Prof.univ.dr.

ing

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE CLADIRI

ANUL III,SEMESTRUL I,IMLC

1.Care au fost principalele cai de industrializare a sectoarului constructii in perioada 1950-1980?

Principalele cai prin care aceste tari au industrializat sectorul constructii au fost:
-mecanizarea lucrarilor mari consumatoare de forta de munca si mai ales detimp(de ex. lucrari de
pamant,de transport,de preparere si punere in opera a betoanelor si mortarelor etc).
-organizarea proceselorde lucru pe santiercu modele si metode de tip inginerie industriala.
-prefabricarea multor componente ale constructiilor ,respectiv realizarea acestora cu procedee
tehnologige de tip industrial ,in intreprinderi specializate,monaterea-asamblarea lor pe santier.
2.Enumerat minim 3 dintre elementele de noutate ale conceptiei,proiectarii si executiei
cladirilor,aparute in ultimele decenii ale sec XX.
Inceputul deceniului 9 s-a caracterizat cel putin in europa occidentala printr-o diminuare a
interesului pt aspectele cantitative ale domeniului de constructii si printr-o crestere a interesului pt
aspectele calitative.
Au aparut noi obiactive ale conceptiei ,proiectarii si executiei constructiilor:
-o mai buna conformitate cu necesitatile si pretentiile utilizatorilor;
-o red substantiala a necesarului de materii prime si energie pe unitatea de produs;
-o conceptie higrotermica a cladirilor,cat mai economica energetica in exploatare;
-o mai buna compatibilitate intre mediul natural si obiectele construite(artificiale) pe care acesta
urmeaza sa le primeasca si sa le inglobeze;
3.Enuntati principalele particularitati ale produselor constructii si ale activitatilorde constructii.
Fata de celelalte produse ale activitatii umane,produsele constructii au un specific aparte,se
individualizeaza printr-o serie de particularitati ce tin atat de procesul de conceptie-proiectare cat si
de procesul de executie(realizare) si de cel de intretinere-exploatare.
Dintre aceste particularitati,cele mai importante pot fi considerate urmatoarele:
-durata de viata este deosebit de mare
-lipsa seriei 'zero'
-dependenta performantelor de amplasament
-impactul asupra mediului natural
-procesul de realizare are loc in mare parte in aer liber.
4.Durata de viata este deosebit de mare.
Constructiilor li se pretinde o durata de viata de cca 70-100 ani,adica de cca 10 ori mai mare decat
a majoritatii celorlalte produse umane.Trebuie asigurata acesteia o durabilitate fizica si functionala
deosebit de mare,in conditiile cresteri continue a actiunilor distructive a factorilor de mediu
inconjurator(natural si artificial).Utilizarea unor materiale si solutii constructive noi,a caror
comportare in timp nu este foarte cunoscuta.

5.Dependenta performantelor de amplasament.

-siguranta mecanica sistabilitatea depinde foarte mult de caracteristicile terenului.Problemele
interactiuniei sunt foarte laborioase in cazul in care actiunile se transmit prin intermediul
terenului(act seismice) sau provin de la teren(cazul const total sau partial ingropate)
6.

-CIVILE
-CLADIRI -INDUSTRIALE
CONSTRUCTII
-AGROZOOTEHNICE
-CONSTRUCTII INGINERESTI
CLADIRILE CIVILE sunt destinate sa adaposteasca oamenisi/sau activitati umane ce nu intra in
sfera productiei.
Cladiri de locuit: -locuinte individualesau colective
-hoteluri,moteluri,cabane;
-camine,internate,aziluri;
Cladiri social-culturale:-spitale,policlinici,dispensare,sanatorii;
-biblioteci,muzee,sali de expozitie,teatre;
-gradinite,crese,scoli;
-sali de sport,bazine de inot acoperite;
Cladiri administrative: -cladiri de birouri;
-banci;
-tribunale;
-primarii,prefecturi;
Cladiri comerciale si de alimentatie publica: -magazine diverse;
-restaurante,cantine,baruri;
Cladiri pt dirijarea transporturilor:-gari feroviare,autogari;
-aeroporturi;
-gari portuare.
Cladiri pt culte:-biserici,catedrale.
CLADIRI INDUSTRIALE sunt destinate sa adep activitati unane productive si/sau rezultatele unor
activ umane:-garaje,hangare,ateliere de intretinere si reparatii.
CLADIRILE AGROZOOTEHNICE sunt destinate sa adaposteasca animale,pasari,prod.
agrovegetale.
7.Categoriile de importanta ale unei constructii:
A-construcie de inportanta EXCEPTIONALA
B
DEOSEBITA
C
NORMALA
D
REDUS
Modul concret de incadrare a unei constructii:-importanta vitala
-importanta social-economica si culturala
-implicarea ecologica2
-necesitatea luarii in consideratie a duratei de utilizare
-necesitatea adptarii la conditiile locale de teren si de mediu
-volumul de munca si de materiale necesare.

