Lector univ.dr, ELENA BANCIU LOGICA JURIDICA Teme de reflexie1, NOTIUNI INTRODUCTIVE Logica asa cum era injeleasi intr-un sens strict al ‘cuvantului se considera e& lucreaz’ numai cu propozitit adevarate sau false si uneori cu cele a caror valoare de adevar este nesiguré (probabil adevarate sau probabil false). Logica secolului XX se va orienta ins si asupra lunor rafionamente cu propozitii c&rora nu le putem stabilivaloarea de adevar. Acestea sunt normele si ‘ntrebarile, despre care nu avem cum s& stabilim dact sunt adevarate sau false, S-a putut astfel construi o logicd analogé celei a adevirului gi falsului, logica deonticd si logica intrebarilor (erotetica). Acesta ar (ive, celelalic putea considera mucteut Togieit jul font prvenind fed in logic atistoteiokany yh tasicd Dacd ar trebui s& detinim et mai general aceasta jotied, logica ar G studint legilor formate ate ration’ adevarate numai la proposifii adevdrate, iar intra, egi apte sA ne duc de sens mai larg de la propozifii adevarate la pro probabil adevirate, De accea, logicianul romin Gheorghe Kneseu considera ed : “A gindi logic” inseamna pur si simplu a fi conform cu regulile definijiei, clasificarit si rajionamentului, a argumenta, a demonstra pe baza acestor reguli,(Tratat de logied). OBIECTIVELE CURSULUI Prezentul suport de curs, intitulat Logics juridied, se adreseazi in primul rind studentilor Fowultapii de rept gi Silings Aduinistratives anal f, Formele de inva{anitint fheeven|s reduse ANI) 3h Invajanint ti distin (1D), precune 5h twtnar cele interesati de aaimilaten uneb miniine scheme eurecte de pindine gh expunere, sub forma uni de idei, in aya fel Inedit Ingeleperes mesajului pe eae bar aver de comunicat ss fie complet, Mengiontm prezentele preleyeri ee au ea obieet introducerea sintet in cunonryt disciplinet Loy juridiea, reprezinta 0 compilajic a unors dintre cele mai cunoscute texte in domenin apirute ta noi in tard, Cursul este prezentat intro m simtetics, astfel neat studentul si beneficieze de informayiile de bazii, urmind ca in funetie de interesul manifestat gi de iia unor noi provecari domeniu, temele respective sii se aprofundeze la nivel individual, precum si sub forma discutiilor de seminar.Obicetivele prezentului curs sunt: 1. Cursul urmareste initierea studentilor in domeniul atat de vast al nofiunilor gitehnieitor logice, tn cunoasterea evolutiei avestei discipline din antichitate gi ind in prezent, precum gi asimilarea unor abilitay argumentative deosebit de necesane, ace clementele onfigureze iul si relagionarea esenfiale ale logicii, esenfiald in stun acestei discipline cw dreptul si problematica aterentd 3. Sd dobiindeased abilitatea de a folosi din punet de vedere teoretic concepte gi afionamente ce in de logic in vedereu rezalvarii unor situa eonerete, Dobindirea de competenfe (seleetarea, combinarea si utilizareaadee’ a eumostingelor) Jogate de aplicabititaten tn practi i juridice, Competente: competente specifice cit si competente profesionale, Competente specifice: 1, Autonome gi responsabilitate — respansabis lizarea profesional ca individ, in condi autonomie restrinsd gi asist Antes wefiune socia coreetd speciticd muneii in echip’ gi stiinja distribuiri dle sarvini, J. Dervoltare personala si profesional, Competente profesionate: 1. Canoagterea gi injelegerea limbajulul specitic al logic gi milizarea lui adeowat4. Uiilizarea eunostinjelor de baz’ ale logicit in domeniv pentru claritatea si corectitudinea gindiri si exprimarii, Cerinje preliminare: Logica juridicd este © disciplin’ opfionala care se studiazi pe parcursul semestrului 1, al anului 1 de studiu, Pe baza cunostinjelor dobindlite, studdentul va putea aprecia din punct de vedere al corectitudinii si coerenjei elementelor oricdrei discipline din programa de studiu, ea de exemplu: + Drept civil ~ Drept procesual civil + Drept penal = Drept procesual penal + Dreptul familie, ete, 2, SCURTA ISTORIE A LOGICH Folosirea in exces a euviintelor logic” sau slogied” a dus Ia sentimental eX nfelesul eelor doi termeni este atit de simplu, inedt nick nu prea ai ce si stuidiezi despre acestia, Poate din cauza dificult unor ramuri ale acestei di ipline, a complie’ dee alungul timpului, s-0 ui i logiea igi are inceputurile n cirfile Organonului lui Aristotel, si dacd vrem sa neepem deseita i, trebuie sf ne intoarcem in timp in Grecia, Fiecare dintre palierele pe care sa dezvoltat ar necesita ani de studiu, dar poate Ia fel ar fi gi numai dae ne-am interesa si stringem varietatea definiiilor care i s-au dat. Irving M. Copi, logician contemporan, apreciat in intreagn lume concludes cf wlogica este studiul metodelor gi principiilor folosite1 rafionimentelor coreecte de cele enti deasebil incorete. Metodele gi tehnicile logicianulul sunt ein principal sa) cludeze aceastt distinetie, men deo Logicianul este interes rajionament, * (IImar ‘Tammeto, indiferent de confinutul acestui Drept,logica si comunicare, mani), Daca ar fi si trecem intr-o alt sferd de cereetare, ki cua sa carte, Logica creatiei divine. Astfel, el porneste de la m avea drept maestru pe Constantin Porte! ideea c& logica umani, cici evident ne plasm doar in sfera umanului, este 0 capacitate inndscuti. O avem inca de la nastere, 0 formim si o dezvoltim prin educatie, dup’ posibilitajile fizice si conjucturale ale fiecaruia. La adaugim experienta de viaté a fiecdruia, si astfel ajungem Ia un aceste ingrediente mai set de cunostinte si reguli, care indic’ modul in care ot si fie elaborate si asamblate judecatile, pentru ca si demonstrim validitatea sau eroarea unor afirmatii sau ‘dei. (Constantin Portelli, Logica creaiei divine, p.82). 