Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA BABE BOLYAI

MASTER PSIHOLOGIA SNTII PUBLICE I CLINICE


STUDIU DE CAZ

1.Istoricul cazului.
Date despre pacient.
Nume / prenume; O.E.
Vrsta : 34 ani.
Nivel eductie : X clase
O.E. Are 34 de ani , necstorit , are o relaie de 4 ani , locuiesc mpreuna cu chirie, partenera sa
are o feti de 9 ani din prima cstorie care locuieste impreun cu ei.mpreun au un biat cu
vrsta de 1 an.
Motivaia evaluri psihologice: Evaluarea psihologic s-a fcut la solicitarea concubinei i a
prinilor acestuia , datorit comportamentului.pacientului.
Acuze principale.
Nelinitit, tensionat,evit contactul vizual, prezint agitaie psihomotorie, deficit atenional,
tulburri comportamentale: agresivitate fizic i verbal, izolare.
Istoricul problemelor prezentate.
E cooperant , dar nelinitit i tensionat, evit contactul vizual. Imbrcat adecvat vrstei sale ,
are tatuaje pe ambele maini i pe fa ce au fost fcute n perioada de detenie n urm cu 3 ani.
Are capacitate de comunicare verbal , relatare la obiect.
n urma interviului am aflat c tatal lui i-a prsit n urm cu 10 ani prin divor ul acestuia de
mama pacientului, el simindu-se vinovat de plecarea acestuia, are o sora mai mare dect el
cstorit .
1

Consum droguri de la varsta de 15 ani, a ncercat de mai multe ori s stopeze consumul de
substan ,dar nu a reusit. A abandonat scoala din clasa a X-a. A fost nchis 7 ani din cauza
consumului i deinerii de droguri i a vtmriilor corporale din urma frecventelor altercaii,
fiind liberat condiionat. Dup liberare a nceput s consume alcool.
Nu are probleme somatice majore, i place s rite la jocurile de noroc. Nu are o rela ie bun cu
familia , nu are prieteni. De profesie este zidar, dar nu a lucrat mult ( aprox 2 ani) . Vorbe te
despre cumnatul su, considerat oaia neagra a familiei , alcoolic, privat si el de libertate.
Familia este nemulumit de comportamentul pacientului, consumul de droguri i alcool, jocuri
de noroc, agresiune verbal, i incapacitatea acestuia de a se integra social i profesional.
Istoric personal i social.
Pacientul este al doilea copil ,provine dintr-o familie cu studii superioare, statut socio
economic bun, tatl medic, mama profesoar , dependent de alcool i droguri dup divorul
prinilor ceea ce a generat agresivitate fizic i verbal n casa , fa de mama lor, concubin i
fa de copii.
Pacientul ii prezint tatl ca fiind mai mult absent din viaa lui( n perioada deteniei acesta nu la vizitat ns a vorbit cu el la telefon de cteva ori primind bani i pachet de la el.), iar mama ca
fiind o fire rece, autoritar i nenelegtoare.
Are o sora mai mare dect el , cstorit cu care relaioneaz destul de puin , fiecare dintre ei
axndu-se pe viaa personal.
Istoric medical
In 2010 a fost spitalizat cu Dg. Coma alcoolica.
In 2013- 2014 a avut mai multe spitalizari pe fondul consumului de substante.
Status mental.
Inteligenta de nivel mediu , IQ= 98 (MPS).
Evaluare psihologica .
Instrumente folosite: Interviu clinic structurat SCID I, SCID II
Scala de anxietate Hamilton HRSA
2

Scala de depresie Hamilton HRSD


Scala Yale-Brown de Evaluare a Tulburrii Obsesiv Compulsive (Y
BOCS).
Chestionarul scemelor cognitive Young YSQ-S3
Profilul distresului afectiv PDA
Matrici Progresive Standard MPS
Diagnostiv conform criteriilor din DSM-IV.
Axa I Tulburri anxiosdepresive, cu fobie sociala si atacuri de panic,obsesii, abuz de
substante (droguri , alcool)
Axa II Elemente de tulburare de personalitate anxios depresiv insuficiente pentru a ndeplinii
criteriile unei tulburri de personalitate;
Axa III nimic semnificativ;
Axa IV Probleme cu interaciunea cu sistemul legal/penal
Probleme cu suportul social, nu are un grup de prieteni
Probleme profesionale.
Axa V Indice GAF= 50.
Cognitiv: scderea capacitii de concentrare, stima de sine scazut; perceperea propiei persoane
scazut, propie eficacitate sczut.
Afectiv: dificulti de adaptare, angoas, regresie afectiv, lipsa de sperant , dispozitie iritabil;
stri de panic.
Comportament: adictiv, infantil, introvert, neglijare (igiena personala redusa), restrngerea
activitatilor, izolare sociala.
Personalitate: cu structur anxios-depresiv i obsesiv-compulsiv.
2. Formularea cazului.
Factori precipitanti.
Pacientul are o problem legat de imaginea de sine (SS- foarte scazut) in raport cu sine i
ceilali, lipsa motivaiei, faptul c a fost n detenie accentueaz anxietatea prin pezena
3