8.Categoria de importanta A:-constructiile a caror avariere ar avea urmari catastrofale si

cele a caror exploatare neintrerupta este indinspensabila
B:-constructiile a caror supravietuire in caz de evenimente catastrofale este necesara pt
inlaturarea urmarilor acestor evenimente.
9.Categoria de importanta a unei constructii se stabileste luans in consideratie un nr.
mare de aspecte definitorii ale acesteia.
Clase de importanta se stabileste luand in consideratie aspectele legate de proiectarea lor
antiseismice.
10.Clasa 1-constructii de importanta vitala pt societate
-spitale,statii de pompieri;
-cladiri pt unitati administrative,centrale si judetene;
-cladiri pt comunicatii;
-unitati de prod a energiei electrice;
-cladiri care adapostesc muzee de importanta nationala.
11.Clasa ll:
-celelalte cladiri din domeniulocrotirii sanatatii;
-scoli,crese,gradinite,caminei;
-cladiri care adapostesc valori istorice,artistice,stiintifice;
-biserici,sali de spectacole si de sport;
12.Exemple:
-inaltimea libera minima a incaperilor cladirilor de locuit trebuie sa fie de 2,60m;iar in cazul clad pt
birouri este de 3,50m.
-suprafat minima a dormitoarelor pt o sg. persoana este de 10mp;iar a celor pt 2 persoane de 1214mp.Aceasta dimensionare trebuie sa asigure posibilitatea unei mobilari minime si spatii de
circulatie;
-pt placile de beton armat ale planseelor cladirilor civile,grosimea minima este de 13 cm,pt
asigurarea unor performante minime de izolare acustica la zgomotu aerian.
14.Cladiri la care elementele structurale verticale sunt peretii din zidarie
-amplasarea peretilor structurali se face astfel incat axele tramei modulare principale sa treaca prin
mijlocul grosimii sectiunilor.
15.Toleranta asociata unei dimensiuni D aunui element prefabricat este diferenta
Td=Dmax-Dmin,astfel incat asamblajul sa poata fi realizat in conditii bune si fara sa necesite nici un
fel de ajustari sau artificii tehnice.
Am=Dp-Dmin
Dmax-Dp=Am
T=Dmax-Dmin
AM si Am trebuie tinute sub control,pt a nu se compromite asamblarea pe santier a elementelor
prefabricate.

16.In constructii optimizarea conceptiei,proiectarii si executiei se obtin prin respectarea

unor "legi tehnice",care au fost denumite pana in 1995 "PRESCRIPTII TEHNICE":
-standarde
-normative;
-instructiuni tehnice;
-fisele tehnologice;
-proiectele si detaliile tip.
Principalul elaborator al prescriptiilor tehnice a fostINSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII
SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR(INCERC)prin filialele din bucurestu,iasi,cluj si timisoara.
Alaturi de incerc mai este INSTITUTUL DE PROIECTARI CONSTRUCTII TIPIZATE (IPCT).
17.In actuala viziune 1999,reglementarile in constructii cuprind:
-normative tehnice;
-giduri;
-specificatii tehnice;
-solutii,"cadru";
-programe de calcul.
18.Acestea s-au dovedit capabile sa asigure un cadru metodologic,sistematic si coerent
pt activitatea de conceptie-proiectare a cladirilor:
a)se creaza un sistem organizat de gandire si de analiza a multiplelor aspecte ce se cer luate in
considerare
b)se creaza oblicativitatea tratarii problemei in ansamblu,ata sub aspect structural,cat si sub aspect
functional.
c)se creaza obligativitatea considerarii problemelor tehnologice si economice,nu ca simle aspecte ci
ca elemente ale conceptiei ce intervin in egala masura cu cele tehnice si functionale ale realizari
calitatii de conceptie-proiectare;
d)se stimuleaza creativitatea si inovarea tehnologica;
e)se dirijeaza in mod constient actul de conceptie-proiectare spre solutii noi;
19.