2 ce poate fi a “Ast mare capacit omului de a deosebi adevarul de gr valid de cel nevalid, decit un mare Creatorului, Datorité faptului c& suntern Dumnezeu, suntem si in posesia infelegerii adevarate 2 lucrurilor, c&ci Creatorul a dorit sé-i in si lumea, pe care le-a creat logi ‘Am dorit s& artim prin acest punct de vedere tocmai faptul cé termenul pe care-l analizam suscité interes gi este parte activa in orice discutie. Dupa Aristotel, stoicii au inclus in conceptul d logicd, teoria semnificatiei, teoria .lectelor”, iar retorica apare si ea tot in cadrul logicii, dar ca 0 subdiviziune. Cicero vede logica ca pe o art, .arta de a discuta” sau ,arta de e decide”. Scolasticii au tendinta de ao folosi si de a o vedea ca pe un instrument, 0 doctrina a operafilor discursive sau rafionale. (Anion Dumitriu, Teoria logicii). Cu eat ne apropiem de perioada moderna logica este din ce mai strins legatt Bchiar dacd Kant 0 considerd .rugina jar Hegel ,.oseminte moarte”, De mare importanté si ajutor pentru cursul de a cercetitorului ft, este ins volumul Teoria Logi romia Anton Dumitriu. Dupi aproximativ 300 de pagini de analiza a diferitelor capitole ale logicii formale, cartea se incheie cu un capitol distinet intitulat logicii. Preluim astfel, tabelul in 16 puncte de trecere prin intreaga istorie milenara a logici = Instrument al stiinfelor, dar fra a fi ea ins stiinta (peripateticit) + Teoria cunoasterii si a propozitional (sto - Modus scientiarum, in aspectul sermocinal si rational (Evul Mediu) - Arta de a géndi (logica de la Port-Royal) ~ Arta de a conduce bine intelectul in ciutarea adevarului (Descartes) “4 Metodologia stiintelor (Bacon, Newton, J. Herschel, W.Whewell, Th. Reid, J. Stuart Mill, J. Lachelier, A. Lalande, Cl. Bernard, Wundt) Teoria cunoasterii (Kant) Dialectica idealista (Hegel) Dialectica materialista (Marx, Engels, Lenin) Psihologismul logic (Hobbes, Locke, Berkeley, Hume, Th. Reid, Dugald Stewart, W-Hamilton, Spencer, Condillac) Pragmatismul, logica are valoare prin utilitatea ei (W.James, C.S.Peirce, J.Dewey, F.C.Schiller) Antiintelectualismul francez, logica are un caracter exclusiv practic, apropiat de pragmatism (.Lachelier, E. Boutroux, H. Bergson) Stiinta normativa, stiinya a valorilor sau tehnicd (W.Dilthey, H.Lotze, W.Windelband, H.Meier, E.Goblot, A. Lalande) Fenomenologia, logica ca temei absolut al cunoasterii (Bolzano, Husserl) 18= Logica matematicd, dup’ care logiea este un sistem formatizat si in fond 0 teorie a demonstrate’ (Frege, Russell, Hilbert) = Logica natural ca studiu al operatiilor naturale ale gindirii (Piaget, Botezatu). Oferta este deci impresionanté, dar mai impresionant este poate interesul constant ridicat pentru acest domeniu. Tot Anton Dumitriu giseste si explicatia pentru care exist aceast multitudine de definit Pamile componente ale g indirii, cea rationala gi cea discursiva au fost vesnic disociate pundndu-se mai mult accent pe una sau pe eealalti, Nu exist, spune el, eiindire Piri expresia i, flinded a gindi inseamnd a exprima, De altfel, aceasta este si demonstratia lui Aristotel. Omul este un animal rational si un animal inzestrat cu vorbire, ,Orice silogism, cu atat mai mult 0 demonstratie, se adreseazi nu numai cuvantului extern 6 ci si cuvantului din imeriorul sufletului”. De aces scolastic au preluat termenul de logos cu douk sensuri, euvint gi ratiune, Acest logos care exprima si se exprimii nu poate intra in procesul siu de exprimare sau de explicitare decat prin simboluri, fie ca acestea sunt cuvintele, discursul natural sau sunt create artificial. Anton Dumitriu. coneluzioneaz’. Daca I logos, adie’ asa cum a fost conceputt de vechii gre ca ordine intrinsecd a realitati, logos apartindind ins& si sufletului omenesc, este si sermo gi ratio, in actul logic trebuie si apart amandoud aceste laturi ale lui, Nu exist un act logic al intelectului care si nu fie si mbol si ratiune, a le separa fir a le uni inseamna a pierde insisi natura acestui act prin acest. studiu. (Teor logicii, p.350), Logica studinzi argumentele (definite ca 0 mulfime de propozitii, dintre care unele sunt propozitii de baz gi se mumese premise, pe ele sprijinindwse 0 ”ijie denumitd concluzie), cu scopul de a alta. propozi |ARGUMENTE—DEDUCTIVE—VALIDE~CON- CLUDENTE 2.ARGUMENTE DEDUCTIVE-NECONCLUDENTE 3.ARGUMENTE —-INDUCTIVE—PUTERNICE CONFIRMATOARE, 4,ARGUMENTE INDUCTIVE — SLABE ‘Am putea explica si mai simplu, spundnd ci, toate cunostinele noastre se constituie sub forma unor propoziti, care pot fi afirmative sau negative, despre ceva ce poate avea calitatea de a fi adevarat sau fals sau probabil. Aceste propozi care redau cunosti te ve, pentru a poarti numele de propozitii cogni Putea fi deosebite de cele care redau intrebari, ordine sau comenzi. Deci, ceea ce afirmam sau negam despre ceva constituie confinutul judecatii respective, jar adevirul, falsul, probabilul constituie valoarea lor de adevar. (Efim Mohorea, Introducere in logica). Logica clasic& opereaza cu propozitii a caror valoare de adever este doar adevarat si fals, de aceea se mai numeste si bivalent’. Logica contemporan opernd cu mai mult de doua valori de adevar este polivalenta (de exemplu, logica trivalenta care opereaza cu adevarul, falsul si indeterminatul). Definind pe scurt argumemtele, vom spune ci: in cazul argumentelor deductive, concluzia decurge cu necesitate din premise, sau altfel spus ea nu aduce nimic nou ca informatie, decdt au spus deja premisele. 19Argumentele inductive se diferentiaz’ de primele prin aceea 4, despre concluzia lor se spune e& decurge doar in mod probabil din premise, ea fiind mult mai generald. Un argument deductiv valid este acela in care dacd s-a stabilit ¢& premisele sunt adevarate, atunci si concluzia este cu necesitate adevarat’, pe cdnd intr-un argument deduetiv nevalid premisele s-ar putea si fie adevarate iar concluzia falsd. Argumentul concludent este un argument valid, care are in plus premisele adevarate, iar dacd nu ar indeplini una dintre aceste doud conditii (fie ar fi nevalid, fie nu ar avea premisele adevarate) atunci s-ar numi neconeludent, \ductive In ceea ce priveste argumentele Puternice, acesta este cel a cirui concluzie decurge cu 0 necesitate mare din premise (dac& premisele ar fi adevarate, atunei concluzia ar fi cu probabilitate mare adevarata), iar la cel induetiv slab concluzia decurge cu probabilitate mica din premise (dacé premisele ar fi adevérate, atunci s-ar putea ca propozitia finala, concluzia, sa fie falsa). Argumentul confirmator este un argument puternic cu premise adevarate, urmind ca si in cazul celor neconcludente, dac& cel pujin una dintre aceste doud conditii nu este indeplinita (fie nu este putemic, fie nu are premise adevarate) si se numeasca neconfirmator. Argumentarea logic& se realizeazi deci, printr- un proces de gandire prin care, din anumite propozitii de bazii, pe care le considerim PREMISE (care au ca si cuvinte introductive uneori “deoareceimi CONCLUZIE introdusd de regula de cuvintele et" wdeci” “rezuled 8". “a Pentru a putea diferentia intre argumentele valide si cele nevalida, logica trebuie sa identifice pe de o parte: a) forma logied ( structura