www.referat.

ro

CAPITOLUL I
POLITICA VAMALA
1. Cadrul juridic extern al relatiilor economice
Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului,
Organizatiei Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie
si Dezvoltare, Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei
pentru Securitate si Cooperare in Europa, Fondului Monetar International, Organizatiei
pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari industrializate (G8).
De asemenea, Italia a semnat numeroase acorduri multilaterale si bilaterale cu alte
state; cu toate ce este membra UE, nu este parte a tuturor acordurilor si conventiilor la
care Uniunea Europeana este semnatara.

2. Tariful vamal
Membra a Uniunii Europene, Italia s-a aliniat la masurile si reglementarile privind
politicile vamale adoptate de Uniune.
Tariful vamal al UE, utilizat de Italia, cunoscut si sub denumirea de nomenclatura
combinata (CN), se bazeaza pe sistemul armonizat (HS) si este alcatuit pe capitole

numerotate cu 2 cifre. Nomenclatura combinata este utilizata atat in operatiunile de

import-export, cat si in scopuri statistice. Toate reglementarile specifice privind importul
in UE din tarile nemembre ale acestei organizatii au fost introduse intr-un document unic
numit TARIC. Acesta contine peste 20.000 de subdiviziuni privind taxele vamale,
cotele, tarifele preferentiale si alte reglementari privind exportul si importul.

3. Taxele vamale
Taxele vamale se calculeaza, in general, ad-valorem. Aceasta baza de evaluare a
tranzactiilor de import a fost adoptata pe baza Acordului de Implementare a Articolului
VII din GATT (OMC), in care se precizeaza ca pretul platit sau platibil pentru bunurile
importate, la care se adauga costul transportului si asigurarii, este cel ce constituie baza
de calcul a taxei vamale. Valoarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare
CIF (locul descarcarii) Italia.
Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze
cantitative (la greutate). Fructele, legumele si produsele horticole au taxe vamale
sezoniere care, de regula, protejeaza acelasi gen de produse de origine autohtona. O serie
de produse agricole sunt importate pe baza de licenta de import.
Exista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si
acestea se refera, in principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si
targurilor comerciale, cadouri, diverse materiale destinate procesului educativ, etc.
Pentru produsele provenind din afara statelor memebre UE taxele vamale nu sunt
foarte ridicate, in special pentru produsele industriale (4,2% in medie pentru tariful
general).

4. Tarifele preferentiale
Uniunea European a ncheiat acorduri comerciale cu anumite state care nu sunt membre, permitand
exporturilor din UE sa intre pe pieele din aceste ri la o cota redus sau zero a taxelor. Aceste acorduri
permit, de asemenea, importurile din aceste ri n UE, la o rat redus sau zero a taxelor.
Astfel de acorduri sunt cunoscute ca acorduri preferentiale, iar taxele implicate sunt menionate ca fiind
taxe preferentiale.

Pentu a face obiectul acordurilor preferentiale, mrfurile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

trebuie s fie eligibile pentru preferin n cadrul acordurilor.

trebuie s ndeplineasc normele relevante de origine. Acordurile specific

criteriile care trebuie ndeplinite, astfel nct produsele sa fie eligibile pentru
tratament preferenial. Aceste criterii cunoscut ca reguli de origine, specifica
metodele de prelucrare sau transformare care trebuie s fie efectuate de ctre
productori. Atunci cnd aceste reguli de origine sunt respectate, produsele
obinute dobandesc statutul de produs originar, i acest lucru le permite acestora
s beneficieze de un tratament preferenial la export sau la import.

In mod normal, produsele trebuie sa fie transportate direct din tara exportatoare pe
piata importatoare.

Bunurile trebuie sa fie insotite de documente de origine, cum ar fi un certificat de

circulatie a marfurilor EUR1 sau o declaratie vamala.
Italia, beneficiaz, ca stat membru al UE, de prevederile acordurilor comerciale

prefereniale la care UE este parte. ntre acestea menionm:

Sistemul de Preferine Generalizate (SGP) a UE

SGP este un sistem de preferine tarifare acordat unilateral de ctre UE unor produse
originare din rile n curs de dezvoltare;
n cadrul acestui sistem, produsele originare din rile n curs de dezvoltare
beneficiaz de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din rile cel mai
puin avansate au acces liber la exportul pe piaa UE;
UE ofer n cadrul SGP taxe vamale sczute sau scutiri de taxe pentru 179 de ri i
teritorii. UE acord beneficii speciale celor mai slab dezvoltate 50 de ri i rilor care
aplic standarde de protecie a muncii i a mediului (produsele care primesc acest
tratament pot diferi de la o ar beneficiar la alta);
SGP a UE acoper 6900 produse, care sunt clasificate n dou categorii: normale i
sensibile. Produsele sensibile sunt cele care concureaz producia autohton din UE i
pentru care se impune un anumit nivel tarifar de protecie. Pentru ele nu se poate oferi

dect o reducere a taxei vamale. n schimb, produsele normale nu afecteaz economia UE

i drept urmare beneficiaz de scutire de taxe vamale.
Printre rile beneficiare de SGP a UE se numr: China, India, alte ri din fosta CSI
(Federaia Rus, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaijan).

Sistemul de Preferine Generalizate Plus (SGP +) a UE

ncepnd cu 1 ianuarie 2006 i pn la 31 decembrie 2008, UE a aplicat schema de

stimulente pentru o dezvoltare durabil i o bun guvernare, cunoscut sub numele de
iniiativa SGP Plus, care:
-extindea numrul de produse acoperite de SGP de la 6900 la 7200 (majoritatea produse
agricole i din sectorul piscicol, de interes pentru rile n curs de dezvoltare);
-extindea cu 15 numrul rilor beneficiare: rile aparinnd Comunitii Andine
(Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i Venezuela), rile din America Central (Costa Rica,
El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua i Panama), Moldova, Georgia, Mongolia
i Sri Lanka.

Sistemul de Prefererine Comerciale Autonome (SPCA)

Prin documentul intitulat Msurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest

(septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial fa de: Albania,Bosnia
Heregovina, Croaia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo,
constnd n eliminarea, n principal, a ultimelor msuri tarifare n comerul cu produse
industriale i extinderea prevederilor liberatorii asupra unui numr mai mare de produse
agricole i de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate pn la 31 decembrie
2005 i extinse ulterior pn in anul 2010.
rilor care au ncheiat Acorduri de Stabilizare i Asociere (ASA) cu UE
(Albania, Croaia, Macedonia) nu li se mai aplic SPCA, aceste faciliti fiind consolidate
n ASA.
Prin SPCA, UE acord pentru majoritatea bunurilor originare din rile
beneficiare ale Procesului de Stabilizare i Asociere, scutiri de taxe vamale.