stereotipurilor, izolarea social (factor predispozant), cutarea recunoaterii valorii sale


comportament format i meninut

din copilrie de ctre mama sa, precum i abandonul

emoional din partea tatluia, pierdera locului de munc (factori favorizani), si divorul prinilor
(factor declanator). Consumul de alcool si drog i d o stare de bine, euforic( factori de
meninere)
Examinarea cognitiilor si comportamentelor actuale.
n copilrie s-a format comportamentul de cutare a ateniei i emotivitate excesiv.Urmat de
comportamentul de adicii.
Mama era foarte ocupat iar tatl era mai mult absent din viaa de familie datorit serviciului ,iar
cnd mama avea timp pentru el era strict legat de lecii sau eventualele pedepse. Cu tatl nu
relaiona foarte bine. Obsesia lui este c divorul prinilor a fost din vina lui. A muncit foarte
mult s o vad mulumit pe mama lui, iar in adolescen s-a apucat sa consume droguri i
alcool.
Rezultatele obtinute in urma evaluarii a aratat o anxietate severa (HRSA= 44) ;depresie
moderata (HRSD= 19,).
Aspecte pozitive ale pacientului.
Pacientul are capacitate de comunicare verbal , relatare la obiect, este cooperant. Dorete s se
integreze n viaa de familie i s fie un tat bun pentru copii.
Ipoteza de lucru.
Pentru c motivaia aparintorilor este de a-l ajuta pe pacient n schimbarea
comportamentului, ct i renunarea la consumul de droguri s-a decis abordarea de tratament si
anume: instituirea unei terapii medicamentoase i consiliere psihologic.( terapie cognitiv
comportamental )
Pe fondul consumului de substane pacientul a dezvoltat o tulburare anxios depresiv cu
elemente obsesiv-compulsive induse de ctre consumul de substane. Hiperactivitatea sistemului
nervos vegetativ, lipsa de asertivitate i de abiliti sociale n relaiile interpersonale, pierderea
locului de munc, divorul prinilor au amplificat simptomatologia depresiva.
n paralel se va face consiliere psihologica att a pacientului ct i a familiei (management
familial), ncercndu-se n acelai timp integrarea pacientului ntr-un program pentru adictii.
4

Se va ncerca reducerea simptomatologiei depresive , anxioase.


Terapia Cognitiv comportamentala este de a modifica schema cognitiv de subevaluare i
nvinovire pentru divorul parinilor i abandonul tatlui ; pentru diminuarea ideaiei depresive;
de a modifica comportamentul intr-unul sanogen.
3. Planul terapeutic
Lista de probleme.
-comportamentul (consumul de droguri, agresivitate, izolare).
-strile de anxietate si depresie.
-stima de sine scazuta si asertivitatea scazuta si abilitati sociale deficitare.
- sentimentul de vinovie, culpabilitate
Scopul interventiei.
-scderea gradului de anxietate i depresie.;
-restructurare cognitiv a gndului intrusiv de cuplabilitate referitoare la plecarea tatlui i
divorul prinilor.
-dezvoltarea unor comportamente sanogene i dezvoltarea stimei de sine;
-mbuntirea comunicrii n relaiile cu membrii familiei;
-asumarea responsabilitailor zilnice;
-contientizarea i asumarea nevoilor personale.
Planificarea interventiei.
Planul de terapie vizeaz , n prima faz, diminuarea depresiei i a anxietaii. De asemenea s-a
lucrat asupra ntririi stimei de sine, asupra sentimentului de culpabilitate, diminuarea
irascibilitii i comportamentului agresiv i mbuntirea abilitilor sociale i de rezolvare de
probleme.
Pentru diminuarea ideaiei depresive s-au folosit:
-tehnici de restructurare cognitiva pentru modificarea gndurilor automate i a credinelor
centrale.
5

-tehnici cognitive si comportamnetale;


