EVALUARE FINAL BIOCHIMIE

Sem.I, Anul I A.M.G.

NUME elev:

Subiectul I. Definii noiunile de substan simpl i substan compus i dai cte 5 exemple n fiecare caz.
Subiectul II. Realizai asocierea corect ntre elementele coloanei A i cele ale coloanei B:
A
B
Element adiional
tiamina
Acid ascorbic
Fe
Zaharaza
Ca
Anabolism
gliconeogeneza
Element toxic
Si
Catabolism
Hg
Vitamina B1
C
Element organogen
glicoliza
Oligoelement
enzim
Element cu rol funcional n organism
Vitamina C
Subiectul III. Difenilmetanolul este un alcool monohidroxilic aromatic secundar care are formula structural de mai
jos:
CH
OH

Stabilii formula molecular a compusului de mai sus i precizai natura legturilor existente ntre atomii elementelor
componente.
Subiectul IV. Scriei cuvntul din parantez care completeaz corect fiecare din urmtoarele afirmaii:
a) Anabolismul reprezint ...................................................a moleculelor relativ mari (macromolecule) din precursori
simpli (descompunerea enzimatic/sinteza enzimatic ).
b) Valorile normale ale VSH-ului la femei sunt....................(3-10mm la o or/1-20mm la dou ore ).
c) Formula molecular a alchenelor este ..................( C nH2n+2/CnH2n ).
d) Catabolismul reprezint .......................................... a macromoleculelor hranei (zaharuri, lipide proteine).
(descompunerea enzimatic/sinteza enzimatic ).
e) Valorile normale ale glicemiei n 100 ml snge sunt.......................... (110-165 mg/65-110mg ).
f) Sngele omului este compus din dou pri componente: partea solid.............i partea lichid..........(cheag/ser).
a)
b)
c)
d)
e)

Subiectul V. La formula general CnH2n-2, corespunde:

un alcan;
o alchen;
o alchin;
un cicloalcan;
o aren.

Subiectul VI. Clasificai vitaminele n funcie de solubilitate. Dai cte un exemplu n fiecare caz i prezentai
principalele caracteristici biochimice ale vitaminelor date ca exemplu.
Subiectul VII. Care este principalul hormon cu aciune hipoglicemiant? Precizai rolul su n organismele vii! (
Subiectul VIII. Mediile lichide pot prezenta proprieti acide sau bazice. Precizai valorile pH-ului pentru
urmtoarele medii lichide: soda caustic, acid gastric, apa pur, vopseaua de pr ( cu amoniac ), cola i apa de mare
i enumerai cteva dintre proprietile acide sau bazice ale acestor medii lichide.
Subiectul IX. Pentru a determina natura unui compus chimic sunt necesare o serie de metode de analiz fizicochimice. Enumerai metodele de analiz i separare a substanelor studiate, definii fiecare metod n parte i
precizai denumirile aparatelor caracteristice fiecrei metode.
Subiectul X. Biochimia urinei.
a) recoltarea urinei principalele etape
b) caracteristicile urinei enumerare.
NOT: se acord 10p din Oficiu.
BAREM de corectare

Subiectul I. Definirea substanelor simple i compuse:

Exemple de substane simple i compuse:
Subiectul II.
A
Element adiional
Acid ascorbic
Zaharaza
Anabolism
Element toxic
Catabolism
Vitamina B1
Element organogen
Oligoelement
Element cu rol funcional n organism

5p x 2def. = 10p
1p x 10ex. = 10 p
B
tiamina
Fe
Ca
gliconeogeneza
Si
Hg
C
glicoliza
enzim
Vitamina C
1p x 10 asocieri =

10p
Subiectul III. f.m. C13H12O
leg. covalente polare, nepolare, simple, duble:
6 leg. cov. nepolare duble ( C = C )
8 leg.cov. nepolare simple ( C C )
11 leg.cov. polare simple ( C H )
1 leg.cov.polar simpl ( C - O )
1 leg. cov.polar simpl ( O H )

5p

5p

Subiectul IV.
a) sinteza enzimatic
b) 1-20mm la dou ore
c) CnH2n
d) descompunerea enzimatic
e) 65-110 mg.
f) cheag, ser.

