Sunteți pe pagina 1din 11

Semiologia (gr.

Semeion=semn) se ocupa cu descrierea simptomelor diverselor afectiuni


si cu prezentrea diverselor metode de investigatie clinica si de laborator care le pot pune
in evidenta.
Datorita faptului ca medici din cele mai divertse specialitati consulta zilnic bolnavi
suferind de afectiuni ale apartului locomotor, explorarea clinica s-a limitat la relatia
stringenta dintre aceste afectiuni si specialitatea aceptor examinatori. Astfel semiologia
aparatului locomotor a fost diluata si redusa la un bagaj minim de cunostinte.
Desi tratamentul trebuie sa fie supraspecializat, semiologia ramane unitara si
aceeasi pentru toate specialitatile.
Varietatea semiologiei aparatului locomotor, comoditatea celor care ar trebui sa si-o
insuseasca au atras o alta stare de fapt pe care o consider extrem de grava si anume
stabilirea diagnosticului exclusiv pe baza examenului imagistic si de laborator fara un
examen clinic complet, deci practic diagnosticul este pus de radiologi si medici de
laborator prin rezultatul buletinelor de interpretare.
ANAMNEZA
-

ne poate conduce adesea la un dagnostic de probabilitate

1. Varsta
Patologia aparatului locomotor recunoaste o ierarhie a predominantei anumitor afectiuni
pe perioade de varsta.
Nou-nascuti: amputatii asa-zis amniotice, luxatii congenitale, tulburari de segmentare si
diferentiere de tipul sinostozelor, sindactiliilor, spina bifida etc
Unele malformatii congenitale nu sunt evidente la nastere: occipitalizarea atlasului, desi
congenitala nu se constata decat cativa ani mai tarziu, deoarece doar atunci atlasul se
osifica, masele lui laterale se unesc intre 4-5 ani si fuziunea lui cu occipitalul se manifesta
in jurul varstei de 6-10 ani. De aceea diagnosticul de occipitalizare a atlasului trebuie
eliminat atunci cand se constata o deformare a gatului la nastere.
Traumatismele obstetricale se pot solda cu fracturi diverse: clavicula, humerus, femur.
Copilaria: rahitismul, osteocondrite, fracturi rar, de regula in lemn verde sau fracturidecolari epifizare.
Pubertatea: favorizeaza aparitia bolilor infectioase grave ca tuberculoza osteoarticulara
si osteomielita adolescentilor.
E.g.: pe baza examenului radiografic este foarte greu de precizat daca un copil sufera de
osteoarttrita tuberculoasa de sold sau de osteocondrita de sold. Atunci varsta este un

factor care poate sa incline balanta spre un diagnostic sau altul avand in vedere ca
osteocondrita apare la copiii de 7-9 ani in timp ce tuberculoza apare in special la
pubertate.
Scolioza, cifoza Scheurmann, piciorul plat, genu valgum apar la aceasta varsta probabil
ca o consecinta a importantelor modificari endocrine.
Tineretea si maturitatea: traumatismele se afla pe primul plan
Odata cu inaintarea in varsta apar afectiunile degenerative de tipul artrozelor, periartrita
scapulo-humerala si osteoporoza insotita sau nu de fracturi.
2. Sexul
Are o importanta relativa in afectiunile aparatului locomotor.
Barbatii sunt supusi mai des traumatismelor si artrozelor profesionale.
Femeile sunt afectate mai des de scolioze, picior plat, halux valgus, osteoporoza.
3. Profesiunea si conditiile de munca
Anamneza trebuie sa aibe in vedere atat profesiunea prezenta cat si pe cele anterioare,
precum si posibilitatea exercitarii in viitor a profesiei.
Pozitii vicioase profesionale: scolioza posturala, radius curvus al spalatoreselor.
Picior plat la cei care lucreaza mult in picioare: farmacisti, stomatologi, chelneri.
Epicondilita humerala: tenismeni.
Artroza pumnului: pianisti, lucratori cu perforator penumatic.
Leziuni de menisc: fotbalisti, rugbisti, mineri.
Lucratorii din chesoane: necroze si infarcte osoase.
Datele in legatura cu profesiunea bonavului sunt necesare nu doar pentru stabilirea
diagnosticului, dar si pentru intocmirea planului terapeutic. Acesta va trebui sa tina seama
de toate conditiile in care bolnavul isi va desfasura profesiunea viitoare si de abilitatile pe
care acesta le are pentru noua profesie atunci cand afectiunea cere schimbarea profesiunii
actuale.
4. Antecedentele heredo-colaterale
Aceste antecedente trebuie cautate pe o intindere cat mai larga in cadrul familiei
bolnavului avand in vedere ca un numar mare de afectiuni ereditare au un caracter
recesiv. Anomaliile ereditare cu caracter recesiv sar peste una sau mai multe generatii:
luxatia congenitala de sold, piciorul plat congenital, hipertrofii partiale sau totale de
membre, poliartrita reumatoida deformanta, genu varum si genu valgum, polidactilia,
acondroplazia, brahimetapodia (lipsa metacarpienelor sau metatarsienelor).