Produsele la care regimul este diferit:

cote tarifare prefereniale se aplic pentru vin i anumite produse din pete;
zahrul este subiectul unor cote tarifare prefereniale;
pentru bovine vii s-a eliminat doar taxa specific de import, iar taxele vamale ad
valorem de 20 % se aplic n continuare;
se aplic cote la produsele textile originare din teritoriile vamale Muntenegru i
Kosovo exportate pe piaa din UE.

Acorduri de asociere

Baza juridic a acestui tip de acord o constituie, n principal, art. 310 TCE (238 CEE)
care prevede dreptul Comunitii Europene de a ncheia acorduri cu state tere prin care
se stabilete o asociere, aciuni comune i proceduri speciale de cooperare;
n practic, majoritatea acordurilor de asociere au i componente comerciale (cum ar fi
reduceri tarifare sau eliminarea restriciilor cantitative), astfel nct baza lor juridic
include i art. 133 TCE, iar, uneori, i art. 308 TCE.
Acorduri de Stabilizare i Asociere (ASA)
ASA se situeaz, din punct de vedere al coninutului, ntre Acordul de parteneriat si
cooperare i Acordul european, avnd i o component comercial care prevede
realizarea unei zone de comer liber ntre UE i ara partener.
ASA au fost semnate pn in prezent cu: Macedonia (2001), Croaia (2001), Albania
(2006) i sunt n curs negocierile cu Bosnia i Heregovina, Muntenegru i Serbia.
Acordurile de Stabilizare i Asociere ncheiate cu rile din Balcani prevd ca la
importul pe piaa UE s fie scutite de taxe vamale:
- toate produsele industriale;
- toate produsele agricole transformate;
- produsele agricole cu excepia crnii de vit (vor exista anumite contingente pentru
bovine vii),
- produse din pete;
- vinurile.

 Acorduri de asociere Euro-mediteraneene

n 1995, la Barcelona, a fost lansat Parteneriatul UE cu rile mediteraneene
(Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Siria, Turcia, Cipru, Malta,
Palestina), care prevedea crearea unei zone de liber-schimb ntre statele semnatare,
proiect ce urmeaz s se finalizeze pn n anul 2010. De la 01.05.2004, Cipru i Malta
au devenit membre ale UE.
Au fost ncheiate acorduri de asociere ntre UE i Algeria, Egipt, Israel, Iordania,
Liban, Maroc, Autoritatea Palestinian i Tunisia, dintre acestea intrnd deja n vigoare
cele cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc i Tunisia i, pe baze interimare, cele cu
Liban i Palestina; n ceea ce privete Siria, acesta se afl nc n faza negocierilor. Spre
deosebire de nelegerile de cooperare semnate anterior, aceste acorduri furnizeaz cadrul
necesar eliminrii, la nivel bilateral, a restriciilor comerciale asupra produselor
industriale, precum i a aplicrii de concesii pentru comerul cu anumite produse agricole
i de pescuit.
n relaie cu Turcia, a fost semnat un Acord de Asociere cu UE, iar la data de
01.06.1996, Turcia a semnat Acordul de Uniune Vamal cu UE. Pe lng faptul ca s-au
eliminat barierele tarifare i netarifare ntre pri, Turcia a adoptat taxe vamale comune cu
UE la importul din tere ri. n decembrie 2005, Consiliul a adoptat Parteneriatul de
Aderare al Turciei la UE.

Spaiul Economic European (SEE)

Spaiul Economic European (Islanda, Liechtenstein i Norvegia), nfiinat n 1993,

presupune includerea n Piaa Unic comunitar a celor 3 ri;
UE a ncheiat cu Elveia (membr AELS dar care nu face parte din SEE), apte acorduri
bilaterale privind: transportul terestru, transportul aerian, libera circulaie a persoanelor,
agricultura cercetarea, achiziiile publice i barierele comerciale, acorduri care au intrat n
vigoare n 2002.
Aria de cuprindere a SEE:
-libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalului i a persoanelor;

-politici orizontale referitoare la cele patru liberti (politica social, protecia

consumatorului, mediul nconjurtor, statistic i dreptul societilor comerciale);
-participarea n programele UE, cooperarea n afara celor patru liberti (cercetarea
dezvoltarea, serviciile de informare, educaia, ntreprinderea i antreprenoriatul etc.).
SEE nu acoper urmtoarele domenii:
-Politicile comune UE n domeniul agriculturii i pisciculturii;
-Uniunea vamal;
-Politica comercial comun;
-Politica extern i de securitate comun;
-Justiia i afacerile interne

rile ACP

La data de 23.06.2000 a fost semnat, la Cotonou, Acordul de parteneriat ntre UE i

rile ACP, (48 state africane, care acoper toat Africa sub-saharian, 15 state din
Caraibe i 15 state din Pacific) cu o valabilitate de 20 ani. Din 2003 s-au lansat negocieri
regionale cu cele 6 regiuni (Africa de Vest, Africa Central, Africa de Est i de Sud,
Comunitatea Sud African n vederea dezvoltrii, Caraibe i Pacific), n vederea
ncheierii unor acorduri de parteneriat economic.
Acordul referitor la Comer, Dezvoltare i Cooperare ncheiat de UE cu Africa de
Sud a intrat n vigoare, pe baze provizorii, la 1 ianuarie 2000, iar de la 1.05.2004 se aplic
integral. Acordul prevede liberalizarea n procent de 95% a exporturilor Africii de Sud
ctre UE, n decurs de 10 ani de la semnarea acordului, precum i n procent de 86% a
exporturilor UE n Africa de Sud, ntr-o perioad de 12 ani.
Acorduri similare de cooperare au fost semnate cu Botswana, Lesotho, Namibia, acele
ri africane partenere ale Africii de Sud n Uniunea Vamal Sud African, dar, cum
schimburile comerciale ale Uniunii cu aceste state sunt extrem de modeste, implicaiile la
nivelul comerului comunitar nu sunt sesizabile

Acorduri prefereniale ncheiate cu rile din America Latin

Mexic

Acordul de parteneriat economic, coordonare politic i cooperare dintre UE i Mexic,

intrat n vigoare la 1 iulie 2000. Prin acest Acord s-a realizat: promovarea comerului de
bunuri i servicii i ncurajarea fluxului de investiii reciproce; liberalizarea progresiv a
schimbului de mrfuri; deschiderea pieelor publice. Pentru bunurile industriale, UE a
eliminat pn al 1 ianuarie 2003 toate taxele vamale, n timp ce termenul maxim pentru
Mexic a fost 1 ianuarie 2007. Pentru produsele agricole care intr sub incidena acestui
acord, programul de liberalizare pentru UE are scaden anul 2008, iar pentru Mexic, anul
2010.
Chile
Acordul de asociere politic, economic i de cooperare, a fost semnat la 26 aprilie
2002. Acordul conine prevederi referitoare la: eliminarea barierelor n calea comerului,
liberalizarea investiiilor i a fluxurilor de capital, msuri de natur sanitar i
fitosanitar, facilitarea comerului n special n domeniul vinurilor i buturilor
spirtoase, protejarea drepturilor de proprietate intelectual, mecanismul de soluionare a
diferendelor.