logicd ) a argumentuluis si pe de alts parte: ) conditiile logice de rationalitate . Forma logicd (sau schema argumentului) este data de formele logice ale propozitiilor componente, care trebuie sf fie minim dou’ (adicd minim © premisd si neaparat 0 concluzie). Exemplu: Toti oamer unt muritori. (premis) Socrate este om. (premisa) 2 Soerate este muritor. (conclu Forma logich a acestui argument este urmitoarea: Toti A sunt B, Ceste A, Ceste B. Forma logica este aleatuiti din doua componente: tofi...sunt; toate...sunt; nici un...nu este sunt termeni denumiti constante logice, iar A, B, C sunt denumite variabile logice. La acestea se adaugi predicatul, necesar in orice propo: Conditiile fundamentale de rationalitate (sau prineipiile logice): 2in acelasi timp si sub acelasi 1) principiul identita report, orice idee sau form logica, ipoteza) este identic’ cu sine; logic’ (notiune, De ce este important acest principiu? Pentru c& el ne le si sinonimele, in asa arati cum si folosim omor fel incdt la sfirgitul unei judecati si evitim sofismele, Un acelasi cuvant poate exprima sensuri diferite desi este scris la fel (lac — ap stititoare, lac — preparat chimic), cum este cazul in omonimie. De asemenea, aceeasi notiune este exprimata prin cuvinte diferite, cum este cazul sinonimiei, Folosind intr-o argumentare acelagi cuvant mai intai cu un infeles, iar mai tarziu cu un alt infeles se va inedlea principiul identitatii si vom ajunge la concluzii false din premise adevarate. (Petre Botezatu, Introducere in logied). intr-un context de analizat, este imposibil ca 0 propozifie si fie si adeviratd si falsa; uM Interesanté este in acest caz dezvoltarea subjectului de cdtre cercetitorul Eduardo Garcia Maynez, in studiul Aspectul logic al interpretarii normelor juridice, in volumul Logica si dreptul, culegere de traduceri. Acesta aplicé_principiul situatiilor concrete din justitie si se intreaba: se poate intimpla ca organul jurisdictional, cautind legea aplicabila la un fapt material, s& intdlneascé induntrul sistemului in care functioneaz, precepte care reglementeaza cazul in mod contradictoriu? Adica lege si interzicd 0 conduita pe care alti lege sé 0 permits, Pentru aceia care au sarcina de a aplica norme abstracte Ia situatii particulare exista posibilitatea de a se gsi in fafa unei antinomii, dar in acelasi timp trebuie si se giseascd si 0 absoluté incompatibilitate intre norma care interzice si cea care permite, deci si fie imposibild aplicarea lor simultand. 25Deck interzicerea si permiterea unei aceleias fapie se referé la subjecte diferite, sau la accleasi persoane, dar in ocazii, circumstante sau locuri diferite, sav se poate vorbi de contradictie intre ele si antinomia ar fi doar aparenté.” Ne aflam oare pe terenul atat de greu de descifrat al hermeneuticii? Daca 0 prevedere legalé interzice unei persoane, in cutare si cutare circumstante, o anumita conduité, aceasta presupune cu necesitate ci persoana {in cauzi nu este liberd in raport cu conduita respectiva, dat fiind c& nu este imputernicita si opteze intre efectuare si abjinere. Cu alte cuvint: dat find earacterul ilicit al conduitei, singurul lucru permis subiectului normei este si se abjind de la ea, Daca insa, in acelagi timp, o alta normé apartinand aceleiasi ordini juridice autorizeazi subiectul si efectueze acelasi act, in aceleagi conditii de spatiu si timp, subiectul trebuie, conform primei reglementiri, si se abjina de la o 26 actiune pe care, conform celei de-a doua norme, are dreptul sa o efectueze. Daca, prin chiar firea lucrurilor, © conduita reglementata juridic nu poate fi in acelasi timp atét imerzisa, edt si permis& din punct de vedere juridic, atunci este evident c&, dacd dintre doud precepte ale acel iasi ordini juridice, primul interzice, iar al doilea Permite aceluiagi subiect, in conditii identice, un acelasi act, cele dows norme sunt contradictorii, $i deci absolut incompatibile; cea ce inseamn& c& imposibil si fie aplicate concomitent.” Prt igi spunsul ta intrebarea dacdi logica si principi| noncontradictiei se giisesc pe teritoriul hermeneutic wear dac& Iucrurile stau aga, rezulti ci problema antinomiilor nu este reductibili la cea hermeneutic’ si nu trebuie pri doar ca un aspect al acesteia”, nul terfulut exelus: intr-un context dat, 4 3) pri proporitie este sau adeviratd sau flsi, a trig posibilitate este exelust; Facem referire tot Ja studiul lui Eduardo Garcia Maynez, Clind judecdtorul chemat si solutioneze un itigiu descoperi ef spela este reglementati de dows homme temporal coextensive gi de rang egal, regula anulirii reciproce nu-l poate scoate din incurcdtura, | pentru ci nu este posibilé, nici logic, nici ontologic, rezolvarea cazului intr-o a treia forma, diferite de cele stabilite de cele dou prevederi ineompatibile. Daca, de exemplu..dintre douk norme temporal coextensive gi de rang egal, una permite iar cealalté interzice pentru oricine si deschid& un punct de desfacere a bauturilor alcoolice, in locuri unde se lucreazi, caracterul Contradictoriu al prevederilor elimind de asemenea Posibilitatea unei a treia solutii, ducdnd ad absurdum Ia 2% teza anularii reciproce”, Vorbim asadar in concret despre tertium non datur, sau principiul terjului exclus, 4) cea de a patra conditi de rafionalitate, este legati direct de procesul de argumentare si ne spune ¢& temeiul invoeat pentru a sustine © anumita propozi ie trebuie sé fie suficient pentru ceea ce ne propunem (prineipiul raiunii suficiente). ‘A vorbi despre un argument ci este logic corcet inseamnd a spune cu alte cuvinte ci este valid, Notiunea de validitate sau de corectitudine logicd are in cazul dreptului doua aspecte. in primul dintre ele Himénem in sfera logicii clasice, in raport cu care un argument este logic admisibil, iar intr-un sens special se poate vorbi de validitate juridica, care poate fi utilizar in cel putin cinci acceptiuni (Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu, Logicd juridied). De pild’: despre o lege sau un articol de lege se poate vorbi c& este valid’,adicd este in vigoare; 0 lege poate fi valida pentru c& se aplica intr-un caz clar precizat; actele unei instituyii | sunt valide daca aceasta are competenta si le produca; orice decizie trebuie s& aiba un temei suficient, adica 9 | bazi legali pentru a fi juridic-valida; in sfargit despre doua legi se spune cd sunt reciproe valide in raport cu anumiti spe{a dacd ele nu indeamna la comportamente care se exclud reciproc. 