Anomaliile morfologice nu se transmit intotdeauna in aceeasi forma: tatal poate sa


prezinta o amputatie congenitala iar copilul, picioare strambe congenitale; mama poate sa
prezinte luxatie congenitala de sold iar copilul amputatie congenitala.
Aspectele clinice ale unei afectiuin in cadrul unei familii pot fi extrem de variate: astfel
parintii unui copil cu forma grava a osteogenesis imperfecta (b. Lobstein) pot prezenta
doar sclere albastre.
5. Antecedente personale
Este important in precizarea diagnosticului afectiunii dar si pentru a se contura
prognosticul acesteia.
Interogatoriul trebuie inceput cu aflarea conditiilor in care s-a desfasurat nasterea; apoi
varsta la care s-a nascut, al catelea copil, pozitia in care s-a nascut, eventualele dificultati
intampinate la manevrele de extragere etc.
Afectiunilegate de conditiile in care s-a desfasurat nastere: torticolisul in patogenia caruia
s-a incriminat hematomul obstetrical sternocleidomastoidian; luxatia congenitala de sold
in etiopatogenia caruia s-a incriminat hematomul adductorilor.
Dezvoltarea ulterioara a bolnavului trebuie urmarita: varsta la care a inceput sa mearga
(rahiticii merg mai tarziu), aspectul dintilor (a avut stigmate de lues ereditar; aspecte
orientand spre osteogenesis imperfecta), varsta la care a avut loc menarha ( pubertatea
precoce se intalneste in distrofia fibroasa Albright, scolioza idiopatica).
Dupa epuizarea antecedentelor fiziologice se trece la aflarea celor patologice!
Afectiuni gastrointestinale cronice pot duce la osteomalacii carentiale.
Antecedente bacilare (pleurezie serofibrinoasa, adenopatia, otita cronica, fistula
perianala) ne vor orienta spre o afectiune tuberculoasa a aparatului locomotor.
Nefrita cronica, diabetul, guta, lupus eritematos diseminat, hiperparatiroidia si in special
afectiunile care necesita hemodializa cronica favorizeaza aparitia rupturilor spontane ale
tendoanelor majore uneori chiar doua sau mai multe concomitent (rotuliene, ahileene).
Traumatismele suferite de bolnav pot duce la artroze posttraumatice, calusuri vicios
consolidate, pseudartroze.
6. Istoricul afectiunii prezente
a. descrierea debutului afectiunii
b. descrierea evolutiei afectiunii
c. relatarea tratatmentelor si rezultatelor obtinute
Afectiunile traumatice au un debut brutal. Se vor cerceta circumstantele producerii
traumatismului, aceasta fiind prima etapa in lupta pentru prevenirea accidentelor. Aceste
circumstante se refera la:

situatia in care a avut loc accidentul


modul in care a avut loc accidentul
mecanismele trauamtice care au produs leziunea
intensitatea traumatismului.