5. Operatiunile vamale de export

Operatiunile vamale de export se refera la exporturile definitive si la cele temporare de
marfa, acestea din urma fiind destinate exportului pentru a fi reimportate dupa
prelucrare, ca produse finite.
La terminarea completarii formalitatilor vamale de export, declaratia vamala este
scrisa pe formularul unic, care trebuie sa fie prezentat la vama impreuna cu factura de
vanzare a marfii in exterior. Pe langa aceasta, pentru descrierea marfii este necesara
prezentarea documentatiei aferente si a altor autorizatii, titluri (pentru produsele
agricole), vize si certificate eliberate de autoritati.
Firmele care efectueaza exporturi frecvente (permanente), pot beneficia de proceduri
simplificate pentru eliberarea din vama a marfii, avand o autorizatie speciala eliberata de
Ministerul de Finante Departamentul Vama, Directia VII Servicii vamale.

6. Operatiunile vamale de import

Operatiile vamale de import privesc exclusiv marfurile care provin din tarile extracomunitare sau provenind din UE, dar care nu sunt introduse in lista celor scutite de
taxele vamale. Si in acest caz se face distinctie intre importul temporar si cel definitiv. Si
pentru operatiunile de import este necesara prezentarea in vama a declaratiei vamale
redactata pe un formular unic. Pentru aplicarea taxelor vamale si impozitelor nationale,
exista o clasificare a marfurilor in baza tarifului vamal, care cuprinde reglementari
comunitare si nationale.

7. Bunurile importate din statele membre U.E

Bunurilor importate dintr-un stat membru al Uniunii Europene li se acorda scutirea de la plata taxelor
vamale, cu conditia ca aceste bunuri sa se afle in libera circulatie. Aceasta conditie se aplica si pentru
Insulele Canare, tinand cont de relatia sa cu Spania.
Urmtoarele mrfuri sunt n mod normal considerate a fi n liber circulaie:

mrfuri n totalitate originare din Comunitate, i anume, bunuri n fabricarea

crora nu au fost utilizate materii sau pri componente importate anterior;

bunuri importate pentru care toate formalitatile de import au fost respectate si

orice taxe vamale, impozite sau taxe cu efect echivalent, care sunt datorate, au
fost platite si care nu au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestot taxe
sau impozite;

mrfuri care au fost fabricate n Comunitate din mrfurile aflate in categoriile

enuntate anterior.
Conditii aditionale se aplica pentru bunurile care fac obiectul Politicii Agricole

Comune.

8. Documente necesare pentru livrarea intracomunitara

Livrarea de marfuri din punct de vedere juridic este o operatiune unica, insa, in
scopuri de TVA, ea este scindata in doua operatiuni distincte atunci cand are loc intre
doua state comunitare diferite:
-livrarea de bunuri (livrare intracomunitara);

-achizitie de bunuri (achizitie intracomunitara).

Odata cu aderarea la UE, exporturile catre Italia sunt tratate drept livrari
intracomunitare, transferuri, iar importurile din Italia, achizitii intracomunitare.
Documente necesare:
-factura comerciala: este un document contabil obligatoriu care trebuie sa contina codul
fiscal - codul TVA al vanzatorului si cumparatorului, datele prevazute in Codul Fiscal;
-certificatele sanitare si fitosanitare in cazul comertului cu animale vii si anumite
produse vegetale;
-documentele de transport auto, feroviar sau naval, dupa caz;
-documentul de transport T2 (tranzit intracomunitar) in cazul in care bunurile
traverseaza una din tarile membre EFTA (Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elvetia);
-registrul nontrasferurilor de bunuri: nu este un document tipizat, dar trebuie sa respecte
anumite caracteristici, sa fie intocmit conform calendarului fiscal al contribuabilului, iar
datele sa fie pastrate astfel incat, ori de cate ori este necesar, sa fie puse la dispozitia
organului de control. Se poate intocmi manual, prin procedee mecanografice sau prin
utilizarea sistemului informatic, dupa caz. Registrul nontransferurilor de bunuri este un
document cu caracter intern si nu se depune la niciun organ fiscal. Acesta reprezinta
expedierea sau transportul unui bun din dintr-un stat membru U.E in alt stat membru de
persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul
uneia dintre operatiunile mentionate de art.128 Codul Fiscal, printre care amintim: 1)
uzul temporar al bunurilor in Italia in scopul prestarii de servicii (exemplu: leasingul);
2) lucrari efectuate asupra bunurilor in Italia, cu conditia intoarcerii acestora in tara de
origine (exemplu: lohnul); 3) transmiterea de bunuri in vederea testarii si verificarii
conformitatii pentru maximum douazeci si patru de luni (exemplu: expunerea in targuri
si expozitii);
-contractul, comanda de vanzare/cumparare necesare in contabilitate.