2p
1p
1p
2p
1p
3p

Subiectul V. c)

2p

Subiectul VI. Clasificarea vitaminelor

Vitamin hidrosolubil: exemplu i caracteristici
Vitamin liposolubil: exemplu i caracteristici

1p
2p
2p

Subiectul VII. Insulina

Rolul insulinei n organismul uman

1p
2p

Subiectul VIII. Soda caustic ( pH=13,9 ), acid gastric ( pH=1,5-2,0 ), apa pur ( pH=7 ),
vopseaua de pr ( pH=11,5 ), cola ( pH=2,5 ), apa de mare ( pH=8 ).
1p x 6 =6p
mediul acid: gust acru, reacioneaz cu bazele ( neutralizare ), nroesc turnesolul, las incolor fenolftaleina
mediul bazic: aspect leios, reacioneaz cu acizii ( neutralizare ), albstresc turnesolul, coloreaz fenolftaleina n
rou carmin
2p x 2 = 4p
Subiectul IX.
Enumerarea metodelor: cromatografie, spectrofotometrie, electroforeza
1p x 3 =3p
Definirea metodelor
Cromatografia grupeaz o variat i important grup de metode care permit cercettorului s separe compui foarte
asemntori din amestecuri complexe. n toate separrile cromatografice proba este dizolvat ntr-o faz mobil: gaz,
lichid sau fluid supercritic. Aceast faz este frecvent numit eluent, iar dup ce trece de captul coloanei se numete
eluat.
Spectrofotometria este o ramur a spectroscopiei care se ocup cu msurarea cantitativ a propriet ilor de reflexie
sau de transmisie ale unui material (substan ) n func ie de lungimea de und. n practic, metoda se bazeaz pe
proprietatea de absorbie sau de transmisie a compuilor chimici la diverse lungimi de und. Astfel, spectrofotometria
este folosit att ca metod calitativ pentru identificarea prezen ei unei substan e ntr-o solu ie, ct i cantitativ
pentru identificarea concentraieiunei substan e dintr-o solu ie. De asemenea, metoda poate fi utilizat pentru
determinarea constantei de echilibru a unei solu ii

Electroforeza reprezint o metod de analiz i separare bazat pe migrarea particulelor solide dispersate ntr-un
lichid sub aciunea unui cmp electric[
Electroforeza este folosit n diagnosticare i n supravegherea terapeutic, prin separarea proteinelor ntr-un cmp
electric. Ea permite dozarea proteinelor n mielom precum i detectarea imunoglobulinei monoclonale. O alt
protein de importan major ce poate fi examinat funcional prin electroforez e hemoglobina.
4p
Precizarea numelui aparturilor specifice fiecrei metode:
cromatograf, spectrofotometru, electroforeze

1p x 3 =3p

Subiectul X. a) recoltarea
b) caracteristici: miros, culoare, transparen, cantitate, densitate, pH urinar