30 | 3. TERMENI SI NOTIUNI Daca am dori, in cadrul unei cercetiri complete asupra limbajului s8-i surprindem caracteristicile din mai multe perspective, am putea sesiza c& la nivel general in limbaj noi distingem doui feluri de componente sintacti )- componente sintactice de baz »)- componente sintactice speciale Diferenja este urmitoarea: componentele din prima categorie au un inteles de sine statitor chiar dacd ar fi utilizate izolat de orice alte tipuri de categori Includem in aceasti prima clast dou feluri de 3in a doua categorie intélnim componente care jzolat de orice alt categorie sintactic& nu au nici un fe] de ingeles, componentele de acest tip dobindind un injeles propriu numai daca sunt combinate sau aplicate ceucomponente din prima clas’. in a doua clasi intal (sau functori ) Pentru a discuta in mod satisficdtor despre propozitii, argumente, silogisme, va trebui si debutim cu analiza termenilor deoarece din cele mai simple propozitii se aledtuiese propozitii din ce in ce mai complexe, iar primele sunt aledtuite tocmai din termeni, ack descompunem un argument in propozitii, iar propozitiile in termeni, dincolo de termeni nu gisim forme logice mai simple, Din punct de vedere logic un termen este un intreg aledtuit dintr-o 32 ‘component’ lingvisticd (un euvant sau mai multe) si 0 nofiune care este o componentd de natura logic’. N obiect sau proprietaji care a intrat in cdmpul cunoasterii mea reprezinté modelul mental al unui noastre, ea reprezinti componenta de la nivelul gindi Cuvantul prin care se exprima reprezinti componenta lingvistica a termenului, aceastd component lingvistici © recunoastem dup aceea cai poate fi folositi ca denumire pentru obiectul care ii corespunde notiunea pe planul gandiri Un termen poate fi analizat din perspectiva a doui planuri: intensiunea lui (sau injelesul) acelui termen si extensiunea (sau mulfimea de obiecte la care se aplicd respectivul termen). Tipuri de termeni: si nevizi, dupa e Termeni pot fi vi tenga sau inexistenfa obiectelor din cadrul extensiunii. Avand in 3vedere termenii neviri, dup numarul de obiecte din rmeni individual 9i terme cextensiune distingem te general. De asemenea, termenii mai pot fi yagi; conereti si abstracti; absolufi gir poritivi si newativi. Inte termeni exist gi diverse raporturi, ty situajia in care termenié au extensiuni identice, raportul se nunegte de identitate extensionalé, Doi termeni se wivese inteun raport de ordonire, in sitwatin in eave leva unui este inelusd total In sfern celullall, Termesth sunt in raport de Inerucigare numa dach o parte 6 lor ete identicf, Raportul de opozitic euprinde dou situagitoporigin contra (de exempha termes dleclaratiile ineulpatulul 9i deck he mnartoriory gi ‘oporitia contradictosie (stuncl efnd aul dintve terment este neti Auililt; de exemplu lewal-iteual), 4. DEFINITIA SI CLASIFICAREA Op logics de preeizare a continutalu i, addicd we iFieatia 9f semeul ia Huh de apticabilitate, Daca considertin of definite, cum any ineereat 94 fe infeleyern ba inceputul capitate nj ta tai buna tnfelepere gi elarifivare # unui fermen, atunet vont sestrfinge tnulfin intl i locurilor i cate prtew Asttel vom intilni definitii in diegionivele explicntive ale diverselor finbl existente pe: suprisiaj lobuluk: swanualele, Uatatele sm diefionrele de specialitate vor presents detinigit le texsnenibar fe In vexpectivn rmmuna de suing shu arta: leedefini in textele de lege cuvintele cheie la care respectivul act normativ face referire. Pentru a observa mai bine structura uni definitii, tuim céteva exemple: 1. Discipolul este persoana care adopta i continua invatitura sau doctrina unui macstru, 2. Nowa este un agent cu actiune diunatoare asupra organismului. Vom constata c& definitia contine trei pli Definitul (definiendum) - termenul de definit Definitoral (definiens) — partea prin care se incearca definirea Relatia de definire ~ relatia dintre primele dou parti “at. ‘Structura generali a unei definitii poate fi Prescurtatl deci prin formula: Asaf B Exempliticdnd aceasta formuld in cazul celor '. vom realiza ci definitul este termenul discipol sau _noxa; defi torul: “persoana care adopti si continu’ invatitura sau doctrina unui maestru”, “un agent cu. actiune diunatoare asupra organismului", Relagia de definire este redatl de bul “este”. Daci vom considera definitul si definitorul ca nofiuni, adic’ concepte, relatia de definire va trebui neapirat si exprime un raport de identitate intre aceste doul pari ale definifiei, in sensul c& si definitul si definitorul vor trebui si alba absolut acelasi sens. Tipuri de defini Definitiile se pot ela fica dupa dou’ criterii foarte cuprinzitoare. In primul rind dupa obieetul pe care-l redii definitul vor intilni: a ia) definitii reale sunt cele care explicg confinutul termenilor, adic’ vor aves ca definit o notiune, Peroneul este osul lung si subtire, care formeazi impreuni cu tibia, scheletul gambei. Find vorba de propozitii cognitive, definitiile reale pot fi calificate ca adevirate sau false. b) defini termen, de reguli accentuat prin ghilimele, iar relatia nomimale, in care definitul va fi un de definitie se traduce prin “inseamni”, “desemneaza” ‘Se numeste “inyelaciune” inducerea frauda, escrocheria, eroare, Definitile nominale pot fi si ele la rindul lor slasificate in: definitii stipulative, lexicale si de precizare, Logica nu putea rimine indiferenta la dezvoltarea stiinfei yi a umanitafii aga cA tocmai acesta ar fi rolul definitiilor stipatative: vocabularul deja existent a de a introduce temen non, sau +4 dea un infeles total diferit ui cuvant deja present in respectivul vocabular (! les, cunoncras reinate din Pantheonul grecesc, a devenit le sub care exte cunoscute un tip de avioane de transport militare) Nefiind decit conventii, deci nu propozitit cogn (SoP = 0) (SoP = 1) => (SaP = 0) (SeP = 0) => (SiP= 1) (sip= => (SeP=1) In anumite cazuri putem spune cA printr-o inferenté (un proces rajional ordonat, prin care din anumite propozijii numite premise se obfine 0 noud Propozisie denumita concluzie), din valoarea de adevar «0 a unei propozitii se obtine valoarea de adevar a altor propoiti. Inferentele de acest fel se impart, asa cum an inteam si in prima parte a sintezei, atunci cind discutam despre argumente, in dowd ca deductive si inductive, in cazul inferentelor deductive