Razboiul de 30 de ani a fost un conflict care a devastat Europa, mai ales Sfantul Imperiu

Roman, intre 1618 si 1648 si care s-a prelungi intre Franta si Spania pana in 1659.Sursa
acestui conflict este instabilitatea politica si religioasa a Sfantului Imperiu Roman: pentru a
rezista progresului Reformei catolice, Principii protestanti, dintre care unii au aderat la
calvinism, confesiune care nu era recunoscuta prin Pacea de la Augsburg (1555), se grupeaza
intr-o Uniune evanghelca" in 1608. Principii catolici le vor opune Sfanta liga germana" in
1609, condusa de ducele Maximilian I de Bavaria. Protestantii Boemiei s-au razvratit
impotriva Habsburgilor in 1618 prin Defenestratia de la Praga, care a declansat Razboiul de
30 de ani. Dupa ce Ferdinand Habsburg este instalat pe tron, devenind imparat in august 1619,
sub numele de Ferdinand al II-lea, cehii ii dau coroana Boemiei electorului palatin Frederick
al V-lea, insa sunt invinsi la Muntele Alb in noiembrie 1620 de catre trupele Ligii conduse de
Tilly. Imparatul Ferdinand al II-lea conduce apoi o represiune aspra Boemiei si liga ocup
Palatinatul care pierde electoratul in favoarea Bavariei in 1623. Christian al IV-lea, regele
Danemarcei, intervine in Saxonia Inferioara, cu sprijinul principilor protestanti din nord. Dar
Wallenstein ii invinge langa Dessau in aprilie 1626 si Tilly il invinge pe Christian al IV-lea la
Lutter in august. Danemarca trebuie sa incheie pacea la Lbeck in mai 1629. Ferdinand al IIlea, care a devenit stapanul Germaniei de Nord, a promulgat un edict de restituire a
proprietatii secularizate in martie 1629. Richelieu, care a ocupat deja Valtellina in 1625,
pentru a preveni o unirea Habsburgilor Spaniei si ai Austriei, a reusit prin intrigile lui sa-l
impiedice pe fiul lui Ferdinand al II-lea sa fie ales rege al Romanilor. Principii catolici ai
Ligii, indoindu-se de puterea imparatului, l-au fortat sa-l destituie pe Wallenstein.Richelieu
declanseaza interventia lui Gustav Adolf al II-lea - rege al Suediei si protestant - in Germania.
Victoria acestuia asupra lui Tilly in septembrie 1631 la Breitenfeld deschide drumul
suedezilor spre sudul Germaniei. Rechemat de catre imparat, Wallenstein nu le poate face fata
si este invins la Ltzen in noiembrie 1632, batalie in care Gustav Adolf a fost ucis. Armata
suedeza este acum condusa de Bernard de Saxa-Weimar si G. Horn. Wallenstein, care s-a aliat
cu inamicul, a fost asasinat in februarie 1634 din ordinul imparatului. Dupa victoria trupelor
imperiale, spaniole si bavareze, la Nrdlingen in septembrie 1634, suedezii s-au retras la nord
de Main si Saxonia semneaza Tratatul de la Praga in 1635. Dezbinarea protestantilor si
negocierile de pace il fac pe Richelieu sa intervina direct impotriva spaniolilor si a
imperialistilor. Amenintata pe Somme in 1636, Franta continua: ocupa Alsacia in 1639,
cucereste Arras-ul in 1640, Perpignan-ul in 1642 si obtine victoria de la Rocroi in 1643.
Suedezilor le reuseste o noua campanie in Boemia si Moravia si ameninta Viena in 1645.
Turenne obliga Bavaria sa solicite pacea in 1647. Epuizarea generala si incapacitatea fiecaruia

de a obtine un avantaj decisiv duc la negocieri care au ca rezultat, in 1648, Tratatul de la

Westfalia. Conflictul va continua, totusi, inca zece ani intre Franta si Spania, care va trebui sa
accepte Tratatul de la Pirine in 1659. Dar razboiul de 30 de ani avea sa precipite ruina - inca
incompleta, dar ireversibila a Sfantului Imperiu Roman. In ceea ce priveste Germania,
aproape complet devastata, si-a pierdut 40% din populatie.
Pacea din Westfalia (1648) reprezint tratativele de pace duse de ctre statele europene care
au ncheiat Rzboiul de 30 de ani n oraele Munster i Osnabruck, din provincia Westfalia.
Tratativele au nceput n 1644 i s-au sfrit n 1648. Tratativele de la Munster vizau statele
europene catolice, iar cele de la Osnabruck pe cele protestante. La discutiile, care s-au
prelungit pe durata a sase ani (1642-l648), au participat ambasadorii statelor implicate In
conflict si peste 550 de delegati, sub supravegherea nuntiului papal Fabio Chigi. Tratatul de la
Munster a fost Incheiat Intre Franta si Imperiul Romano-German, iar cel de la Osnabruck
Intre Suedia si Imperiul Romano-German. Printre prevederile acestora se numarau:
recunoasterea drepturilor Frantei asupra episcopatelor Metz, Toul si Verdun si asupra
Alsaciei, extinderea considerabila a posesiunilor suedeze In dauna Germaniei, reconfirmarea
principiului egalitatii religioase (cuius regia, ejus religio). Imperiul Romano-German (Habsburgic), Infrant, este nevoit sa cedeze In fata suprematiei continentale a Frantei.
Totodata, este divizat In 343 de state. De aici Inainte, Austria Isi va asuma propria politica
europeana. Pacea din Westfalia a reprezentat prima intal-nire diplomatica la nivel european
(primul congres european), cu aceasta ocazie fiind consacrate principiile echilibrului politic,
al ratiunii de stat si al dreptului popoarelor.