TEORIA MONUMENTULUI DE ARHITECTURA AN 5, SEMESTRUL 1

IONITA ROXANA ALEXANDRA, GRUPA 52A

COMENTARIU CRITIC AL UNUI EXEMPLU DE INSERTIE IN CONTEXT ISTORIC

STUDIU DE CAZ: BIROURILE JUNTA DIN CASTILA Y LEON, SPANIA
ARHITECT:ALBERTO CAMPO BAEZA

O problema critica pusa in fata profesionistilor in domeniul conservarii si al restaurarii este

reprezentata de schimbarile survenite in contexte istorice si adaugarea de noi straturi in mediul
urban istoric intr-un fel in care sa fie recunoscute, interpretate si sustinute valorile patrimoniului.
De-a lungul ultimului deceniu, au avut loc dezbateri la nivel mondial referitoare la adecvarea
insertiilor arhitecturale contemporane in zone urbane istorice, lucru care a dus la pozitii extreme,
considerandu-se ca o negare radicala si o atitudine ce respinge mixitatea nou/vechi ar fi antiprogres si anti-dezvoltare, ca ar innabusi creativitatea noilor generatii de arhitecti si dreptul lor la
o expresie arhitecturala contemporana.
Schimbarea, pe alta parte, este inevitabila. Cladirile, reteaua stradala si zonele urbane
evolueaza si se schimba odata cu nevoile locuitorilor lor. Prin urmare, este important sa se
determine rolul arhitecturii contemporane in aceasta schimbare,in modalitati care conserva si
celebreaza caracterul special si unicitatea mediului istoric pe care comunitatile l-au recunoscut
drept important si vor sa il conserve pentru beneficiul viitoarelor generatii.
Zonele istorice de obicei prezinta o serie de valori patrimoniale cum ar fi cele sociale,
istorice si arhitecturale, uneori chiar si estetice. Prin urmare, calitatea proiectarii noilor insertii in
aceste zone este de cruciala importanta. Spre deosebire de gust, calitatea este o determinanta
masurabila. In incercarea de a asigura calitatea proiectarilor se propun reglementari care tin de
inaltime, limitari ale anvelopantei si cerinte de a utiliza anumite materiale.

Din nefericire, in majoritatea situatiilor, doar atunci cand este vorba despre o cladire sau o
zona istorica se pune problema calitatii designului si a caracterului, acestea fiind incluse in
procesul de planificare. Este mai multe decat evident ca exista nevoia stabilirii unor indrumari si
a unor standarde care sa evalueze noile dezvoltari din cadrul conextelor istorice cartiere,
peisaje istorice si sa asigure o proiectare bazata pe raspunsul la nevoi specifice si respectul fata
de mediul in care se insereaza.