considerate cele mai simple sunt inferentele imediate, prin eare dintr- © propozitic categories, considerati drept premisi, decurge direct, far’ nici un intermediar o alti proporitie categorie’ consider: -oncluzie, Inferentele —imediate sunt: obversiunea, conversiunea, contrapozitia partial, contrapozitia total, conversiunea obvertit OBVERSIUNEA este operatia ca e consti in schimbarea calitiii propozitiei categorice si megarea apredicatulai logic. Ea se poate apliea tuturor eclor patra tipari de propeziti. CONVERSIUNES, doar presupune jnterschimberes locului celor doi termeni, subieetul sipredicatel, Se aplicl aumai proporitiilor de forma, Esl CONTRAPOZITIA — PARTIALA schimbarea calititi, este rea predicatului logic si interschimbarea locului termenilor. CONTRAPOZITIA vegares ambilor termeni si TOTALA — inseamna terschimbarea locului acestora. Atit contrapozitia partiali, cit si cea ‘totald se aplicd doar propozitiilor de forma A sau O. CONVERSIUNEA CONVERTITA consti in schimbarea calititii, negarea subiectului logie si e interschimbarea locului termenilor. Se aplica doar in cazul E saul. 5 SILOGIMUL Si logismul este tipul fundamental de inferenti deduct iva mediati, alcdtuiti din trei_propozitii categorice, dintre care doua sunt premise iar a treia este coneluzie. Fiind vorba de o inferentS mediat8 (indirecta) este recomandabil ca in analiza vali¢i it unui asemenea argument s2 plecam de Ia analiza concluziei e baza smucturii concluziei sa determinam stuctura numai rei extremi § Term: exzemi sunt subiectul (numit si termeni minor) si predicarul (numit si termen major). Premisa care vaconfine predicatul se vs numi deci premiss majori, pe cind cea care confine subiectul se y2 num word. Cea de a tre dar care lipseste din coneluzie se nofiune, comung premisi ambelor premise, intermediind subiectul si numeste fermen medit el predicatul din coneluzic. Exista patru structuri silogistices 1)MP 2)PM 3)MP 4) PM SM (SM) oMs| © Ms SP SP SP oF + numite de logica traditional figuri silogistice. 64 Regulile generate ale silogismului Legi care se refers la termeni : Legea referitoare la termenul mediu: in cel putin una din aparitile sale, termenul medi apere in toata extensiunea sa, adicd el este distribuit in cel putin o premisi. Ea ne spune ca daca termenul mediu ar fi rnedistribuit la fiecare dintre cele doua apariii ale sale (apare doar intr-o parte a extensiunii lui) premisele nu mai oferd un fundament suficient pentru coneluzie. Nici unul dintre termenii concluziei nu poate avea o extensiuine mai mare decdt a avut-o in premisa, din care a provenit, sau sltfel spus legen care se refer la termenii extremi poate spune cd, dacd un termen, extrem este distribuit in concluzie, atunci neaparat el tnebuie si fie distribuit si in premisa care il contine.Legi refeitoare la premise concluzia ungj argument silogistic: afirmative rezulte mu 1, Din premise ‘conclu afirmative 2. Celpusin una din premise este afirmativa 3. Dace una din premise este negativ, concluzia este negativa. 4. Cal putin una din premise este 0 propozi; universal, 2 Dacd 0 premi - premisi este particulars, coneluzis ‘ese paniculara.6, ANALIZA PROPOZITHLOR INTEROGATI Propozitile interogative (intrebsirile) prezinta un sa stiintified, cat si in log important atat in activita activititile practice. Analiza lor are loc in cadrul une} teticd. iscipline logice speciale, numiti logics e Sondajul de opinie, ancheta social’, interviul, rebari cu interogatoriul reprezinta sisteme de particulartayi speciale. Cercetitorul trebuie, cu ajutorul intrebarilor si obtind informatii despre opiniile, trasiturile de caracter sau comportamentul diferitelor persoane, sau informatii despre faptele gi actiunile la care participa acestea, Pe baza acestor aspecte se stabilese anumite concluzii despre ce, cine, cdnd, unde, ccum a reectionat, pentru ce motiv etc Caracterizare: si struetura intrebarilor in cazul unei prime clasificari a ‘intrebarilor se isting intrebatile propriu-rise (autentce) si aparent in cadrul_ limbajului rostit, cnunjurile care exprimd intrebiti autentice pot fi recunoscute dupa intonatie, pe cind in cazul limbajului seris, intrebacile autentice sunt finalizate eu semnul intrebiri Intrebatile aparente, desi se pot finaliza si ele cu semnul intrebarii, reprezinta tipuri de propoziti cognitive (unele coincid cu enunquri prin care ni se spune ca fost adresat o intrebare, ca in exemplul Te-am intrebat dacé ai fost la scold, sau ck urmeaz’ sii fie adresati o intrebare: Te voi intreba unde ai fost Un alt tip de intrebati aparente, alaturi de cel de mai sus denumit intrebiri aparente, il constitui °intrebirile retorice, ca de exemplu: Oare mu Verdi q compus Traviata? jnrebarile apareme pot fi, 3 orice proporiti cognitive, adevaraie si false. pe cind intrebarile propriv-cise mu se pot evalua prin valori de adevar, Formularea de réspuns 2 respondentului poate fi o propozitie cognitivs adevaratB sau 0 propozitie cognitive fals& din punct de vedere al informatiei solicitate in cazul intrebarii: Ai reusit ieri si ajungi la timp la garé?. respondentul are la dispozitie dous variante de réspuns: - raspuns printr-o propozitie completa ("este adevarat 8..." "este fals cB..." -raspuns abreviat (respondentul va recurge la un simplu “da” sau “nu"), Remit A orice inrber sebnie considenet meu sthema de repens species of g Jegiterd cu mukimea rispnsy * Pe care le presupune in constructia fi alednuires Ge réspuns specificd ei apareirsordeaumn o pane sche Gin réspunsul astepex: aceasa pane din sispins constituie datul De exemplu, in cazul intrebérii: Cine @ pict tabioul Canal cu boi?, datul igsrebarii il reprezinss cuvintele “a pictat Cera! cu boi", Raspunsurile pot fi, pe lingi proporitii cognitive, propozitii imperative, optiuni, rugéminti i chisr propozitii imerogative, Exemplu: intrebare: Cine ma ajuté la curatenie? Raspunsuri: Se te ajute X! Te-as ajuta eu. Te rog sa faci singur curatenie! Sa te ajut eu? a‘Tipuri de intrebari Clasificarea intrebiirilor se reali dupa mai multe criterii distinete, Dupi tipul de solicitare introdusi de 9 intrebare, se deosebese dowd feluri de intrebari intrebari decizionale (care ne cer si alegem cel putin una din mai multe variante de raspuns) si intrebari completive (prin care ni se solicita informatii cu care si eliminam © lacuna din cunostintele noastre privind 0 imtrebarile decizionale sunt simple (specifica numai dou’ variante de raspuns) sau plurale, (propun mai multe variante de raspuns). intrebarile completive sunt deschise (datorita scopului lor imprecis, nu sugereaz o schema de réspuns n precis detinita) st Imehise (cu un segp gh m Scop cl lar $10 schem gefinitd de rispuns), Autorii volumului Logie’ juria a + Profesorii Petre Bieltz si Dumiteu Gheorghiu exempliia 4 se cau tipul de jnirebare — completiva deschii Schisi, prin urmatorea « Cum a apart fenomenul “copii ste jnterogail "i Bucuresti? ». : Exemplu de intrebare completiva inchisd: Cum te numesti? Dupa criteriul particulei interogative din aledtuirea intrebari, distingem intre : = intrebari referitoare la persoane (cu particula {nterogativa “cine") trebiri referitoare la timp (cu panicula interogativa “eand") 2Bfa Wocuri (cu particy, = intrebiri referitoare wet ep iatrebiri proprit evewzyins 4 ae iva "unde") interogati iimsifie si Gers specifice comtertaled itnetic. in intrebari refitoare la fapte sau evenimente ce fel"), - la scopuri particulele “cum” sau pantculele "eu ce scop") = la motivatii, cauze ("din ce cauza", “d= ce", ce"). Dupd datul intrebarii, exis intrebari factuale feomual intrebari normative. in cazul insrebarih solicits informatii concrete, iar in cazul intrebérilor normative se solicité instruciuni prin care cel care intreaba sperd sé obfing un anumit rezultat. Dupa domeniul intrebarilor, exis: intrebari cu domeni vid si intrebari cu domeniu nevid.7. LOGICA NORMELOR JURIDICE, Analizapropozifiilor care introduc norme, reguli, instructiuni, a debutat in 1951, cand G.H.Von Wright a publicat articolul Deontic Logic, un adevarat certificat de nastere al logicii deontice, aa cum mai este numit8 logica normelor. Propozitiilor normative le sunt proprii in general functia directionar-sugeratoare a limbajului, adic& cea care orienteazd, directioneaza sau avertizeazi. Spre deosebirile de propozitile cognitive, deja amintite, cele norm fe nu pot primi valoare de adevar, pentru cA nu detin functia informativa a limbajului 6 Structura logic: 8 norm, lor uy componente; dine care te se consigens nn BM © consider : alata qcteul normel (caracteryt ae i ; continuta gormei $i COnditia de apticare 4 Normei), celel ' i i), celelalte aemenie find autorttes normatvg, sem + subiectul jormei, ocazia Si sanetiunea, Kelsen ajunsese la conchuza 6, fectrei no : Atel norme jurgice Ti corespund patru sere de apicte: material, personald, temporald $1 spatial. Prima 9 formers confinutul Sau materia prevederii sau ate spus, ace fipt pe care norma il permite, ordoni sau intezice celor cArora Ii se adreseazA. Sfera personala se refera la subiectele la care se aplica respectiva norma; sfera temporal, 1a perioada cat norma este in vigoare, iar cea spatiald la locul in care se aplic. Normele nu pot functiona decit ca factori ai convietuirii umane si astfel vor face un joc intersubiectiv. Ele joacd de asemenea si un rol subiectiv, atunei end apar in constinfa oamenilor ea ”siunilor or. in procesys forte motivante ale #4 imterumane este €¥1 Relajia dintre autoriatea cope | ident c& normele vor g, | gitre proporitle cere cerscterineers com porameniele comunicatii formulate lingvisti decreteazi norma $1 ori, imerzise, subiectul asupra c&ruia se risfringe aceasta, precum si relaile dintre eutoritayle jerathic organizate care creeazé sau aplicé legile, vor f {ntotdeauna relaii de comunicare lingvistica Unii logicieni fac 0 distinctie neta intre 0 logics ‘anormelor $i 0 logicd deonticé. Este cazul lui Zygmunt | normei se poste spune c& wl ch e2 poate obli Ziembinski care spune €8, logica normelor are in poste obliga, imerzi nul nomaei ese acea stare de vedere relatiile formale dintre norme, in particular ie . jucruri prevazuté in norma. a cézei ia de contradictie (incompatibilitatea logic& dintre izare este seu nu . . permisé. Conditia de aplicare 2 normei se referd la cum norme) si relatia ce are loc intre dou’ norme, dintre . . . sille ce webuie facd subiecrul pemru a se conforma care cea de a dous este 0 consecintd a celei dintdi sormel. Ocazia apere atét in legéturé cu timpul, edt si (relat potrvit cdreis, dacé prima norma este in |. soatiul specificate in temul nommei, fn stig. vigoare intr-un sistem dat, atunci este in vigoare sicee | senctiunes este cee care obligh Sptesul le re de a dou). Din pacate sau din fericire, logica actual | gaunelor evoluat, iar pentru injelegerea ei trebuie s4 ne gasim fie Pe teritoriul hermeneuticii, fie pe cel al semioticii. 8 ”ona Weinberger in studiol Normele juridice 5 = re ei directii pe care ocupl de cele tre directii pe care fy togica normelor, de indeplinit metodotogia juridie3, Acestea sun are de inde; in ordinea de jul rind, s8 arate cum trebuie intelea: prime s fet le de gindire juridicd, rezultate din rept, oftrind modele de & 4 in care juristit se raporteazi Ig reoretizarea. modu " jo imerpreteazi. Apoi, este obligatoriu si se lege si 0 interpreteaz3. de problema justificdrii dreprului, atat pe baza oe faptelor, cat si in procesul de descoperize 2 dreptului in situatiile end un ese imputemicit si-si exercite lor de lege senda. Nu in ulimul rind, trebuie si-] cAlauzease’ pe in activittile intelecmuale care ii sunt snadiu aflim si care sunt cele mai ‘ssentiale carscteristici ale deonticului: ~ Exe relativ la sistem si ne-obiectiv, in contrast cx onticul. care este in principiu obiectiv. % ~ Realitstea sau irealtatea conjinutulu; de norma nu conteazi pentru valabilitatea normei ~ In diferite sisteme sunt posibite atitudini normative diferite ~ Se pot concepe norme si sisteme normative ficind abstractie de orice realitate socialé dreia ar putea si-i apargi ~ Relatiile logice dintre norme exista in sfera emttdtilor ideale exprimate prin propoziti normative si nu in sfera enunturilor despre existenta sistemelor de norme > Asa numita cunoastere a normelor const® in sesizarea semmificatiei_propozitilor directive respective, analo, sesizk semnificatiel_ propozitiilor indicative (sesizare in sensul de infelegere, si nu de reclamatie...!). S-a fScut vorbire pe parcursul acestui paragraf foane des, despre relatia ontic-deontic, adicd dinze Sein si Sollen, seu dinze ESTE si TREBUIE, cirora stdin punet de vedere lingvistic le corespund propozitiile cognitive, informative, respectiv cele directionar. sugeratoare. Cercetitoarea nu accept solufia dupa care, deosebirea dintre cele doua tipuri de propozitii rezida din modul in