-tehnici de relaxare pentru reducerea activitii fiziologice; relaxare muscular progresiv
-training-ul pentru asertivitate n vederea creterii stimei de sine i mbunt irea abilit ilor
sociale. ( antrenament asertiv )
4.Evolutia interventiei.
Relatia terapeutica.
S-a creat o colaborare activ ntre terapeut i pacient. La nceput prin ntrebri deschise i
ascultare reflectiv pacientul a descris motivul pentru care a fost ndreptat de ctre familia sa
ctre psiholog, precum i ambivalena pe care o triete acesta, discrepana dintre ceea ce este n
prezent i scopurile, valorile, credinele, aspiraiile acestuia. Am ncercat s furnizez explicaii
asupra dobndirii rspunsurilor i a comportamentelor inadaptative i adictive, meninerea
acestora, precum i tehnici terapeutice ntr-un limbaj comprehensibil. De asemenea explicaiile
au permis evidenierea de relaii cauzale ( abuz de substane-depresie-anxietate-tulburri
comportamentale), fapt ce a avut consecina asupra nivelului general al depresiei si anxietii,
deoarece fuseser trite ca invadatoare. Astfel s-a stimulat sentimentul de control i autoeficacitate la pacient ceea ce a deteminat o bun colaborare i ncredere n terapeut, ajungndu-se
astfel la o relaie de parteneriat.
Procedura de interventie. Inteviu Motivaional.
S-a lucrat pe schimbarea motivaiei ( conform Modelului propus de Prochaska si Di Clemente )
pacientul trecnd prin toate stadiile schimbrii:
-precontemplare (precontemplation) cnd pacientul nu a prezentat nici o intenie de
schimbare ntr-un viitor previzibil ,acesta nefiind contient de problema pe care o reprezint
comportamentul sau adictiv.
In aceast etap, pacientul a adoptat o atitudine externalista, venind la terapie la presiunea
familiei i relund consumul de droguri i alcool de ndat ce aceste presiuni slbesc.
-contemplare (contemplation) ,perioada n care pacientul a inceput s contientizeze c are o
problem; se gndeste serios la posibilitatea de a gsi o soluie, dar nu se simte pregtit s treac
la aciune. nc exist ambivalena.
- pregtire (preparation) perioada n care pacientul intenioneaz s se schimbe n viitorul
6

apropiat i a realizat mici schimbari (cum ar fi reducerea dozei de drog i a consumului de


alcool)
-actinue (action) etapa n care pacientul ii modific comportamentul, experienele i mediul
avnd ca obiectiv final de a suprima comportamentul adictiv. Acum schimbarea devine vizibil i
pentru cei din jurul pacientului, aducnd o importan recunoatere din partea acestora i suport
social. Tot n aceast faz pacientul este indrumat catre grupuri de susinere Alcoolici
anonimi.
-mentinerea ( maintenance), etapa n care pacientul lucreaz pentru a preveni recderile i a
consolida ceea ce a dobndit n stadiul de aciune. Markerii acestui stadiu sunt : stabilizarea
schimbrii i evitarea recderii.
-recderea se produce atunci cand strategiile de stabilizare i meninere a abstinenei nu sunt
suficiente.
-finalizare . Deoarece recaderea si reluarea ciclului sunt o regul , se poate vorbi , cel pu in
teoretic i despre un al aptelea stadiu, cel de finalizare. Acest stadiu presupune terminarea
schimbrii i implic dispariia total a comportamentului adictiv, ceea ce inseamn c noul mod
de comportament dobndit nu mai cere un efort prelungit de timp si energie.
primele 2 sedinte
Pacientul este adus de catre membrii familiei, dar nu manifest nici o intenie de a schimba ceva
n comportamentul su i ignor total consecinele negative ale comportamentului su.
Interviul preliminar s-a desfurat cu mare dificultate, deoarece O. E. era suprat pe familia lui
c l-au adus la spital .
Vine la sedine nsoit de concubin, comunicarea cu el este destul de deficitar.
Evaluarea psihologica - 2 sedine.
Evaluarea a mers incet pe parcursul sedinelor au fost identificate problemele :
Cognitiv: scaderea capacitatii de concentrare, stima de sine scazuta, auto-eficacitate
7