9. Importurile temporare

Materiile prime sau materialele utilizate in fabricarea sau prelucrarea unor produse
care apoi sunt destinate exportului, pot fi importate in regim temporar fara a li se aplica
taxe vamale sau impozite. In schimb, i se solicita importatorului o garantie bancara sau o
polita de asigurare care sa acopere suma aferenta taxelor vamale sau impozitelor aferente.
Dupa efectuarea operatiunilor de export, garantia este inapoiata.
Pot fi importate in regim temporar mostrele fara valoare comerciala, acestea fiind
scutite de la plata taxelor vamale sau a impozitelor, dar acestea vor trebui marcate cu
insemnele "fara valoare comerciala".
In schimb, mostrele cu valoare comerciala pot fi importate temporar si scutite de la plata
taxelor vamale sau a impozitelor aferente numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:

mostrele sunt insotite de o declaratie a reprezentantilor firmei exportatoare, vizata

de Consulatul Italian, in care se mentioneaza numele purtatorului comercial al
mostrei si se confirma intentia ca mostrele au fost importate in scopul expunerii
sau demonstratiilor si ca ele vor fi exportate la timpul potrivit;

se anexeaza un certificat de origine eliberat de Camera de Comert;

se confirma existenta unui depozit bancar care acopera suma aferenta taxelor
vamale de import, suma care apoi va fi rambursata dupa efectuarea exportului;

se anexeaza o copie a listei cuprinzand descrierea completa a fiecarei mostre,

inclusiv greutatea si valoarea. Este recomandat ca aceasta lista sa fie redactata in
limba italiana.

O procedura mai simplificata este aceea de a se prezenta autoritatilor vamale italiene

un carnet pentru importurile temporare de mostre. Acest carnet reprezinta un document
vamal prin intermediul caruia se faciliteaza operatiunile vamale in cazul importurilor
temporare de mostre sau de echipamente profesionale. In mod obisnuit, carnetul are
valabilitate pe o perioada de un an de la data emiterii, el acoperind, printr-o depunere
cash sau o obligatiune, echivalentul a 40% din valoarea marfii. Aceasta suma este
pierduta in cazul in care marfurile nu sunt exportate si taxele vamale de import sau
impozitele aferente nu sunt platite.

Marfurile pot fi tranzitate prin vama italiana in conformitate cu procedurile in vigoare

valabile pe intreg spatiul comunitar, cu conditia asigurarii documentelor de tranzit. Aceste
documente sunt completate de catre compania locala de transport angajata de importator.
Urmtoarele bunuri benficiaza de scutire de la taxele de import n momentul in care sunt
importate temporar:

mijloacele de transport

echipamentele profesionale

mrfurile pentru afiare sau folosite la expoziitii, targuri, ntlniri sau evenimente
similare

echipamentele pentru activiti de cercetare tiinific sau nvmnt

echipamentele medicale, chirurgicale i de laborator

materialele folosite n caz de catastrof

ambalajele

mrfurile importate cu scopul de a fi testate sau pentru a fi utilizate n efectuarea

testelor

mostrele comerciale

operele de art importate pentru a fi prezentate la expoziii, n vederea unei

eventuale vnzri

marfa pentru utilizarea n producia pentru export i mijloace de producie de

nlocuire

filmele, casete folosite pentru publicitate

animalele vii din orice specie importate pentru dresaj, antrenament sau
reproducie sau pentru a se acorde tratament veterinar

materialele turistice publicitare

efectele personale i bunuri pentru scopuri sportive

importurile temporare de ambarcaiuni de agrement i de aeronave private

10.Zonele libere
In Italia exista doua zone libere localizate in Trieste si Venetia.
Bunurile pot fi aduse in tara fara plata taxelor atat timp cat aceste bunuri vor fi folosite
pentru producerea sau asamblarea unui produs ce urmeaza a fi exportat.
Beneficiile unei zone libere includ:

Amanarea platii taxelor vamale pentru 180 de zile din momentul in care bunurile
parasesc zona libera pentru a intra in alt stat membru U.E

Bunurile pot suferi transformari scutite de restrictii vamale.

Scutire absoluta de la plata oricaror taxe pentru produsele provenind dint-o tara
terta

Companiile, indiferent de nationalitate, pot angaja muncitori de aceeasi

nationalitate, respectand legile tarii din care provin legate de munca, angajare si
securitate.

11. Antrepozitele vamale

Italia are numeroase antrepozite generale care sunt localizate in diverse zone ale tarii,
in toate zonele portuare si orase.
Nu exista restrictii referitoare la tipul sau originea marfurilor ce pot fi depozitate in
zonele libere sau lanturile de antrepozite. Limita maxima de timp pentru care bunurile pot
fi depozitate este de 5 ani. Marfa care se deterioreaza pe timpul depozitarii poate fi
distrusa fara plata vreunei taxe.

12.Reglementri vamale pentru turisti

Cetenii strini din afara UE pot introduce n Italia n bagajul personal, fr a fi
obligai s achite drepturile de vam, bunuri a cror valoare complex nu depete 175
euro. n cazul minorilor de pn la 15 ani, valoare respectiv este de 90 de euro.
Suplimentar, fiecare persoan fizic mai poate introduce fr a achita taxe vamale igarete
200 buci, buturi distilate, buturi alcoolice cu valoarea alcoolic mai mare de 22%
vol., alcool etilic nedenaturat de 80% - 1 litru, buturi distilate i buturi alcoolice,
aperitivi pe baz de vin sau de alcool cu coninutul de alcool egal sau mai mic de 22%,
vinuri spumante, vinuri pe baz de liqueur 2 litri, parfumuri 50g., ap de toalet
25cl, cafea 500g sau extract sau esen de cafea 200g, ceai 100g sau extract sau
esen de ceai 40g.
Asupra minorilor de pn la vrsta de 17 ani nu se extind scutirile cu privire la
produsele din tabac i alcool, cu privire la cei mai mici de 15 ani, nu se extind i scutirile
cu privire la produsele de cafea.
Este permis importul si exportul de valuta sau titluri de valoare, fara declaratie
vamala, in limita a 10.000 euro.
Legislaia italian nu prevede limitri cu privire la valoarea bunurilor exportate.
Totodat, dac valoarea total a bunurilor achiziionate n Italia i exportate depete
154,94 euro (inclusiv TVA) cltorul poate solicita restituirea valorii TVA, cu condiia
prezentrii facturii cu descrierea mrfii, i indicarea datelor cltorului i ale paaportului
su. Pentru restituirea TVA, marfa procurat trebuie s fie prezent n momentul adresrii
la oficiul vamal.
Importul i exportul de valut sau de alte valori mobiliare este liber pn la valoarea
total de 12.500,00 euro. Pentru valori care depesc aceast sum, se completeaz o
declaraie vamal n momentul intrrii sau prsirii teritoriului italian. n cazul nclcrii
acestei reguli, se aplic un sechestru administrativ n valoare de 40% din suma
excedentar (rambursabil doar la achitarea amenzilor prevzute) i o amend
administrativ n valoare de 40% din aceeai sum.

CAPITOLUL II
INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA
NETARIFARE
1. Licentele de import
Cu exceptia unui grup produse, in mare masura, bunurile pot fi importate fara licenta
de import si fara restricii cantitative. Exista totusi masuri de monitorizare aplicate la
importurile de produse sensibile.