Fenomentul recent al arhitecturii vedeta acele cladiri reper descrise de Charles Jencks
drept semnificatii engimatice - a ridicat monumentul de arhitectura moderna la statutul de opera
de arta. Liderii oraselor, nerabdatori sa asigure un statut global pentru orasele lor intr-o lume din
ce in ce mai competitiva, si-au intors privirea catre arhitectii internationali renumiti care ar putea
sa creeze repere iconice ce ar putea asigura notorietatea orasului la nivel mondial. Spre
exemplu, Muzeul Guggenheim al lui Frank Gehry trebuie sa faca pentru Bilbao ceea ce Opera
din Sydney a facut pentru Sydney. In publicatia sa din 2005 The Iconic Building, Jencks
realizeaza o paralela intre monumentul traditional si cladirea icon antrenata de nevoi
comerciale si a carui rol este sa stimuleze interesul si investirea in orase prin designul lor
provocator. In trecut, cladirile publice importante, cum ar fi catedralele si primariile, exprimau o
semnificatie comuna pe care o transpuneau prin conventii bine-cunoscute. Acceptarea cladirilor
spectacol semnifica faptul ca diferentierea este aplaudata in favoarea proiectarii contextualizate
abordarea pentru care militeaza in general comitetele de conservare. In ciuda faptului ca pot
avea un aspect impresionant , rezultatul va fi un oras al viitorului in care edificiile sunt disparate,
in care nu se mai poate vorbi despre un ansamblu arhitectural ci despre o alaturare de cladiri
individuale. Fara o anumita ierarhizare a monumentalitatii, peisajul urban isi va pierde din
lizibilitate. 2
Intr-un context istoric ce poate fi considerat in sine emblematic, insertia care cauta sa se
detaseze nu poate decat sa primeasca din partea comunitatilor aspre critici. Uneori, mai
important sunt caracterul omogen si unitatea arhitecturii. 3
La inceputul anilor 2000, un numar semnificativ de situri facand parte din patrimoniul
mondial au fost nominalizate pe lista patrimoniului mondial aflat in pericol datorita dezvoltarilor
cu un caracter puternic contemporan considerate nepotrivite deoarece amenintau valorile
universale ale siturilor in cauza. Ca urmare a acestui fapt si a dezbaterilor pe aceasta tematica sa infiintat Memorandumul de la Viena4, care propune o abordare integrata a noilor dezvoltari
(insertii, extinderi) in orasele existente intr-un fel care sa nu compromita semnificatia si valorile
istorice. Guvernarile locale si institiutiile de patrimoniu au incercat sa ofere sprijin in intelegerea a
ceea ce inseamna dezvoltare adecvata in context istoric.

In ceea ce priveste aplicarea principiilor teoretice, exista opinii diferite cu privire la acest
aspect. Unii sustin ca insertiile in tesutul istoric ar trebui sa fie realizate in stilul cladirilor vechi in
vreme ce tabara adversa destesta istoricismul si afirma ca fiece generatie trebuie sa iti exprime
propriul timp - straturile noi ar trebui sa reprezinte ideile, tehnologiile, materialele si limbajul
arhitectural al fiecarei generatii, refuzand pastisa. Noul nu ar trebui sa fie o replica a vechiului,
deoarece nu in simulacru sta legatura armonioasa dintre cele doua. Contextul istoric poate
cuprinde o varietate de interpretarii si expresii un raspuns traditional poate sa fie in aceeasi
masura valid ca si unul contemporan. Calitatea relatiei dintre vechi si nou este cea care importa
si mai putin limbajul arhitectural. Problematici cum ar fi scara, forma, asezarea, materialele,

culoarea sau detalierea trebuiesc luate in considerare in momentul evaluarii impactului noilor
dezvoltari in context istoric.
Majoritatea cladirilor moderne inserate in tesutul istoric se bazeaza pe o intelegere a
acestuia si un raspuns specific adecvat caracterului si valorilor unice ale contextului. Centrul unui
oras cu un tesut unitar si dens are nevoie de o abordare diferita fata de unul cu o varietate mare
de forme, scari si expresii arhitecturale. La fel ca in orice lucrare de conservare, intelegerea
semificatiei amplasamentului este cruciala.
Responsabilitatea arhitectilor este sa se asigure ca operele lor contribuie la imbogatirea
structurii urbane existente si la modul de dezvoltare a tesutului, amplificand valorile contextului
istoric si protejandu-l in acelasi timp. Caracterul insertiilor trebuie sa pastreze un echilibru intre
specificitatea, unicitatea si semnificatia contextului istorc si sa inlesneasca schimbarea intr-un
mod favorabil pentru generatiile viitoare. Lucrul intr-un context istoric este mai mult o oportunitate
decat o contrangere in care intregul poate sa fie mai important decat suma tuturor partilor si in
care o cladire contemporana poate adauga un nou strat bogat si poate juca un rol in crearea unei
mosteniri pentru viitor.