sczut;
Afectiv: dificultati de adaptare, angoasa, regresie afectiva, lipsa de speranta ,
dispozitie iritabila, sentiment de vinovie;
Comportament: adictiv, infantil, introvert, neglijare (igiena personala redusa)
restrangerea activitatilor, izolare sociala.
Personalitate: cu structura anxios-depresiva i elemente obsesiv-compulsive
In urma evaluarii psihologice facute au aparut anumite semne de intrebare in ceea ce prive te
parcursul penal si profesional al pacientului .
Incet a inceput sa devina constient de problemele care au aparut ca urmare a abuzului de
substante, si in acelasi timp incet a inceput sa se gandeasca la o posibila schimbare, dar totul
ramanand la nivel de discutii, acesta nu a intreprins nimic .
Este nemultumit ca nu are un serviciu stabil si implicit o siguranta financiara si o pozitie sociala,
dar in acelasi timp evalueaza in mod pasiv si argumente pro consumului de substante ( starea de
bine pe moment).
In timpul interviului isi acuza parintii pentru ceea ce i se intampla, motiv pentru care izbucneste
un conflict intre el si mama sa.
16 sedinte.
Tehnicile terapeutice s-au aplicat dupa cum urmeaza:
-Pentru modificarea gandurilor automate, a interpretarilor catastrofale si mai tarziu a credintelor
centrale, pacientul a invatat tehnici de restructurare cognitiva si tehnici comportamentale.Aceste
tehnici l-au ajutat pe pacient sa-si inteleaga propiile ganduri si asumatiile dezadaptive si astfel sa
reduca ideatia depresiva i sentimentul de vinovie.
S-a lucrat foarte mult pe identificarea gandurilor negative automate :pacientul a inceput sa invete
sa constientizeze gandurile cu continut depresiv.
-Tehnicile cognitive s-au utilizat in scopul refocalizrii ateniei pacientului spre alte activitati
cognitive in vederea intreruperii monologului interior de tip depresiv.
Pacientul a inceput treptat sa-si reduca dozele , incercand cu banii economisiti sa aiba alte
activitti : a inceput sa practice sport, sa mearg la sala , la film, si are intentia de a strnge bani
pentru a urma un curs de calificare n vederea unei angajari.
8

-Tehnicile de relaxare folosite au avut efect asupra anxietatii.


A invatat tehnici de relaxare , a invatat cum sa-si gestioneze comportamentul agresiv
(managementul agresivitii), modalitati de gestionare a emotiilor.
- Tehnicile comportamentale au avut ca scop maximizarea angajarii pacientului in activitati cu
efecte pozitive asupra starii afective.
In plan comportamental pacientul a fost incurajat sa realizeze activitati de socializare ( ceea ce a
fost destul de greu deoarece cercul lui de prieteni se rezuma la fosti sau cosumatori de substante).
-Training-ul pentru asertivitate si pentru imbunatatirea relatiilor sociale a fost introdus pentru a
imbunatatii relatiile interpersonale.( antrenament asertiv)
Astfel am inceput sa lucrez pe stima de sine, auto-eficacitate, sentimentul de inutilitate si
comunicare si socializare. Nu a reusit de fiecare data cand si-a propus sa reduca doza , dar de
cele mai multe ori a reusit.
In aceasta perioada s-au facut si sedinte impreuna cu familia si pacientul , s-a facut si consilierea
familiei separat, incercand sa se imbunatateasca comunicarea dintre acestia.
Pacientul a incercat sa faca eforturi serioase pentru a-si modifica deprinderile adictive, timp in
care au inceput sa apara si primele rezultate.
S-a angajat , si-a imbunatatit comunicarea cu familia , a inceput sa fie responsabil de el si de ceea
ce se intampla in jurul lui.
In momentul de fata pacientul a reusit sa mentina abstinenta aproximativ 3 luni, schimbandu-si
incet o parte din stilul dezadaptiv de existenta.Pe parcursul celor 3 luni au fost progrese si
recaderi, dar suportul familiei a fost foarte important.
Pacientul se afla in continuare in programul de terapie . A fost consultat si de catre un medic
psihiatru, acesta indicandu-i un tratament medicamentos, pe care pacientul l-a refuzat . In timpul
terapiei din cea de-a 7 sedin a acceptat i tratamentul medicamentos.
n paralel s-a facut i consilierea familiei care au contientizat rolul lor foarte important in
recuperarea pacientului.
Obstacole.
9

Un prim obstacol a fost ca pacientul sa participe la psihoterapie. La cele mai multe


programari uita data , ora sau nu venea deloc .Tot timpul am pastrat legatura cu mama lui i
concubina sa, cu care venea la inceputul sedintelor , iar apoi telefonic.
De asemenea, raspunsurile la inceputul evaluarii au fost de tip monosilabic si superficiale ,sau
contrariul cand avea chef sa povesteasca orientand conversatia in alta directie. Redireciona
subiectul frecvent la inceputul primelor 6 sedine.
Rezultate.
La sfarsitul celor 20 de sedinte ideatia depresiva i sentimentul de vinov ie legat de
separarea prinilor s-a diminuat semnificativ. Asertivitatea precum si abilitatile sociale s-au
imbuntit. Are un loc de munca ,incearc in continuare sa-si consolideze realtiile cu cei
apropiati, si doreste sa continue psihoterapia.

10