Cea mai importanta masura de acest gen este licenta automata de import la textile.
Aceasta licenta este acordata importatorilor italieni atunci cand furnizeaza formularele
necesare.
Licentele de import sunt eliberate de Ministerul Dezvoltarii Economice pentru
urmatoarele produse:

Lapte i produse lactate

Branza

Pete

Gru, orz i alte cereale

Legume

Oel

Textile i articole de mbrcminte

Efective de animale, carne si organe

Arme de foc, muniii i explozivi

Deeuri produse

Materiale radioactive i de reactoare nucleare

Opere de arta

Antichitati

2. Importuri interzise
Conform legislatiei italiene in vigoare, respectandu-se directivele Comunitatii
Europene, se aplica restrictii la importul in Italia in cazul unor marfuri, precum: unele
produse alimentare, coloranti alimentari, droguri si narcotice, produse animale, plante,
seminte cerealiere, alcool, cosmetice si produse de toaleta etc. In aceste conditii, se
recomanda ca exportatorii care doresc sa livreze astfel de marfuri pe piata italiana sa
contacteze importatorul italian inainte de realizarea operatiunii de export pentru a se
asigura ca produsele lor sunt acceptate in vama italiana.

3. Taxa pe valoare adaugata

Chiar daca taxele vamale sunt aceleasi pentru statele membre U.E, taxa pe valoare
adaugata si accizele difera, de obicei, de la tara la tara.

Aceste taxe sunt percepute in tara de destinatie finala.

In Italia se aplica T.V.A dupa cum urmeaza:
a) Cota zero se aplica pentru exporturile in afara Uniunii Europene.
De asemenea, T.V.A zero se aplica pentru exporturile de bunuri efectuate in cadrul
statelor membre, dar si pentru exporturile de nave,aeronave si piese conexe si
bunuri si servicii referitoare la operatiuni internationale.
b) 4% - se aplica pentru numeroase produse agricole de baza, pentru produsele
alimentare de baza (de exemplu, paine, lapte, fructe), dar si pentru anumite
ajutoare medicale, carti, ziare.
c) 10% - se aplica pentru anumite produse agricole, servicii de transport pentru
persoanele fizice, majoritatea produselor alimentare, efective de animale si carne,
majoritatea produselor farmaceutice, energie pentru uz personal, servicii de
telecomunicatii prestate prin intermediul telefoanelor publice (serviciile de
telecomunicatii pentru uz privat au o cota de impozitare 20%), servicii prestate de
hoteluri si restaurante, precum si costul biletelor de avion pe piata interna.
d) 20% este cota T.V.A standard si se aplica tuturor bunurilor si serviciilor care nu
fac obiectul altor cote (incluzand majoritatea bunurilor impozitate in trecut cu
12% - de exemplu, pantofi, textile, inregistrari, casete).

4. Accizele
Accizele sunt aplicate pentru bunuri considerate, in general, bunuri de lux.
Accizele sunt, n mod normal, percepute pentru produselor din tutun, parfumuri i
produse alcoolice, zahar, produse petroliere, dar si alte bunuri, in conformitate cu
reglementrile italiene.
Nivelul accizelor pentru diferite categorii de produse este prezentat in cele ce
urmeaza:

Alcool etilic (bauturi spirtoase, inclusiv rachiuri din fructe)-800,01 euro/hl alcool
pur

Bere-2,35 euro/hl/grad Plato

Bauturi intermediare-68,51 euro/hl produs

Benzina fara plumb-564 euro/1000 litri

Motorina utilizata drept combustibil pentru motor-423 euro/1000 litri

Electricitate-scop comercial-3,10 euro/Mwh

Electricitate-scop necomercial-4.70 euro/Mwh

Tigarete-105,30 euro/1000 tigarete

5. Taxele antidumping
n conformitate cu aplicarea strict a legilor comerciale neloiale, Autoritatea Vamala
evalueaza taxele vamale antidumping sau compensatorii.
Taxele antidumping sunt evaluate pentru mrfurile importate si vndute n Italia
(UE), la un pret mai mic decat preul comparabil, practicat in cadrul operatiunilor
comerciale normale, pentru produsul similar in tara exportatoare.
Printre taxele antidumping pe care Uniunea Europeana (implicit Italia) le-a impus se
numara si cele asupra importurilor de incaltaminte provenind din China si Vietnam.
Nivelul taxelor asupra importurilor europene de nclminte chinezeasc se ridic la
16,5%, iar asupra celor de provenien vietnamez la 10%. Aceasta taxa este insa una
provizorie.
De asemenea, Uniunea Europeana (deci si Italia prin calitatea sa de membra) a impus
o taxa antidumping pentru bicicletele importate din Vietnam, valoarea ei variind intre
15,8% si 34,5% din pretul produsului, in functie de firma exportatoare; taxa este in
vigoare pana la jumatatea anului 2010. Pentru biclicletele chinezesti importate exista o
taxa antidumping de aproape 50%, valabila tot pana la jumatatea anului 2010.
Provizorii sunt si taxele antidumping pentru:

Folie de aluminiu importata din: Armenia - 13,40%

Brazilia - 17,60%

in vigoare pana la 07-10-

2014
China - 6,4% - 30%

Pielea de capra neagra importata din China 58,90%; in vigoare pana la 15-092011

Acid citric provenind din China 6,60% - 42,70%; in vigoare pana la 04-12-2013

Piese de asamblat din otel inoxidabil importat din:

-

China 11,40% - 27,40%

Indonezia 9,80% - 24,60%

Taiwan 8,80% - 23,60%

Thailanda 10,80% - 14,60%

Vietnam 7,70%

in vigoare pana la 20-11-2010

Totodata, exista si masuri antidumping definitive, printre produsele carora li se aplica

numarandu-se si articolele turnate din fonta, fier si otel originare din China. Acestor
produse li se aplica o taxa antidumping de 47,8%
Pentru numeroase alte produse provenind din diferite tari se aplica taxe antidumping
definitive, cateva exemple fiind:

biomotorina provenind din Statele Unite ale Americii

anumite specii de peste provenind din Insulele Feroe

capsuni congelate importate din China

porumb boabe zaharat, preparat sau in conserve provenind din Thailanda, etc.