care ele functioneaza in viata celui care se foloseste de limbaj, adica de modul pragmatic de utilizare. nin practica lingvisticd, rolul pragmatic al unei propozitii nu corespunde intotdeauna cu semnificatia ei; 0 expresie lingvistica cu. o anumiti. semnificatie poate avea roluri pragmatice diferite in functie de simuatie si de atitudinile specifice ale utilizatorilor limbajului. O propozitie indicativa poate fi folosita pentru a determina o actiune; ba poate chiar indeplini si © funcjie imperativa”..pe cénd 0 intrebare poate la randul i s& fle folosité ca 0 comands. .Privite sub aspect pragmatic, propozitiile au, pe de o parte, functia lor normala, care corespunde semnificatiei lor, iar pe de alth parte, au functii spevtice determinate situatille in care se =f plasat, in vials, utilizatoral : utlizatorul limbajului”. Deosebirea evident dine propozitile directionar-sugeratoare si cele informative este vizbila clar, daca se respeeta dowd mari reguli 1. Nu se poate trage o concluzie normativa din premise printre care nu figureazi cel puyin o propozitie normativa 2. Nu se poate trage o concluzie propozitionala, din premise printre care nu figureazd cel pujin 0 propozitie indicat Deci onticul nu poate fi dovedit prin deontic intrucét_ nu putem deriva concluzii din premise directionar-sugeratoare. Cercetatoarea face in continuare o subtila analiza ‘2 importanjei comunicdrii_normelor, practic cel mai important mijloc pentru a le face cunoscute si inelese, analiza pe care o redam in continuare. 3Comibinarea unei comenzi sau interziceri cy indrumarea practict dati de educator produc in om experienja inflesulu specifi al expresiilor deontice jn cauzd. Observarea reactiilor unor terfe persoane Ia a un tol. in orice caz, prescriptii sau prohibit coperatorul normativ (adiea semnul care in comunicare indic& faptul & se are in vedere un continut deontic) apare ca un element lingvistie purtator de semnificatie. El nu se referd la entitati din afar, ci semnifica doar o caracteristica semanticd si poseda 0 semnificatie in acest sens..Reflectia asupra comunicérii normelor ne conduce spre injelegerea a ceea ce are specific ‘cunoasterea normelor. Cand se spune, ci 0 stare de Jucruri fizied, un eveniment fizie sau o realitate social au fost cunoscute, se are in vedere aprehendarea unui obiect existent sau a proprietatilor sau a relatilor sale. Aici cunoasterea are un punct de referintd in realitatea material. Cand e vorba insi de cunoasterea unor obiecte ideale, se are in vedere cu totul altceva. Astfel, 84 cdnd este vorba de cunoa; sterea teoreme remei lui Pitagora Hui raiunitsuficiente, se are in vedere schitarea unei imagini a real sau a principi itaqii numita cre | ; teorema lui Pitagora” sau principiul rajiunii sufi at lente”; intentia este de ast dati aprehendareaingelesutui respective teoreme sau principiu, La fel sj jn cunoasterea normelor. $i aici e in joc cunoasterea unr entitii ce nu pot fi zugrivite, ci doar infelese. © norma nu se aprehendeaza printr-un act de judecare a continutulut normativ comunicat, ci prin infelegerea directivei comunicate”. Cu alte cuvinte, dincolo de importanta in sine a normei, este important s& existe 0 relatie corects intre normé-comunicarea ei - infelegerea ei, pentru a fi siguri cd mesajul a fost inteles corect, in totalitatea lui. Ota Weinberger mai pune discutie si un alt aspect deosebit de important, acela al conflictelor dintre obligati, precum si necesitatea de a exista norme de rezolvare a conflictelor. Aceste reguli privitoare la 85turd contradictiile logic cu mult inatinte situaij de conllicte derivate intre obligalii. Sistemu, posibile .estor conflicte fa tribunal, juridic ,preserie” tratarea a Carenja unui sistem juridie €€ confine contradict primare, adie norme —_primare ivirii_ unor contradictorii, trebuie deosebité de cea secundare, sub forma de conflicte intre obliga. Un sistem de norme ce euprinde contradict ensul de mai sus este logic defectuos, primare in Contradiciiile ce apar in chip secundar, drept urmare a dovada unor premise factuale, nu sunt 0 insugi sistemului de norme; inconsistentei logice reclama doar existenja unor reguli pentru solujionarea conflictelor, sau a unor reguli prin care se acorda puterile decizionale necesare in acest scop”. le Jui Ziembinski din studiul Revenim la opi siu Normele juridice gi logica normelor, pentru a mai face incd o data distinctia din punct de vedere semantic 6 intre norme ¥i proporitile cu cara califich comportamente."p distinetie inte norma faci C. Argumentajia merge mai departe, Iuénd cazul concret al sistemului judecdtorese wRationamentele judecstorului care aplicé 0 normé juridicé pot fi uneori bazate pe teoreme ale ogicii deontice in sens strict. Uneor de ajuns sé se constate cé potrivit normei N, comportamentul C fi este ordonat, permis, ete. lui A, pe iu a se putea stabili conform unei teoreme a acestei logic, c& lui A ti este de asemenea permis, ordonat, un comportament de cordon’ tipul C0...Concluzia c& norma N comportamentul C0, deoarece ordond comportamentul C si deoarece existé 0 legituré logicd intre cele dows propozitii modale normative, este rezultatul unei 7fectuate de 0 anumiti persoang”, operatiiintelectuale Acest tip de inferenje este la indemna oricui. De aceeg trebuie Muth totusi diferenjaintre, stabilirea ung; nh ste aspectele unei ink dar sentinfe, care intrun un act juridie savargit de un organ competent care e al statului gi un simplu rajionament pe care-1 Infelegem cu tofi in practic’, sistemele de logic’ a normelor sau de logicd deontici, in sens strict sunt minutios elaborate, in schimb interpretarea simbolurilor este greoaie. Tocmai de aceea, Zygmunt Ziembinski elaboreazi un numar de patru reguli pentru ajutorul juristilor angrenati in analiza normelor. A) Trebuie fundeazi rajionamente referitoare la normele generale perfectionate sistemele care sau la propozitile modale normative cu. caracter general. B) Trebuie perfectionati analiza semioticé a expresiilor pentru a se evita neinjelegerile in lepturs ey CAFACLEFUL Premise erul raionamentuluijuridic eu care avem d mee lea face, C) Trebuie perf ; ) Trebuie perfecionat timbajut Sisporiti Jet ziti legale si trebuie reconstruite in mod ational : ional regulite S€ codified si se decoditicg 'M misura in care acest lucru poate f ficut in limba obisnuita, ji : fe ba obisnuit, in particular, rebuie elaborate principii de traducere