arie dialectala distincta prin anumite
particularitati fonetice deosebite.
Argumentele aduse de Romulus Todoran certifica faptul ca putem vorbi cu certitudine
de un subdialect maramuresean cel de-al cincilea subdialect dacoroman. In ceea ce
priveste morfoligia acestui subdialect :
Substantivul
Unele substantive de la declinarea a III a au trecut la declinarea a II a : berbecuberbece; iepuru-iepure; sorec-soarece. Sunt de genul feminine urmatoarele
substantive care in limba literara sau in alte graiuri au alt gen: fluiera-fluier; claneta-
etc.
Substantivele feminine care au in limba literara pluralul n e, fac plurarul in cand
substantive neutre au plurarul in e sau uri : cot, cote, coturi; horn, horne, hornuri.
Alaturi de forma sintetica a genitivului la substantivele masculine si feminine : casa
nirelui,oaspe nires,nezu nep,ua curt. Alteori genitivul se construieste cu prepozitia
la hornu de la casa, cura de la cos etc. Pentru substantivele care denumesc gradele de
rudenie se foloseste articolul genitival proclitic lu atat pentru masculine cat si pentru
Articolul
domnul.
Articolul hotarat masculin lui sub forma lu se intrebuinteaza la numele proprii si la
cele care exprima gradele de rudenie : curtea lu An, ii scrie carte lu soru-sa.
Articolul posesiv este invariabil : a neu, a me, a nei, a mele. Articolul adjectival are
urmatoarele forme : l, i, ai, al, le. La genitiv-dativ, articolul adjectival este
Pronumele
Numeralul
Numeralele cardinale se deosebesc prin aspectul fonetic: dou, tri, apte, pte, unpe,
Verbul
colocotete>clocot.
nregistrm o lips a sufixelor morfologice i la conjunctiv la persoana a III a singular
si plural: s coseasc>s cosa, s grpeze>s grape. La verbele iotacizate, au aprut
anumite forme pentru a evita omonimele: eu s in, eu s rmai, tu s pui etc. Aceste
variante analogice sunt folosite la conjunctiv prezent pentru a evita omonimia cu
indicativul prezent: s pun>s pui. Existena unor forme perifrasice formate din
perfectul compus al verbului a fi si participiul verbului de conjugat: mai mult ca
perfectul : fugise>am fo fugit; perfectul compus : s-a dus>s-o fo dus. Prin aceste
forme, graiul din Maramure se nscrie n aria dialectal de nord a dacoromaniei.
Fonetica
Dac ntr-un cuvnt exist doi e, primul se deschide: fete > feate.
Diftongul oa > o: nopt e.
Consoanele s, z, , j, , , r au un caracter dur, ceea ce face ca vocalele anterioare s
devin centrale, iar diftongul ea s se monoftongheze la a: singur > sngur , sear >
Bibliografie :
Elemente de istoria limbii romane i dialectologie-Dudu
Ana-Maria
www.scribd.com