6. Evaluarea in vama
Inainte de semnarea unui contract pe termen lung sau livrarea unui transport de o
valoare insemnata, este indicat pentru exportatori sa obtina, mai intai, un raspuns oficial
al autoritatilor vamale referitor la incadrarea tarifara a marfurilor si la nivelul taxelor
vamale aplicate. Astfel de solicitari vor fi trimise Ministerului de Finante al Italiei din
Roma. Solicitarea va include descrierea marfii, materialului din care aceasta este
realizata, precum si alte detalii necesare autoritatilor vamale in scopul incadrarii tarifare
corecte a marfii.

7. Standardizarea
Ca membra a Uniunii Europene, Italia aplica standarde si proceduri privind aprobarea
certificarii produselor, in conformitate cu cele ale Comunitatii Europene, fiind obligata,
prin semnarea Tratatului de la Roma, sa introduca in sistemul sau legislativ directivele
aprobate de catre Uniunea Europeana. Totusi, se inregistreaza frecvente intarzieri in
implementarea acestor directive la nivel national. In plus, in anumite sectoare, cum ar fi
controlul poluarii mediului, uniformitatea aplicarii standardelor poate varia in functie de
regiune, ducand la complicarea procesului de certificare.
In cadrul programului de unificare pentru stabilirea unor standarde comune pentru
toate statele membre, Comunitatea Europeana stabileste domeniile prioritare de activitate.
In acest sens, sunt dezvoltate si implementate cerinte obligatorii pentru protectia sanatatii
si asigurarea securitatii consumatorilor, precum si pentru protectia mediului. Pentru
indicarea conformitatii cu cerintele obligatorii impuse de Uniunea Europeana, inainte de
a fi vandute pe piata comunitara, toate produsele trebuie marcate cu inscriptia "CE" de
catre producator sau un reprezentant al acestuia. Testele specifice care se fac produselor
precum si cerintele pentru certificarea acestora sunt specificate in diferite directive ale
Uniunii Europene. Inscriptia "CE" se refera doar la cerintele stabilite de Uniunea
Europeana cu privire la protectia sanatatii si a mediului, aceasta inscriptie neindicand

conformitatea cu standardele tehnice impuse produselor comunitare. Astfel, marcile

nationale care indica conformitatea cu standardele aplicabile produsului respectiv sunt
compatibile cu marca "CE" putand fi aplicate simultan pe eticheta produsului. Totusi,
marca "CE" inlocuieste toate marcile nationale privind siguranta produselor
standardizate.
In ceea ce priveste standardele in domeniul electricitatii, in Italia, alimentarea cu
energie electrica se face la 220 si 380 volti si la frecventa de 50 Hz, cea de 60 Hz nefiind
utilizata.
Italia utilizeaza sistemul metric de greutati si dimensiuni, ca parte integranta a
Sistemului International de Unitati. Inainte de a fi comercializate pe piata interna,
produsele trebuie sa fie marcate in unitati metrice, fie ca sunt importate deja marcate, fie
ca s-a convenit a fi importate fara marcaj si apoi sa li se aplice marcajul.
Standarde aplicate produselor agro-alimentare
In ceea ce priveste sectorul agricol in Italia, acesta este guvernat, practic in totalitate,
de Politica Agricola Comuna (PAC) a Uniunii Europene. Drept urmare, Italia aplica taxe
vamale variabile la importul de produse cerealiere, cote tarifare la importul de carne,
branza si banane si taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru majoritatea produselor agroalimentare (TVA variind de la 4% pentru produsele semi-preparate, pana la 19% pentru
produsele alimentare cu valoare adaugata extrem de ridicata).
In general, daca un produs agro-alimentar este importat de o tara membra a Uniunii
Europene, acesta poate fi re-exportat catre Italia, dar produsul trebuie sa aiba aplicata
eticheta redactata in limba italiana si sa nu prezinte un risc de sanatate pentru oameni,
animale sau plante.
In cazul in care produsul este direct importat in Italia, el trebuie sa intruneasca toate
cerintele privind siguranta alimentara, standardele de calitate si reglementarile referitoare
la marcare, etichetare si ambalare.
Multe dintre aceste standarde si reglementari sunt deja armonizate in cadrul Uniunii
Europene.

Reglementari specifice exista pe piata europeana pentru produsele din cacao

si ciocolata, zahar, sucuri si gemuri din fructe, lapte si produse lactate.

In cazul in care nu exista standarde impuse la nivelul Uniunii Europene, Italia poate
stabili standarde pe plan national, unele dintre acestea aplicandu-se chiar in cazul
importurilor de carne de vanat, produse prelucrate din carne, produse alimentare
congelate, bauturi alcoolice, produse de cofetarie si snack-uri.
In cazul exporturilor pe piata italiana de produse dietetice, produse recomandate in
cura de slabire, produse alimentare destinate copiilor si vitamine, se recomanda
colaborarea stransa cu firma italiana importatoare, intrucat legislatia italiana privitoare la
marcarea produselor care pot prezenta riscuri asupra sanatatii este foarte stricta.

8. Marcarea si etichetarea
Cerintele de baza privitoare la marcarea produselor alimentare in Italia/Uniunea
Europeana sunt urmatoarele:

numele produsului (conditii fizice si tratamente specifice);

numele/adresa

producatorului,

expeditorului,

comerciantului

sau

importatorului, redactate in limba oficiala a tarii respective;

tara de origine;

ingredientele folosite, in ordine descrescatoare a greutatii;

greutatea si volumul, exprimate in unitati metrice;

aditivii folositi, pe categorii de nume;

conditii specifice de stocare;

termenul de garantie;

instructiuni speciale de preparare.

Potrivit legislatiei italiene, marcarea cu numele tarii de origine a produselor importate

este obligatorie in documentele care insotesc transportul. Se solicita etichetarea sau
marcarea, in vederea indicarii compozitiei marfii, dar si a numelui si localizarii
producatorului, pentru urmatoarele marfuri: var, ciment si alti lianti, piane automate,
muzicute si alte instrumente muzicale, termometre clinice, medicamente si produse
cosmetice. Marcarea produselor din aur si argint este, de asemenea, ceruta.
Produsele alimentare ambalate, bauturile alcoolice distilate, berea, vinul, otetul,
provenite din import, trebuie sa aiba aplicate etichete care sa indice numele

producatorului, compozitia marfii, dimensiunile si greutatea continutului (exprimate in

unitati in sistemul metric) si tara de origine, precum si data expirarii.
Alte reguli speciale de marcare sunt emise de ctre diferite agenii de reglementare i departamente
pentru produse specifice, cum ar fi produse din fier, evi de oel i fitinguri, piese de acoperirea gurilor de
acces, foarfeci, aparate de ras, echipamente chirurgicale, tiinifice i de laborator, ceasuri.Aceste articole
trebuie s fie marcate prin tiere, perforare, gravare sau tampilarea.
Cerine specifice de etichetare exist, de asemenea, pentru aparate de uz casnic, produse alimentare,
medicamente,

electronic

pentru

recipiente

de

buturi

alcoolice.