Accidente de circulatie deseori sunt soldate cu politraumatisme : fracturi de bazin


asociate cu leziuni ale organelor pelvine sau abdominale, fracturi de coloana, fracturi
deschise.
Accidente de munca este necesara cunoasterea specificului de munca al diferitelor
ramuri industriale.
Accidente de sport genunchi si glezna la schi, genunchi la fotbal, umar si coloana
vertebrala la calarie.
Pozitia in care s-a aflat segmentul lezat in momentul traumtismului precum si
succesiunea de pozitii impuse segmentului poate fi suficienta pentru stabioirea
diagnosticului. Astfel, daca pacientul a cazut pe mana, tipul de fractura al extremitatii
inferioare de radius depinde de pozitia mainii fata de antebrat. Astfel, daca mana e in
flexie palmara se produce o fractura de tip Goyrand-Smith cu deplasarea palmara a
fragmentului in timp ce daca mana este in extensie se va produce o fracvtura PouteauColles cu deplasarea posterioara a fragmentului distal. Daca mana este in rectitudine fat
de antebrat se produce fractura radiusului cu eclatarea epifizei distale a radiusului.
Alteori simpla succesiune de pozitii determina producerea unei leziuni.
Miscarea de extensie brusca cu rotatie precedata de flexia exagerata a genunchiului poate
duce la o ruptura de menisc.
EXAMENUL APARATULUI LOCOMOTOR
1. Simptome subiective
a. Durerea cel mai frecvent simptom subiectiv ce trebuie descris in functie de
localizare, intensitate, caracteres si evolutie.
b. Impotenta functionala poate fi partiala sau totala si poate interesa un segment de
membru, un membru in totalitate sau mai multe segmente de membre.
Cauzele ei sunt multiple:
- intreruperea continuitatii osoase sau a elementelor musculotendinoase care
executa miscarea
- redorile sau anchilozele articulare
- leziunile nervoase
- reactia antalgica in urma unui traumatism
c. Atitudinile vicioase si diformitatile pot sa nu fie insotite de durere sau impotenta
functionala
d. Tulburari de sensibilitate disestezii, amorteli, furnicaturi. Pot apare in hernii de
disc, stenoze lombare sau cervicale etc.

Membrul fantoma o forma particulara a tulburarilor de sensibilitate ce apare la


amputati si consta in falsa perceptie a segmentelor corporale care lipsesc.
2. Simptome obiective
a. Inspectia
-

modificarile retelei venoase subcutanate varice manevra TrendelenburgTroianov


- tulburari vasomotorii
- edemul
- tulburari trofice eczeme, deformri ale unghiilor, elcerul varicos
- fistula osteomielitica cu margini nete, taitate drept, rotunda sau usor ovoida
prin care se exteriorizeaza puroi si sechestre de obicei dure.
- hipotrofia si atrofia musculara
- formatiuni tumorale sau pseudotumorale chisturi sinoviale, bursite, tumori
benigne
- atitudini vixcioase si diformitati devierea unui segment in plan frontal spre plan
medials se numeste varus in timp ce devierea spre panul lateral poarta numele de
valgus.
In plan sagital deformarea poate avea loc in sensul miscarii de flexie sau de extensie:
flexum sau extensum (recurvatum).
Piciorul deviat in extensie ce se sprijina pe antepicior se numeste echinus.
Piciorul deviat in flexie dorsala cu sprijin exclusiv pe calcai talus.
In general diformitatile se produc rar intr-un singur plan si deci denumirea lor trebuie
completata. Vom intalni asadar in practica: genu valgum recurvatum, halux valgus
extensus. La picior se va adauga si devierea in plan transversala adica plat sau cavus:
picior talus valgus plat sau piciot echinus varus cavus.
Coloana vertebrala are un regim aparte al denuirii diformitatilor: scolioze, cifoze.
b. Palparea
-