SISTEMUL-CLADIRE
SUBSISTEME FUNCTIONALE
SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE
ELEMENTE DE CONSTRUCTII
COMPONENTE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
20.Cele 5 subsisteme functional-constructive sunt definite astfel:
SPATIILE INCHISE =diviziuni volumice ale spatiului separate de cladire din mediul natural,create
printr0o compartimentare a acestuia in conformitate cu suprafetele si volumele necesare
utilizatorilor;
STRUCTURA=portiune din sistem care ii asigura rezistenta mecanica si stabilitate;
ANVELOPA=asigura inchiderea acestuia in raport cu mediul natural
COMPARTIMENTARILE=portiunile neaflate in contact cu mediul exterior,care partitioneaza volumul
de aer inclus,mcare defineste spatiile inchise;
SEPARATIILE EXTERIOARE=portiunile sistemului cladire,aflate practic in contact numai cu mediul
exterior.

21.CADRU este format din elemente de constructie de tip stalpi si grinzi.Asamblarea

reciproca a stalpilor si grinzilor se face prin legaturi de tip incastrare sau articulatie,in zonele lor de
intersectie(noduri).Trebuie asigurata invariabilitatea geometrica (l+r>=3c)
22.DIAFRAGMA este formata din elemente de constructie de tip pereti
structurali,conectati reciproc intre ei,pe orizontala si verticala,cu leg de tip incastrare.
Ulterior notiunea de diafragma a fost inlocuita cu den de "perete structural".un perete
nestructural,interior sau exterior,nu poate fi considerat decat ca un element de constructie,cu
frontierele fizice delimitate de elementele structurale adiacente.
23.ADIACENTE=subansambluri structurale cu alcatuire si functionalitate comlexa
formata in general dinelemente de constructie de tip placa plana..Fiecare placa de planseu are o
structura complexa de regula multistrat,fiecare constituind o componenta functionala.notiunea de
"placa de planseu" nu se rezuma numai la componenta de rezistenta,ci si de protectie
termice,hidrofuga,acustica,etc.precum si componenta "pardoseala".
24.In domeniile industriale,cercetatorii si proiectantii amercicani au introdus,inca de la
mijlocul acestui secol, conceptul "abordare de performanta",pt a stimula rationalitatea conceptiei si
proiectarii,inovarea tehnica si tehnologica,precum si procedurile de control ale conceptiei,proiectarii
si executiei.
25.Schema formala de abordare a conceptiei si proiectarii unei cladiri in termeni de
performanta este in terminologia actuala urmatoarea:
CERINTE
CONDITII TEHNICE
PARAMETRI
NIVELURI
PERFORMANTE PERFORMANTE
ale
de
de
de
"de proiect"
"efective"
UTILIZATORILOR
PERFORMANTA
PERFORMANTA
PERFORMANTA
26.EXIGENTA UTILIZATORILOR. Ceea ce se astepta in final de la orice produs de tip
"cladire" este un raspuns corespunzator la toate cerintele formulate de cei implicati in utilizarea
ei.Comentariu:trebuie facuta precizarea ca notiunea de exigenta sau cerinta a utilizatorilor umani
nu este legata de un utilizator persoana individuala ci de unul neprecizat considerat ca
reprezentativ.Nu este vorba de exigente de tip aspiratii ci de exigente obiectiveminime pentru un
anumit stadiu de dezvoltare economico-sociala.In mod evident este de asteptat o evolutie in timp a
acestor exigente dar intr-un ritm mai lent decat in cazul altor produse.
27.CONDITII TEHNICE DE PERFORMANTA.Este convertirea exigentelor utilizatorilor in
exigente tehnice asociate diferitelor diviziuni fizice si functionale ale cladiri.Comentariu:
introducerea in denumire a atributului "tehnice" doreste sa sublinieze faptul ca este vorba de cerinte
cu caracter tehnic care nu pot fi formulate decat intr-un limbaj de specialitate.Ex:confortul acustic in
interiorul cladirilor civile pt elemente de anvelopa si pt o placa de planseu curent a unei cladiri civile.