Scutirea de la regulile de marcare se poate aplica pentru diferite articole din cauza limitrilor lor
specifice, cum ar fi bunuri de unica folosinta sau alte bunuri pentru care care marcarea este imposibil de
realizat.

CAPITOLUL III
POLITICA COMERCIALA PROMOTIONALA SI DE STIMULARE
A EXPORTULUI

1. Instrumente promotionale si de stimulare a exportului

Printre instrumentele promotionale folosite in Italia pentru promovarea exportului, in

conformitate cu legislatia in vigoare, mentionam:

Instrumente specifice pentru sprijinirea internationalizarii firmelor

italiene:

Finantarea de cheltuieli pentru realizarea de studii de prefezabilitate si de

fezabilitate, in legatura cu adjudecarea unor comenzi in tarile care nu fac parte din
UE, conform Decretului Lege nr. 143/98 si D.M. nr. 136/2000; limita maxima de
finantare este 50% dar nu mai mult de 361.000 euro; durata maxima este de 3 ani
si 6 luni.
Finantarea de cheltuieli pentru realizarea de programe de asistenta tehnica si de
studii de fezabilitate, legate de exporturi sau investitii italiene in strainatate, in tari
care nu fac parte din UE, conform Decretului Lege nr. 143/98 si D.M. nr.
136/2000; limita maxima de finantare a programelor de asistenta tehnica este de
516.000 euro; durata max de finantare este de 4 ani.
Finantari pentru participarea la licitatii internationale in tari care nu fac parte din
UE, conform Legii nr. 304/90; finantarea consta din dobanzi preferenziale de 40%
din dobanda de referinta; durata maxima de finantare este de 4 ani.
Finantari pentru realizarea de programe privind patrunderea comerciala in tarile
care nu fac parte din UE, conform Legii nr. 394/81; au prioritate intreprinderile
mici si mijlocii (sub 250 de angajati, cifra de afaceri sub 40 milioane euro sau un
bilant total de sub 27 milioane euro); finantarea consta in dobanzi preferentiale,
echivaland cu 40% din dobanda de referinta; durata max de finantare este de 7
ani; cheltuielile finantate nu trebuie sa depaseasca 2.065.000 euro.

Finantarea de credite la export, conform legii nr. 143/98, realizata prin societatea
italiana pentru intreprinderi in strainatate SIMEST: sunt finantate creditele de
export atat de tip credit furnizor" (max 85% din valoare, dar min 15% trebuie
platiti cash), cat si cele de tip credit cumparator" (finantare 100% pentru

produsele si servicile italiene); durata creditelor trebuie sa depaseasca 24 luni, in

general si 18 23 luni pentru credit furnizor";
Asigurarea de credite la export, prin societatea pentru asigurarea creditelor de
export SACE, in conformitate cu Decretul Lege nr. 143/98 si 170/99; se acorda
garantii pentru exportul de marfuri si servicii, executarea de lucrari, studii de
proiectare; credite pe termen scurt si mediu-lung, pentru entitati publice sau
private; credite de refinantare a datoriei externe; finantari ale bancilor italiene
pentru exportatorii nationali; cautiuni, depozite si plati anticipate in strainatate,
legate de exporturile italiene; investitii in strainatate si altele; (www.isace.it).
Alocarea de fonduri pentru Consortii de export ale intreprinderilor mici si
mijlocii, conform Legii nr. 83/89; se aloca fonduri in valoare de 40% din
cheltuielile efectuate in anul precedent; pentru Consortiile din Sudul Italiei cota
este de 60% din cheltuielile acceptate pentru consortiile care au sediul legal si cel
putin din societati in regiunile Obiectiv I, iar pentru Consortiile cu o vechime
de sub 5 ani de la infiintare cota ajunge pana la 70% din acestea; contributia nu va
depasi 77.468 euro in cazul Consortiilor formate din mai putin de 24 de societati,
103.291 euro pentru Consortiile intre 25-74 societati, 154.937 euro pentru
Consortiile cu peste 74 societati.

Instrumente pentru sprijinirea costituirii de societati in strainatate:

Participarea SIMEST la constituirea de societati in strainatate, in tari nemembre

UE, conform Legii nr. 100/90; se poate participa printr-o cota de maximum 25%
la capitalul societatii creata in strainatate, pe o durata maxima de 8 ani; suma
maxima de finantare este de 40 milioane euro/an pentru o societate si 80 milioane
euro/an, in cazul unui grup economic format din mai multe intreprinderi, dar
avand bilantul consolidat; (www.simest.it).
Participarea societatii FINEST (similara SIMEST, dar pentru regiuni din zona de
Nord-Est a Italiei) la crearea de societati in strainatate printr-o cota de maximum
25% la capitalul societatii create, pe o durata maxima de 8 ani; (www.finest.it).

 Finantari pentru constituirea de societati mixte in tari in curs de dezvoltare (tari

care au un venit anual pe locuitor de sub 3.250 dolari) conform Legii nr. 49/87;
interventiile nu vor depasi 10.329.000 euro si vor fi restituite in decurs de 8 ani,
cu o perioada de gratie de mai putin de 2 ani si o dobanda fixa reprezentand 30%
din dobanda de referinta.

Instrumente de sprijinire a cooperarii internationale

Finantarea de programe bilaterale si multilaterale pentru promovarea colaborarii

Italiei cu tari din Europa Centrala si de Est si din fosta URSS, in cadrul Legii nr.
212/92, pentru facilitarea tranzitiei lor catre economia de piata si integrarea
europeana; beneficiaza de finantari institutii publice si private (cu accent pe
asistenta tehnica si formare profesionala), confederatii, asociatii de ramura,
societati comerciale (in special IMM), contributiile sunt de maximum 50% din
costurile admisibile, fara a depasi 413.000 euro.
Participarea italiana la actiuni de stabilizare, reconstructie si dezvoltare a tarilor
din zona balcanica, conform Legii nr. 84/2001.
Programul PHARE vizand asistenta tehnico financiara pentru tari din Europa
Centrala si de Est.
Programul TACIS vizand asistenta tehnico financiara pentru tarile CIS si
Mongolia.
Instrumente regionale de sprijinirea a internationalizarii IMM pentru regiunile din
sudul Italiei: Basilicata, Puglia, Campania, Calabria, Sicilia, Sardegia, Molise.