caracterul tegumentului hiperlaxitatea tegumentara care da impresia de


tegument de prisos cu hiperlaxitate articulara generalizata si prezenta tumorilor
moluscoide constituie sindromul Ehler-Danlos.
Modificarile retelei vasculare subcutanate de multe ori se percepe o induratie
datorita celulitei in mijlocul careia venele apar ca niste santuri de calibru
neregulat (P. Branzeu). Mai rar se depisteaza din loc in loc induratii ale peretilor
venoso de mobilitate variabila fleboliti. Daca exista dilatatia sacciforma de la
varsarea safenei interne, atunci cand bolnavul in ortostatism tuseste apare s.
Cruveillier, care consta in inregistrarea unui freamat vibrator., ca si cum un jet de
aburi ar umple dilatatia.
Hipotonia si atonia musculara sunt in legatura cu hipotrofia si atrofia musculara
Hipertonia musculara ca o reactie antalgica apare in multe afectiuni cu scopul
de a imobiliza segmentul respectiv si a proteja bolnavul de durerea produsa de
mobilizarea acestuia: hernie de disc.

Temperatura locala sugestiva este cresterea temeraturii locale in procesele


infectioase: osteomielite, bursite, artrite.
- Tumefactia articulara hemo/hidartroza
- Raporturile reperelor osoase la cotul normal in flexie de 90 epitrohleea,
epicondilul medial si olecranul alcatuiesc un triunghi cu varful in jos (Nelaton).
Daca acest triunghi dispare si se reduce la o linie sau se inverseaza este avem in
fata probabil o luxatie posterioara de cot.
- Formatiuni tumorale si pseudotumorale
- Fluctuenta se poate transforma in renitenta ca in cazul chisturilor sub presiune
mare sau sa aiba un caractere de flotare, ca in abcesele reci. In abcesele in bisac,
comprimate intr-u punct de o formatiune anatomica, fluctuenta se transmite de la
un sac la altul tenosinovitele gatului mainii.
Fluctuenta indica prezenta unei colectii lichidiene
intr-o cavitate anatomica articulatie (hidartroza, hemartroza), bursa (bursita sau
higroma), teaca sinoviala (tenosinovita umeda), meninge (meningocel)
intr-o formatiune tumorala chisturi sinoviale
in orice punct al corpului puroi (abcese calde, abcese reci), sange (hematoame).
-

durerea provocata tipatul meniscului- palparea interliniului articular antero


intern sau anteroextern al genunchiului.
In fracturile fara deplasare punctul dureros corespunde nivelului traiectului de
fractura.
- mobilitatea osoasa anormala semnde certitudine a fracturilor complete si
pseudartrozelor flotante.
- Crepitatia indica prezenta unei colectii lichidiene intr-o cavitate inchisa sinovite. Crepitatia osoasa este un semnde certitudine al prezentei fracturii si se
datoreaza frecarii fragmentelor fracturate unul de altul. Cand fractura este
cominutiva apare crepitatia in sac a noix.
c. Auscultatia rar folosita in examenul aparatului locomotor - in artroze se pot
auzi zgomote de frecare sau trosnitura.