Zamora, oras din Castilla y Leon, Spania, este orasul celor mai multe biserici realizate in stil
romanic din intreaga Europa most noble and most loyal citiy (Henry IV). Abundenta de cladiri
vechi, tesutul dens si modul de ocupare al parcelelor, spatiile publice ample raspandite in
interiorul orasului, reteaua stradala organica si perspectivele restranse dau acestei asezari un
caracter istoric, cu numeroase valori culturale si estetice.
In acest context urban tensionat, cu istorie bogata si greu de manevrat datorita
reglementarilor care protejeaza situl invecinat Catedralei din Zamora, ia nastere proiectul pentru
birourile Junta realizat de arhitectul Alberto Campo Baeza. Arhitectura acestora pare sa nu isi fi
gasit locul si in acelasi timp l-a gasit prin intermediul utilizarii peretilor de gresie calcaroasa.
Rezultatul final este una dintre cele mai bune opere ale arhitectului linistita, matura si vibranta,
controland lumina, aerul si timpul. 6
Vizavi de catedrala Zamora si urmarind conturul fostei bucatarii a manastirii se ridica o cutie
inalta deschisa catre cer. Peretii sunt realizati in intregime din piatra aceeasi piatra din care a
fost construita si catedrala orasului fortificat. In interiorul cutiei de piatra o alta cutie, de sticla,
dand impresia ca ar fi in intregime compusa din aer, plutind in mijocul unei gradini. Baeza
descompune cladirea in asa fel incat sa arate de la exterior functiunile cojii si ale structurii,
profitand la maximum de materialele folosite si forma arhitecturala, lasandu-le sa fie interpretate
sub jocul luminii si al umbrelor. Realizand fiecare element compozitional dintr-un alt material
peretii, pavimentul, coaja, structura - acesta a reusit sa compuna o opera de o mare onestitate
figurativa. Alegerea materialului asigura in acelasi timp o legatura metaforica cu cladirea

religioasa, sustinand conceptul de hortus conclusus- o gradina importanta protejata in interiorul

carei comunitatea traieste si lucreaza.
Utilizarea aceluiasi tip de piatra pentru a pava curtea ascunsa in spatele zidurilor confera
ansamblului definit de planurile verticale si orizontale, unitate. Peretii masivi, ajungand pana la
2.5m inaltime sunt ocazional intrerupti pentru a oferi vederi controlate, catre oras si catre
catedrala, dar si pentru a lasa privirile din exterior sa se strecoare inauntru, iar copacii plantati ce
se percep in spatele lor transpun ideea de gradina protejata.
Atat peretii exteriori cat si structura interioara sunt realizati din materiale simple, lipsite de
decoratii, pentru a nu concura cu arhitectura romanica existenta si pentru a servi drept o panza
pe care aceasta sa se profileze. Peretii interiori sunt dematerializati, parand sa fie aproape
absenti, protejand interiorul fara sa creeze o bariera vizuala.
Inspiratia, dar in principal modul de imbinare si de utilizare a materialelor, vine din
arhitectura lui Mies van der Rohe, aplicata unui context istoric in care prezenta s-a dorit a fi cat
mai discreta si armonioasa. Peretii exteriori, ridicati exact pana la inaltimea cladirilor
inconjuratoare, inchid perspectiva dinspre catedrala si orienteaza privirea catre aceasta,
marginind piata si imbracand-o intr-o piele unitara. Sticla dispusa la interior, reflecta imaginile
orasului inconjurator fara a fi o prezenta deranjanta, schimbandu-se continuu odata cu lumina si
pierzandu-si limitele fizice.
In cazul peretilor exterior, au fost studiate materiale si proportii, pentru a exprima forta si
masivitatea pietrei in acelasi fel in care se intampla si in cazul catedralei. Intorcandu-se catre
peisajul inconjurator, Baeza observa elemente importante ale contextului pe care mai apoi le
esentializeaza, le epureaza de decoratii si le reinterpreteaza, realizand nu o pastisa ci mai
degraba o interventie sensibila, discreta, care se simte ca facand parte dintr-un ansamblu.
Contrasul dintre peretii opaci si masivi si sticla inchisa in spatele lor reprezinta poezia operei de
arhitectura, aratand felul in care elemente contradictorii lucreaza impreuna ca un intreg.
Arhitectul reuseste in mod remarcabil sa respecte toate constrangerile pe care un
asemenea sit poate sa le impuna si sa raspunda printr-o propunere care respecta scara cladirilor
inconjuratoare, atat prin inaltime a frontului cat si prin asezare pe sit si forma volumetrica,
foloseste materiale si tehnici de construire de buna calitate, asemanatoare cu cele folosite la
edificiile invecinate in timp ce creeaza noi perspective si juxtapuneri care imbogatesc varietatea
de texturi ale peisajului.
Introducerea acestei noi cladiri reuseste sa amplifice contextul istoric si valorile acestuia,
devenind ea insasi o aditie meritorie. Modul in care stilurile si gusturile noi se impletesc cu cele
vechi nu poate sa fie decat laudabil, aspiratia acestui proiect fiind aceea de a armoniza calitatea
celor doua stiluri intr-o relatie de respect si protectie reciproca, avand ca efect potentarea
valorilor si dovedind ca arhitectura moderna poate avea o contributie pozitiva in dezvoltarea
orasului fiind in acelasi timp politicoasa cu vecinii ei.