28.PARAMETRU DE PERFORMANTA-este o caracteristica masurabila a unui subsistem

al sistemului cladire cu ajutoerul careia se poate cuantifica gradul de satisfacere a unei conditii
tehnice de performanta impusa acestuia.Ex:pt placa de planseu se asociaza parametrul de
performanta denumit "indice de izolare la zgomot de impact".
29.NIVEL DE PERFORMANTA-este valoara de referinta a unui paramentru de
performanta in raport cu care se evalueaza intinderea acesteia.Ex:perete interior ce separa doua
incaperi ale aceleiasi locuinte sau locuinte diferit.
30.Documentul-este "Directiva Europeana a supra produselor de constructii" si a fost
modificat statelor membre ale CEE in 27 decembrie 1988.Exigentele esentiale sunt:1. rezistenta
mecanica si stabilitate;2.securitate in caz de incendiu;3.igiena,sanatate si mediu
inconjurator;4.securitate in utilizare;5.protectie in potriva zgomotelor;6.economie de energie si
izolatie termica.
31.REZISTENTA MECANICA SI STABILITATE. O constructie nu trebuie sa antreneze nici
unul din evenimentele urmatoare:
-prabusirea ansamblului sau al unei parti
-defornatii de amploare inadmisibile;
-deteriorari ale unor elemente structurale;
-deterirari rezultand din solicitari accidentale.
32.SECTIUNE IN CAZ DE INCENDIU.O constructie trebuie conceputa astfel incat:
-stabilitatea elementelor structurale sa se mentina pe o perioada data;
-aparitia si programarea focului si fumului in interior sa fie eliminata;
-extinderea focului la constructiile vecine sa fie limitata;
-ocupanti sa poata parasi cladirea ne afectati sau sa poata fi asistati la aceasta;
-echipele de salvare sa poata actiona eficient si rapid fara a fi expuse unor pericole majore.
33.IGIENA,SANATATE SI MEDIU INCONJURATOR.O costructie trebuie conceputa atfel
incat sa nu constituie un pericol pt igiena si sanatatea ocupantilor sau vecinatatilor din cauza:
-unor degajari de gaze toxice
-prezentei in aer a unor particule sau gaze toxice
-emisii de radiatii periculoase
-poluarii sau contaminarii apei sau solului
-defectelor de evacuare a apelor , fumului, dejectiilor solide sau lichide
-prezentei umiditatii in diferite parti ale constructiei sau pe supafetele interoare ale acestora.
34.ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA.Obiectivele sunt realizate de 5 mari
categorii:
-exigente de securitate
-exigente de igiena
-exigente de confort
-exigente de economie energetica
-exigente de dimensiuni si echipare a locuintelor

35.Legea 10/1995 instituie SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII, acesta fiind definit

ca: "ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati,regulamente, proceduri si mijloace care
concura la realozarea calitatii constructiilor in etapele de concepere , realizare, exploatare si
postutilizare a acestora. "
36.Sictemul Calitatii in Constructii se compune din:
-reglementarile tehnica in constructii
-calitatea produlor folosite la realizarea c-tiilor
-agrementele tehnice pt produse si procedee noi
-verificarea si expertizarea proiestelor lucrarilor de executie si a constructiilor existente
-conducerea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari
-activitatea metrologica in constructii
37.PROIECTANTII de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii:
-precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei
-prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati si stabiliti de
catre investitor
-stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinate pt lucrarile aferente cerintelor si
participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea
-stabilirea modului de tratare a defectelor aparute la executie din vina proiectantului
38.EXECUTANTUL lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii:
-sesezarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte in
vederea solutionarii
-inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in
conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati
-asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu atestat
-solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant numai cu acordul investitorului
-respectarea proiectelor si detaliilor de executie pt realizarea nivelului de calitate corespunzator
cerintelor
39.Infrastructura=fundatia+sistemul de fundare
Suprestructura=de la cota +(-)0.00 la acoperis(inclusiv pod sau mansarda)