SEMIOLOGIA SOLDULUI
Examinarea clinica se incepe cu bolnavul in decubit dorsal pe masa de consultatie sau pe
un plan dur. Coloana lombara se afla in repaus pe planul mesei, membrele pelvine sunt
intinse si apropiate. La individul sanatos in acesta pozitie membrele pelvine sunt
simetrice si o linie dreapta corespunde planului mediosagital ce incepe de la manubriul
sternal trece prin apendicele xifoid, ombilic, mijlocul simfizei pubiene si ajunge la
punctul de contact intre cele doua maleole interne. Fata de aceasta linie, liniile ce unesc
proeminentele osoase ale spinelor iliace anterosuperioare, respectiv ale varfului marelui
trohanter, varfului patelei si maleolelor peroniere vor fi perpendiculare iar acestea vor fi
paralele intre ele.
In unele afectiuni ale soldului,aceasta pozitie nu poate fi obtinuta. Atunci se va aseza
pacientul astfel incat restul corpului cu exceptia membrului pelvin afectat sa corespunda
pozitiei ideale, astfel membrul afectat se va pozitiona in pozitia vicioasa reala impusa de
afectiunea soldului.
Inspectia
Diformitati congenitale focomielie (laba piciorului anexata la bazin), aplazii de femur
sau os iliac, coxa vara congenitala, luxatie congenitala de sold
Atitudini vicioase sunt de regula combinate: adductie/abductie si rotatie externa,
scurtare fractura de col femural sau fractura pertrohanteriana; flexie, adductie si rotatie
interna coxartroza.
Scurtarea sau alungirea membrului afectat scurtari reale in luxatiile soldului,
coxartroza, respectiv alungiri reale in cazul infectiilor latente ale regiunii care au ca efect
excitarea cartilajului de crestere.
Atrofia musculara b. Legg Calve Perthes marele trohanter apare situat mai sussi mai
proemininent, cu santul fesier mai sters si coapsa atrofiata.
Echimoze in fractura cotilului apare o echimoza numulara pe parte decliva a scrotului
-s. Destot
Palparea
Hipotonia tensorului fasciei lata s. Aliss fractura de col femural
Raporturile si formele reperelor osoase: semne de ascensiune ale marelui trohanter: linia
Nelaton-Roser, linia Schoemaker, triunghiul Ogston Bryant, linia Peter, semnul
Schwartz.
Linia Nelaton Roser uneste spina ilaca antero-superioara cu ischionul trecand prin
varful marelui trohanter, bolnavul fiind in decubit lateral pe partea sanatoasa cu coapsa
flectata in unghi drept. Daca linia e depasita de varful marelui trohanter este vorba de o
scurtare a membrului inferior.
Linia Schoemaker uneste varful marelui trohanter cu spina iliaca anterosuperioara
prelungindu-se pana la ombilic sau putin mai sus. Daca marele trohanter este deplasat in
sus, linia vatrece sub ombilic, distanta dintre linie si reper reprezentand scurtarea.

Triunghiul Ogston Bryant este format de orizontala ce trece prin varful marelui
trohanter, verticala din spina iliaca anterosuperioara si dreapta care uneste acestea,
bolnavul fiind in decubit dorsal. In mod normal e un triunghi isoscel; daca marele
trohanter este ascensionat laturile lui nu mai sunt egale.
Linia Mathieu Peter uneste varfurile marilor trohantere trecand prin simfiza pubiana,
linie paralela cu linia ce uneste spinele iliace anterosuperioare. Acestea nu vor mai fi
paralele cand unul din trohantere este ascensionat.
Semnul Schwartz consta in palparea distantei intertrohanteriene simultan.
Un alt reper care trebuie palpat este capul femurului situat in triunghiul Scarpa, al carui
plan dur il formeaza, centrul sau fiind situat la aprox 1 cm lateral fata de artera femurala.
In fracturile de col femural la baza triunghiului Scarpa apare o masa dura datorita
fragmentului de col care si dirijeaza anterior ridicand capsula semnul Laugier.
Puncte dureroase durerile la nivelul capului femural in triunghiul lui Scarpa accentuate
la usoara flexie, adductie si apasare pe trohanter scot in evidenta coxartroza sau fractura
capului femural semnul Duvernay.
Coxartroza provoaca durere in anumite puncte foxe: anterior (inghinal), posterior
(retrotrohanterian), sacroiliac (punctul Merklen), in lungul nervilor sciatic si obturator si
la ciupirea adductorilor.
Tuseul rectal pune in evidenta fracturile sprancenei cotilului.
Modificari de mobilitate evaluarea gradului de mobilitate a articulatiei coxo-femurale.
Pacientul este asezat in decubit dorsal cu o mana se fixeaza bazinul fie pe spina iliaca fie
pe simfiza pubiana iar cu cealalta se fac miscari de flexie, abductie, adductie, rotatie
interna si externa pana cand simtim ca in miscare este antrenat si bazinul. Apoi pacientul
se intoarce in decubit ventral pentru a verifica amplitudinea extensiei.
In timpul miscarilor se inregistreaza inafara amplitudinii si senzatiilor dureroase
provocate, cracmente, senzatii de resort, blocaje (descrise de Duvernay in coxartroza
flexia se pastreaza fiind ultimum movens) sau chiar luxatii de cap femural (sold balant
poliomielitic).
Daca dupa un traumatism la rotatia mebrului inferior marele trohanter nu se mai
deplaseaza pe un arc inainte si inapoi ci varful lui se roteaza pe loc, ne aflam in fata unei
fracturi intracapsulare de col femural (semn Dessault).