a expresiior,, D) Pentru tradifionale dupa care normele juridice, 8 face posible rafionamente juidice joare Ja caracterul pri Rormativ al vreunui comportament din punctul de vedere al unui sistem de drept in vigoare, trebuie precizatd mai intdi doctrina izvoatelor de drept ale acestui stem, iar n particular, trebuie precizate regulile care permit eliminarea conflictelor dintte normele sistemului sau dintre consecinfele acestor norme. Recapitulind, spunem ci o nomi ate un oarecare injeles, Norma A are infelesul B”. Aceasta finseamné c4, in formula respectiva nu mai trebuie si 89wali de interpretare, Tntrucdt Tnfelesul ef gg, ceaut reguli de addevdrat, obiectiv gi transparent, Limbajul juridic inst, mai poate suporta. fia cfind norma juries interpretiri. Dineolo de situs iar instanja 0 ist si Situatii cang 4 reguli, direct Wroblewski vorbeste despre act Aspectul logic al interpretarii normelor juridice proprii Himbajulul juridie, Jerzy Ist s aie articolyl Aceste reguli. sunt controversate pentru ¢§ ite de interpre{ii normelor nu sunt semnificati puse de acord. Din punetul de vedere al interpretitor, aceste reguli sunt formuliti de directive semantice privitoare la limbajul juridic prin care se analizeaza gi se descopert infelesul textelor juridice, Pentru a se evita confuzia, regulile de interpretare juridiea ‘rebuiese formulate intr-o asemenea manieri, incat si Permiti determinarea infelesului fiecdrei nome Juridice, ca lind unicul si adevaratul ei infeles. Aceasti cerinfi trebuie respectati intrucét cel care adopt % hotrdrea judeetoreaset are obits tual justifi v particu aceea, importanja forme’ 4 mesajului este atat de important’, precum i a tuturor nogunilor de f Incheiem acest mic indrumar tn logica juries cu un citat pe elt de bine realizat artistic, pe att de adevarat: ,Majoritatea oamenilor vor admite ca nu sunt frumosi. Mulli vor concede e& nu sunt puternici. Dar nnimeni nu va recunoaste despre sine ed nu este log omEVALUARE/AUTOEVALUARE (2) 1, Argumentele logice sunt aledtuite din: a)propozitii simple b)premise si concluzii premise si concluzie 2. Este corect: A=idB, sau A=idA? 3. “In acelasi timp si sub acelasi raport 0 propozitie este si adevarata si fals&” este definitia principiului a)identitatii b)non-contradictie’ oa niciunuia 4, Forma logic& este sinonima cu: ) graficul argumentului 2 p)schema argumentuluj ojdesenul argumentuly 5. Propozitiile cognitive redau: a) ordine b) intrebari ©) informatii 6, Prin ce se deosebesc argumentele deductive de argumentele inductive: a) prin informatia de la nivelul concluziet ») prin forma logics ©) prin numérul premiselor 7. Un argument este alcatuit din: a) premise si coneluzii b) premise si concluzie ©) indemnuri 93EVALUARE/AUTOEVALUARE @) ‘Termeni sunt: 2) componente sitactice de baz’ +) componente sintactice speciale ©) conjunetit Componentele sintatice speciale sunt: a) termeni 1b) propoxitiile ©) operator Intensiunea sau: 2) ingelesul ermenului b) termenii vizi «) obiectele desemnate -Garoafi” si planta” se afld in port de: a) exdonare ») contradiciie ©) mu prezinti nici un raport Exemplificai raportul de opozitie contradictorie. EVALUARE/AUTORY, . Defi ‘ALUARE (4) Definitorul este: a) parte a definitiet b) termenul de definit ©) predicatul ile reale pot fis a) adevarate sau false ») doar adevirate ¢) nu au valoare de adevair . Definitia ostensiva: a) aratl efectiv termenul by este falsa ©) nueste folositi . Pentru a realiza o clasificare avem nevoie de a) uneriteriu ») valori de adevar ©) propozitii5, Regula sumei se referd a) aritmeticl bidentate inte elementele clasticdii gj universul clasifica ¢) argumentelogice EVALUARE/AUTOEVALUARE (5) 1. Rezolvati urmétorul exercitiu prin metoda tabelelor de adevar complete {p&(q—n)=(V9)] 2. Specificati ce fel de formula este rezultatul exercitiului de mai sus. 4, Conform Patratului tui Boethius urmatorul exeretiy ‘completa 8) Dack A este falst..E este ol este... este 5) Dac E este adevirat..A este,.1 este...0 este... ©) Dack 1 este adevarata...A este,..b este...0 este d) Daca O este falst...A este este... este. 5. Demonstrati regulile speciale ale figurilor silogistice. m7EVALUARE/AUTOEVALUARE 6) 1. intrebarile aparente sunt: ) propozitii cognitive b)decizii c)rapoarte 2, intrebarile completive sunt: a)deschise b)deschise $i inchise c)inchise 3. Erotetica se ocupa cu studiul : a) intrebarilor b) normelor ¢) argumentelor 98 ©) doar in cazul intrebarior completiv. 5. "Salariati " néscuti pe Lung tucreazs si sdmbata” este o intrebare. EVALUARE/AUTOEVALUARE (7) 1. Deontica se ocupa cu: a) intrebarile b) dialogurile c) normele 2. Propoziti normative: a) chestioneazi}) directioneazi o) ajut | 5, Structura logied a normelor cuprinde: | a) nuclew ) proton ©) ion 4, Identificati elementele normei in propozitii directionar sugeratoare din viata cotidiana. 100 BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA BIELTZ, P. GHEORGHIU, D., Logied juridiea, Editura Pro Transilvania, Bucuresti, 1998, BOTEZATU, P., Introducere in togicd, Edivura Polirom, Iasi, 1997, ENESCU, G., Tratat de logici, Editura Lider, Bucuresti GHEORGHI, D., LOGICA GENERALA, in Sinteze anul I, Envatémént ta distanga, Facultatea de Filosofie si Jurnalism, Universitatea Spiru Haret, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. MOHOREA, E., Introducere in logied, Editura Are, 2003, 101STOIANOVICH, D., Logicd juridicd, Societatea ‘Ateneul roman, Universitatea Ecologica, Bucuresti. TAMMELO 1, Domeniul si semnificatia logicii Juridice, in Logica si dreptul ~ culegere de traduceri -, Ed. Paideia, 2006 WEINBERGER 0., Discursul normativ si teoria rasionamentului juridic, in Logica si dreptul ~ culegere de traduceri -, Ed. Paideia, 2006 ZIEMBINSKI Z., Normele juridice si logica normetor, in Logica si dreptul — culegere de traduceri -, Ed. Paideia, 2006. 102 CUPRINS 1, NOTIUNT INTRODUCTIVE SCURTA ISTORIE A LOGICHL.. 3. TERMENI SI NOTIUNT.. 4, DEFINITIA SI CLASIFICAREA.. 5, LOGICA FORMALA ELEMENTARA LOGICA PROPOZITIONALA.... SILOGISTICA 3.3 SILOGIMUI . |. ANALIZA PROPOZITILOR ‘TEROGATIVE . LOGICA NORMELOR JURIDICE. 103 68CUPRINS - NOTIUNI INTRODUCTIVE... . SCURTA ISTORIE A LOGICI... . TERMENI $I NOTIUNI . DEFINITIA $I CLASIFICAREA... - LOGICA FORMALA ELEMENTARA. = 5.1, LOGICA PROPOZITIONALA .esssosssssee 5.2. SILOGISTICA 5.3 SILOGIMUL.. . ANALIZA PROPOZITILOR INTEROGATIVE .68 . LOGICA NORMELOR JURIDICE...... 76 103