Alte instrumente:

Alocarea de fonduri pentru institutii si asociatii, care sunt utilizate pentru

realizarea initiativei promotionale specifice, prin Institutul Italian de Comert
Exterior ICE, pe baza Legii nr. 1083/54; se acopera maximum 50% din

cheltuielile preliminare, iar in cazul regiunilor din Sudul Italiei maxim 70% din
cheltuieli;
Alocarea de fonduri pentru Camerele de Comert italiene constituite in strainatate,
pe baza Legii nr. 518/70; in afara recunoasterii oficiale, le este alocata o
contributie financiara anuala, calculata pe baza cheltuielilor din anul precedent;
Actiuni promotionale realizate de ICE, prin organizarea de participari colective si
individuale la targuri si expozitii internationale, realizarea de seminarii, mese
rotunde, conferinte tehnice, elaborarea si difuzrea de studii de tara si de piata,
promovarea Sistemului Italia" si altele.

2. Relatii economice si comerciale intre Italia si Romania.

Reprezentante comerciale italiene in Romania
ncepnd din 1997 Italia este primul partener comercial al Romniei.
n Romnia exista o concentrare foarte puternica de societati italiene. Conform datelor
oficiale romnesti, din 1990 pna astazi, peste 17.100 societati italiene au fost nscrise la
Registrul Comertului romn, cea mai mare parte ntreprinderi mici si mijlocii, din care se
estimeaza ca circa 4.000 sunt n prezent operative.
Prezenta italiana este n general raspndita pe ntreg teritoriul romnesc, dar a
manifestat n decursul ultimului deceniu tendinta de a se concentra n unele zone
geografice. Printre acestea cea mai relevanta este prezenta ntreprinzatorilor nostri n
judetele din nord-vestul Romniei, si n special n judetul Timisoara, unde s-a creat un
adevarat district industrial italian, fapt ce a atras atentia Guvernului de la Bucuresti si a
Institutiilor Financiare Internationale asupra efectelor pozitive importante n privinta
raspndirii capacitatilor de investire si a crearii de locuri de munca.
Investitile italiene n Romnia s-au concentrat initial n sectoarele labor intensive ,
dezvoltnd practici organizatorice ale productiei cum ar fi prelucrarea n sistem "lohn" a
materiilor prime sau semiprelucrate aduse din Italia. Mai recent s-a asistat la o evolutie a
prezentei ntreprinzatorilor italieni n Romnia, prin aparitia unor joint-ventures sau
ncheierea unor contracte cu producatori autohtoni pentru furnizarea si asamblarea de
componente

de

masini

sau

de

bunuri

instrumentale.

Prezenta italiana n Romnia s-a mbogatit de curnd si gratie unui aport mai mare de
investitori institutionali. n cursul ultimilor doi ani, bancile noastre au dat semne de
interes crescnde fata de piata romneasca, si pentru a nsoti activitatea numeroaselor
societati italiene care actioneaza aici. Unele institute de credit italiene au cumparat banci
locale sau au deschis filiale proprii; printre acestea amintim:

Banca Italo-Romna, proprietatea Grupului Veneto Banca

Banca di Roma

Unicredit Romnia

San Paolo IMI Romnia

Firenze Romania, fosta Daewoo Bank

Alte banci italiene detin pachete de actiuni la banci romnesti, ca de pilda:

Monte dei Paschi din Siena la Alpha Bank Romnia

Banca Popolare din Vicenza la Volksbank Romnia.

Exista n fine acorduri de colaborare n care sunt implicate institutii financiare italiene
care au nfiintat un Desk Italia la filialele bancilor straine.
n ceea ce priveste celelalte sectoare economice, unele grupuri italiene au efectuat
investitii importante n Romnia. Printre acestea:

Grupul PIRELLI TELECOM (investitii in productia de pneuri)

Grupul TENARIS DALMINE (a achizitionat societatea Silcotub Zalau)

GEOX din Treviso - producator de ncaltaminte situat n Timisoara

Grupul RADICI din Bergamo - ntreprindere din domeniul chimic si textil la

Savinesti

DIVANI & DIVANI - face parte din Grupul Natuzzi - fabrica de componente de
canapele n zona Baia Mare

ZOPPAS - care a realizat la Snnicolau Mare o importanta fabrica n care se

produc componente pentru electrocasnice

PARMALAT

AGIP

ASSICURAZIONI GENERALI

SIRTI/FINSIEL

STEFANEL

BUTAN GAS

Grupul PERUZZO

n unele joint-ventures italo-romne sunt prezente importante societati italiene ce fac

parte din Grupul Finmeccanica n Romnia: RARTEL (cu participatia Telespazio),
IPACRI Romania (cu participatia ELSAG), ELECTRA COMMUNICATIONS (cu
participatia societatii Marconi Selenia Communications).
ntreprinzatorii italieni demonstreaza un interes crescnd fata de sectorul agricol, prin
achizitionarea sau luarea n arenda a unor loturi ntinse pentru cultivari sau pentru
cresterea animalelor. Printre companiile italiene prezente in sectorul agricol amintim:

RISO SCOTTI

NEW HOLLAND

MASCHIO GASPARDO

COLUSSI

MONALDI

ANTINORI

Prezenta economica italiana n Romnia este completata de participarea unor societati

italiene la mari proiecte n sectoarele energetic, transporturi si infrastructura. Printre
acestea amintim ANSALDO ENERGIA n sectorul energiei nucleare, grupul
ASTALDI/ITALSTRADE, Grupul GAVIO/GRASSETTO Costruzioni, SECOL SA si
TODINI Costruzioni Generali SA n sectorul lucrarilor edilitare si de infrastructura,
ALENIA MARCONI SYSTEMS n sectorul sistemelor de control al aviatiei civile, TME
Termomeccanica n sectorul protectiei mediului, SIA (Societate Interbancara pentru
Automatizare)

sectorul

serviciilor

financiare.

Implicarea societatilor noastre n procesul de privatizare a ntreprinderilor de stat din

Romnia este n crestere. Achizitiilor efectuate de societati italiene n sectoarele textil,
chimic si mecanic, se adauga si achizitionarea, de catre ENEL, a doua companii de

distributie

energiei

electrice

(Electrica

Dobrogea

si

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

Electrica

Banat).