SEMIOLOGIA GENUNCHIULUI
Examenul clinic al genunchiului necesita asezarea bolnavului in decubit dorsal cu
membrele inferioare in extensie si genunchii apropiati.
Inspectia
Diformitati si devieri
Daca fata anterioara a genunchiului este plata si reliefurile rotulei nu se observa, iar
aplatizarea se accentueaza in flexie ne gandim la absenta congenitala a rotulei. Alteori
genunchiul capata forme bizare din cauza existentei unui femur bifid, a aplaziilor de
femur, tibie sau peroneu.
Genu flexum gamba se gaseste intr-o oarecare flexie, extensia completa fiind
imposibila: gonartroza, artrite acute sau cronice, sechele poliomileitice.
Genu recurvatum gamba nu prelungeste coapsa in timpul extensiei maxime ci face cu
aceasta o arcuire cu convexitatea inapoi: hiperlaxitati capsuloligamentare (clovnism
congenital), genunchi balant posttraumatic sau de natura neuropatica.
Genu varum deviere in plan frontal cu proeminarea in afara a genunchiului formand o
curba cu concavitatea interna: rahitism, acondroplazie, fractura platoului tibial extern.
Genu valgum devierea in plan frontal a genunchiului cu proeminarea in interior a
acestuia, formana o curba cu concavitatea externa: luxatie recidivanta de rotula, fractura
platoului tibial intern.
Inafara deformarilor descrise genunchiul poate prezenta deformariprin deplasarea unui
segment fata de celalalt ca in luxatii sau subluxatii.
In fracturile intecondiliene femurul apare mult largit transversal
Tumefactia
Marirea volumului genunchiului ne face sa ne gandim la o gonartroza.
Tumefactia globulara fara schimbarea culorii tegumentului su atrofia accentuata a
muschilor gambei si coapsei ne afce sa ne gandim la osteoartrita tuberculoasa (tumora
alba a genunchiului).
Palparea
Marirea volumului patelei artroza femuropatelara sau patela bipartita. In patela
bipartita, la flexia genunchilorrotula bolnava apare altfel orientata decat cea de partea
opusa.

Puncte dureroase durerea in urma unui traumatism poate sugera existenta unei fracturi
se vor palpa cu atentie condilii femurali, rotula si extremitatea superioara a tibiei.
Daca la percutia rotulei cu genunchiul flecta la 45 grade bolnavul acuza o durere pe fata
profunda a rotulei se poate banui existenta unei condromalacii patelare.
Durerea la insetia ligamentelor colaterale indica o entorsa.
Durerea in leziunile de menisc- se va stabili cu exactitate nivelul interliniei articulare. Pentru aceasta se flecteaza
gamba pe coapsa, pozitie in care varful rotulei ajunge in dreptul interliniei
articulare.
- In leziunile de menisc durerile pot apre pe tot conturul interliniei articulare
- Manevrele pentru depistarea leziunilor de menisc urmaresc sa provoace durerea
prin presiune digitala si prin pensarea meniscului lezat intre condilul femural si
condilul tibial
Pentru cornul anterior si corpul meniscului intern:
- s. Bohler: genunchiul in hiperextensie fortat in varus provoaca durere inconstant
- s. Oudard-Jean: din flexie se face extensia genunchiului apasandu-se cu pulpa
policelui pe interlinia antero-interna: in momentul extensiei bolnavul acuza durere
(tipatul meniscului) si uneori se simte sub deget meniscul rupt.
- S. Mc Murray: bolnavul acuza dureri cand face extensia gambei insotita de rotatia
interna cel mai valoros
Pentru cornul posterior al meniscului intern:
- s. Payr: bolnavul acuza dureri cand sta in pozitie turceasca
- s. Bohler: genunchiul in hiperextensie fortat in valg provoaca durere inconstant
- s. Mc Murray: bolnavul acuza dureri la extensia gambei si rotatoe externa semn
valoros
Pentru cornul posterior al meniscului extern:
- semnele Cabot: durere subiectiva iradiata in spatiul popliteu si molet, durere
provocata la palparea interliniei imediat anterior de ligamentul colateral extern si
durere provocata printr-o manevra speciala (bolnavul in decubit dorsal cu
genunchiul in flexie la 90 grade sprijinit cu piciorul pe fata laterala a genunchiului
opus face extensi in timp ce medicul se opune miscrii cu o mana cuprinzand
glezna si cu cealalta palpand interliniul articular inaintea ligamentului colateral
extern degetul explorator este impins cu violenta de menisc si bolnavul acuza o
durere vie care-l impiedica sa continue miscarea.
Examenul formatiunilor tumorale din spatiul popliteu se face asezand bolnavul in decubit
ventral cu genuchii in extensie apoi in flexie prgresiva.
- in cazul unei formatiuni oblonge si renitente ne vom gandi la un chist popliteu
(chist Baker) care apar intr-una din bursele seroase ale fetei posterioare a
genunchiului (de obicei a semitendinosului sau gastrocnemianului intern) si
comunica cu cavitatea sinoviala a genunchiului.