40.Fiecare spatiu isi are propria destinatie,propria utilitate in cadrul sistemului.pt a

satisface cerintele utilizatorului trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice
specifice.Cladirile civile trebuie sa aiba in vedere urmatoarea grupare de spatii:
-spatii utile-spatiile inchise unde se desfasoara activitatea principala,specifica a cladirii.(camere de
locuit ale clad de locuit,camere de cazare ale hotelurilor,camere de spitalizare,salile de
vanzare,salile de mese ale restaurantelor,salile de spectacol);
-spatii anexe-spatii in care urmeaza sa aiba loc activitatile auxiliare celei principale,completand
spatiile utile(bucataria,camara,baia;receptia,barul,grupurile sanitare la hoteluri;sali de operatie si
tratament,laboratoarele,grupurile sanitare,sali de mese;spatiile de depozitare a marfii,grupuri
sanitare si vestiarele etc.)
-spatii de circulatie-circulatia pe verticala(casa scarii,adapostind una sau mai multe scari si unu sau
mai multe ascensoare)
-circulatia pe orizontala(coridoare si holuri,vestibul,degajamentul,windfangul)
41.Camerele de locuit se considera ca formeaza spatiul locuibil al locuintei.suprafata lor
constituie un indicator de calitate notat Al-arie locuibila a apartamentului
Suprafata locuibila,impreuna cu suprafata spatiilor anexa si a spatiilor de circulatie,formeaza
suprafat utila care ii corespunde indicatorul Au-arie utila
Al/Au>0,5
42.Ac-arie construita
Acd-arie construita desfasurata
Ac este specific locuintelor realizate in cladiri izolate cu un singur nivel,valoarea sa fiind egala cu
aria suprafetei delimitate de conturul exterior al cladirii (Ac~(1.2-.1.25)Au
Acd apare in cazul locuintelor realizate in cladiri izolate cu mai multe nivele,valoarea lui este
calculabila cu relatia simpla Acd=XAcnivel
In cazul cladirilor de locuit colective,alaturi de indicatorul de tip Ac(Acd) asociat fiecarei locuinte se
utilizeaza si indicatorii Acnivel si Acd asociati intregi cladiri.
49.O actiune este orice cauza succesibila de a afecta conformitatea unei constructii sau
a unei diviziuni fizice a acesteia in raport cu una sau mai multe cerinte esentiale ale utilizatorilor..
50.Dupa natural or agentii se pot clasifica astfel:
a)agenti mecanici(greutati propri,zapada,vant,socuri mecanice,cutremure,dilatari si contractii
termice);
b)agenti electomagnetici(radiate solare,trasnete,curenti vagabonzi,campuri magnetice);
c)agenti termici(variatii ale aerului interior si exterior,socuri termice,inghetul aerului si
solului,incendiu interior sau exterior);
d)agenti chimici(umiditatea aerului,apa de condens,apa meteorica,apa
subterana,solventi,acizi,baze,saruri);
e)agenti biologici(bacterii,mucegai,radacini,insecte,rozatoare)
.
51.Clasificarea actiunilor are in vedere durata de manifestare cu intensitati si frecvente de
aparitie a acestor manifestari.
Criteriul de clasificare a actiunilor distinge:

-actiuni PERMANENTE;
-actiuni TEMPORARE:-de lunga durata(cvasipermanente)
-de scurta durata(varabile);
-actiuni EXCEPTIONALE;
52.Actiunile PERMANENTE(P) sunt actiunile care se exercita in mod continuu pe toata durata
de viata a constructiei,fara modificari semnificative de intensitate.
Cele mai representative actiuni permanente sunt cele datorate:
-greutatii proprii a elementelor de constructie,structurale sau nestructurale
-impingerii pamantului
-efectului de precomprimare;