4p
1p x 6 = 6p

10p din OFICIU

TOTAL: 100p
Pancreasul (glanda endocrina) descrisa de profesorul Paulescu,produce (in insulelele Langerhaus) hormonul
insulina, produs de celuleleBeta.
Celulele alfa produc hormonul glucagon. Ambii hormoni intervin inmetabolismul glucidelor si conduc la
mentinerea valorii normale a glucozeiin sange (glicemia) 80-120 mg%.
Deficitul de insulina duce la diabetul zaharat, cresterea glucozei insange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei
prin urina (glicozurie) sipoliurie secundara.
Neutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) estecompensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor,
proteinelor, ceea ce duce laproducerea de corpi cetonici, cu acumularea in sange (acidoza metabolica)
si eliminarea in urina acetonurie).
Accentuarea acidozei diabetice, asociata cu tulburarile profundehidroelectrolitice va duce la coma diabetica
(hiperglicemica).
Tipuri de diabet:
- diabet primar A (de origine ereditara)
- diabet secundar B.
Factorii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt:
- supraalimentatia;
- sedentarismul;
- stress-ul.
Tratamentul:
- regim alimentar (fara zahar, grasimi);
- regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitareaintemperiilor, evitarea ranirilor (pentru ca ranile nu se
mai inchid);
- tratament medicamentos: insulina
- sulfamide: Tolbutamid, Glibenclamid, etc.
- biquanide: Meguan, Buformin, Silubin.
Regimul alimentar:
- glucide 40%;
- proteine 25%;
- lipide 35%.
Ca indulcitor: zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de Na).
Vitamine
Definitie: Sunt substante organice , sintetizate, in general de plante(sau unele bacterii), care in cantitati mici sunt
necesare organismului pt.mentinerea echilibrului fiziologic
Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. Pentru usurinta studierii , se impart in:
hidrosolubile (se dizolva in apa)
liposolubile (se dizolva in grasimi).
VITAMINELE LIPOSOLUBILE (A, D, E, F, K)
28
VITAMINA A se gaseste in natura sub forma de -caroten, car este considerat provitamina A
-carotenul se gaseste in: plante ca: salata verde, morcovi, rosii,spanac, varza, ardei, ridichi, broccoli, grapefruit,
portocale
Din -carotenul furnizat de vegetale, se formeaza in organism, subinfluenta unei enzime, vit.A si anume: o molecula
de -caroten se scindeazaformand doua molecule de vit.A
Vitamina A ca atare se gaseate in: untura de peste, smantana,galbenus de ou, lapte, ficat.

Vitamina A este sensibila la prelucrarea termica, deci este preferabilsa fie ingerata din legume si fructe proaspete.
Actiune farmacodinamica:
este indispensabila pt refacerea purpurei retiniene in procesul vizualde adaptare a ochiului la intuneric
stimuleaza la copii cresterea
are rol esential in formarea si functionarea normala a celulelorepiteliale, a mucoaselor si pielii.
Indicatii:
in oftalmologie: xeroftalmie [ochii fara lacrimi: uscareaconjunctivei si a corneei datorata disfunctiei glandelor
lacrimale; cutimpul se produce ingrosarea corneei si diminuarea vederii]hemeralopie (orbirea de zi), numit i
orbul
ginilor, este exact opusul nictalopiei (orbirea de noapte). In cazulhemeralopiei, vederea diurn scade calitativ in
mod progresiv. Vederea denoapte rmane neafectat datorit folosirii celulelor cu bastona in loculcelor cu con (din
timpul zilei), care sunt afectate de hemeralopie idegradeaz acuitatea vizual odat cu trecerea timpului.
in ginecologie (sarcina, lactatie, prurit vulvar)
in dermatologie (arsuri, acnee, plagi infectate, par si unghii
friabile
in pediatrie: la copii cu intarzierea cresterii
in medicina interna: dupa infectii respiratorii
in ORL: rinite, hipoacuzie
oncologie.
Forme farmaceutice: caps A+D2, draj.10000UI vita A acetat,caps.50000UIvit A, sol uleioasa buvabila 20000UI/ml,
fiole30000UI(soluleioasa).
1UI=activitatea biologica specifica a 0,344mg vitA acetat si 0,3mg
vitA pura.
1g vitA contine 4500000UI.
Hipervitaminoza A produce: dureri de cap, somnolenta, tulburaricutanate, la gravide malformatii ale fatului (SNC).
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
COMPLEXUL B
Cuprinde un grup de vitamine diferite, dar care au in comun existentain aceeasi sursa: drojdia de bere si ficat.
Preparare: din drojdia de bere, tarate de orez (faex medicinalis).
VITAMINA B1 (TIAMINA, ANEURINA)
(Vitamina antiberiberica, antinevritica)
Se gaseste in cerealele complete, ficat carnea de porc, drojdia de bere
B1 joaca un rol important in metabolismul glucidelor. Intarestesistemul nervos.
Carenta prelungita in B1 provoaca tulburari nervoase (SN periferic siapoi SNC), cardiovasculare, digestive.
Boala Beri-Beri uscat afecteaza nervii si muschii iar Beri-Beri umedafecteaza inima.
Indicatii: nevrite infectioase, metabolice, insuficienta cardiaca,afectiuni hepatice, digestive, diabet, hipertiroidism,
dupa tratamenteprelungite cu antibiotice sau sulfamide.
Forme farmaceutice: comprimate si fiole cu 10 si 25 mg clorhidratde tiamina.