Un mod potivit de a descrie opera de fata ar fi prin simplitate rustica, prospetime si liniste.
Valoarea acesteia rezida in faptul ca exprima prin foarte putin elemente un continut foarte vast.
Utilizand doar trei elemente un perete, o gradina si o cutie de sticla, Baeza realizeaza o
compozitie care uneste interiorul cu exteriorul, devenind o parte necesara a intregului ansamblu
si sit istoric.

Note de subsol:
1.http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/newsletters/26_2/contemporary.html , pagina 1
2.JENCKS, Charles, The Iconic Building - The Power of Enigma, ed. Rizzoli, New York, 2005
3.http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/newsletters/26_2/contemporary.html , pagina 2
4. UNESCO World Heritage Centre, Vienna Memorandum on World Heritage and Contemporary
Architecture Managing the Historic Landscape (Vienna: UNESCO World Heritage Centre, 2005).
5. http://www.modernissta.com/2012/09/offices-for-junta-castilla-leon-by-alberto-campo-baeza, pagina 2
6. http://architizer.com/projects/offices-for-the-junta-de-castilla-y-leon, pagina 3
Bibliografie si surse fotografii:
JENCKS, Charles, The Iconic Building - The Power of Enigma, ed. Rizzoli, New York, 2005
http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/newsletters/26_2/contemporary.html
http://www.arc-online.co.uk/retrieve/78adba3f3fae0678eb380782b9ce9090
http://www.historic-scotland.gov.uk/new-design-in-historic-settings.pdf
http://www.dezeen.com/2012/09/15/offices-for-junta-de-castilla-y-leona-by-alberto-campo-baeza/
http://architizer.com/projects/offices-for-the-junta-de-castilla-y-leon/
http://www.modernissta.com/2012/09/offices-for-junta-castilla-leon-by-alberto-campo-baeza/
https://www.japlusu.com/news/offices-zamora-junta-de-castilla-y-le%C3%B3n
http://www.archdaily.com/304715/zamora-offices-alberto-campo-baeza/
http://www.arcspace.com/features/alberto-campo-baeza-/offices-for-the-castilla-leon-government-inzamora
http://monochromat.com/blog/2013/6/13/camino-02
http://europaconcorsi.com/projects/210052-Alberto-Campo-Baeza-The-offices-of-the-Castilla-Le-n-Junta-inZamora/details/facades

http://www.floornature.com/projects-buildings-and-public-places/project-campo-baeza-junta-decastilla-y-leon-in-zamora-8410

Domul Catedralei din Zamora

Biserica San Vicente

Intrare in Catedrala

sfdjhshiofuhefefhuffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff
ffffffffffffffff