Socul rotulian
Prezenta lichidului intraarticular se va constata printr-o manevra speciala: se apasa cu
policele si degentul mijlociu al mainii dedesubtul si in jurul varfului rotulei cu scopul de
a impinge lichidul articular spre fundul de sac cvadricipital; cu policele si degentul
mijlociu al celeilate maini se apasa deasupra si in jurul bazei rotulei crescand si mai mult
tensiunea lichidului adunat sub rotula; cu indexul ramas liber se apasa usor pe rotula si se
decomprima ritmic, rotula flotand ca un sloi de gheata impins in apa si care revine la
suprafatadupa decomprimare
Modificari de sensibilitate
Dupa interventii efectuate pe sold poate apare un sindrom algic datorat unei leziuni a
femurocutanatuluicaracterizat prin durere si arsura pe fata externa a coapsei si
genunchiului.
Leziunile meniscale pot determina hipoestezia sau hiperestezia unei mici zone situate la
nivelul intelriniei articulare in dreptul meniscului lezat (s. Turner). Semnul Turner este
pozitiv si in alte afectiuni ca osteocondrita disecanta, boala Hoffa.
Modificari de mobilitate
Mobilitatea pasiva
- laxitati ligamentare intalnite in luxatii cu leziuni ligamentare, luxatia recidivanta
de rotula.
Cautarea laxitatii ligamentare se face prin manevre speciale si comparatic cu genunchiul
opus. Pentru ligamentele colaterale se fixeaza cu o mana copasa si cu cealalta se imprima
gambei miscari de abductie si de adductie cu genunchiul flectat la 10-15 grade.
Pentru ligamentele incrucisate se flecteaza genunchiul la 45 grade si se prinde partea
superioara a gambei cu palmele degetele prinzandu-se pe fata posterioara a acesteia, in
timp ce policele ramase libere se fixeaza pe fetele anterioare ale condililor femurali. Daca
se trage de gamba si aceasta aluneca mult inainte este rupt LIA, daca aluneca mult inapoi
este rupt LIP s. sertarului (Rocher).
-

modul in care mobilitatea pasiva se reduceconstituie o indicatie in punerea


dagnosticului clinic: capsula fiind mai laxa anterior decat posterior, pierderea
mobilitatii va fi proportional mai mare pentru flexie decat pentru extensie atunci
cand e vorba de organizarea fibroasa generalizata a capsulei: se va intalni in artrite
si artroze. Blocarea ultimelor grade de extensie sau de flexie se intalneste in
rupturile de menisc, osteocondrita disecanta Konig sau soareci articulari.
Anchilozele in pozitii vicioase se intalnesc in ultima faza a artritelor sau artrozelor.