1.Istoricul cazului.
Date despre pacient.
Nume / prenume; O.E.
Vrsta : 34 ani.
Nivel eductie : X clase
O.E. Are 34 de ani , necstorit , are o relaie de 4 ani , locuiesc mpreuna cu chirie, partenera sa
are o feti de 9 ani din prima cstorie care locuieste impreun cu ei.mpreun au un biat cu
vrsta de 1 an.
Motivaia evaluri psihologice: Evaluarea psihologic s-a fcut la solicitarea concubinei i a
prinilor acestuia , datorit comportamentului.pacientului.
Acuze principale.
Nelinitit, tensionat,evit contactul vizual, prezint agitaie psihomotorie, deficit atenional,
tulburri comportamentale: agresivitate fizic i verbal, izolare.
Istoricul problemelor prezentate.
E cooperant , dar nelinitit i tensionat, evit contactul vizual. Imbrcat adecvat vrstei sale ,
are tatuaje pe ambele maini i pe fa ce au fost fcute n perioada de detenie n urm cu 3 ani.
Are capacitate de comunicare verbal , relatare la obiect.
n urma interviului am aflat c tatal lui i-a prsit n urm cu 10 ani prin divor ul acestuia de
mama pacientului, el simindu-se vinovat de plecarea acestuia, are o sora mai mare dect el
cstorit .
1
Consum droguri de la varsta de 15 ani, a ncercat de mai multe ori s stopeze consumul de
substan ,dar nu a reusit. A abandonat scoala din clasa a X-a. A fost nchis 7 ani din cauza
consumului i deinerii de droguri i a vtmriilor corporale din urma frecventelor altercaii,
fiind liberat condiionat. Dup liberare a nceput s consume alcool.
Nu are probleme somatice majore, i place s rite la jocurile de noroc. Nu are o rela ie bun cu
familia , nu are prieteni. De profesie este zidar, dar nu a lucrat mult ( aprox 2 ani) . Vorbe te
despre cumnatul su, considerat oaia neagra a familiei , alcoolic, privat si el de libertate.
Familia este nemulumit de comportamentul pacientului, consumul de droguri i alcool, jocuri
de noroc, agresiune verbal, i incapacitatea acestuia de a se integra social i profesional.
Istoric personal i social.
Pacientul este al doilea copil ,provine dintr-o familie cu studii superioare, statut socio
economic bun, tatl medic, mama profesoar , dependent de alcool i droguri dup divorul
prinilor ceea ce a generat agresivitate fizic i verbal n casa , fa de mama lor, concubin i
fa de copii.
Pacientul ii prezint tatl ca fiind mai mult absent din viaa lui( n perioada deteniei acesta nu la vizitat ns a vorbit cu el la telefon de cteva ori primind bani i pachet de la el.), iar mama ca
fiind o fire rece, autoritar i nenelegtoare.
Are o sora mai mare dect el , cstorit cu care relaioneaz destul de puin , fiecare dintre ei
axndu-se pe viaa personal.
Istoric medical
In 2010 a fost spitalizat cu Dg. Coma alcoolica.
In 2013- 2014 a avut mai multe spitalizari pe fondul consumului de substante.
Status mental.
Inteligenta de nivel mediu , IQ= 98 (MPS).
Evaluare psihologica .
Instrumente folosite: Interviu clinic structurat SCID I, SCID II
Scala de anxietate Hamilton HRSA
2
emoional din partea tatluia, pierdera locului de munc (factori favorizani), si divorul prinilor
(factor declanator). Consumul de alcool si drog i d o stare de bine, euforic( factori de
meninere)
Examinarea cognitiilor si comportamentelor actuale.
n copilrie s-a format comportamentul de cutare a ateniei i emotivitate excesiv.Urmat de
comportamentul de adicii.
Mama era foarte ocupat iar tatl era mai mult absent din viaa de familie datorit serviciului ,iar
cnd mama avea timp pentru el era strict legat de lecii sau eventualele pedepse. Cu tatl nu
relaiona foarte bine. Obsesia lui este c divorul prinilor a fost din vina lui. A muncit foarte
mult s o vad mulumit pe mama lui, iar in adolescen s-a apucat sa consume droguri i
alcool.
Rezultatele obtinute in urma evaluarii a aratat o anxietate severa (HRSA= 44) ;depresie
moderata (HRSD= 19,).
Aspecte pozitive ale pacientului.
Pacientul are capacitate de comunicare verbal , relatare la obiect, este cooperant. Dorete s se
integreze n viaa de familie i s fie un tat bun pentru copii.
Ipoteza de lucru.
Pentru c motivaia aparintorilor este de a-l ajuta pe pacient n schimbarea
comportamentului, ct i renunarea la consumul de droguri s-a decis abordarea de tratament si
anume: instituirea unei terapii medicamentoase i consiliere psihologic.( terapie cognitiv
comportamental )
Pe fondul consumului de substane pacientul a dezvoltat o tulburare anxios depresiv cu
elemente obsesiv-compulsive induse de ctre consumul de substane. Hiperactivitatea sistemului
nervos vegetativ, lipsa de asertivitate i de abiliti sociale n relaiile interpersonale, pierderea
locului de munc, divorul prinilor au amplificat simptomatologia depresiva.
n paralel se va face consiliere psihologica att a pacientului ct i a familiei (management
familial), ncercndu-se n acelai timp integrarea pacientului ntr-un program pentru adictii.
4
sczut;
Afectiv: dificultati de adaptare, angoasa, regresie afectiva, lipsa de speranta ,
dispozitie iritabila, sentiment de vinovie;
Comportament: adictiv, infantil, introvert, neglijare (igiena personala redusa)
restrangerea activitatilor, izolare sociala.
Personalitate: cu structura anxios-depresiva i elemente obsesiv-compulsive
In urma evaluarii psihologice facute au aparut anumite semne de intrebare in ceea ce prive te
parcursul penal si profesional al pacientului .
Incet a inceput sa devina constient de problemele care au aparut ca urmare a abuzului de
substante, si in acelasi timp incet a inceput sa se gandeasca la o posibila schimbare, dar totul
ramanand la nivel de discutii, acesta nu a intreprins nimic .
Este nemultumit ca nu are un serviciu stabil si implicit o siguranta financiara si o pozitie sociala,
dar in acelasi timp evalueaza in mod pasiv si argumente pro consumului de substante ( starea de
bine pe moment).
In timpul interviului isi acuza parintii pentru ceea ce i se intampla, motiv pentru care izbucneste
un conflict intre el si mama sa.
16 sedinte.
Tehnicile terapeutice s-au aplicat dupa cum urmeaza:
-Pentru modificarea gandurilor automate, a interpretarilor catastrofale si mai tarziu a credintelor
centrale, pacientul a invatat tehnici de restructurare cognitiva si tehnici comportamentale.Aceste
tehnici l-au ajutat pe pacient sa-si inteleaga propiile ganduri si asumatiile dezadaptive si astfel sa
reduca ideatia depresiva i sentimentul de vinovie.
S-a lucrat foarte mult pe identificarea gandurilor negative automate :pacientul a inceput sa invete
sa constientizeze gandurile cu continut depresiv.
-Tehnicile cognitive s-au utilizat in scopul refocalizrii ateniei pacientului spre alte activitati
cognitive in vederea intreruperii monologului interior de tip depresiv.
Pacientul a inceput treptat sa-si reduca dozele , incercand cu banii economisiti sa aiba alte
activitti : a inceput sa practice sport, sa mearg la sala , la film, si are intentia de a strnge bani
pentru a urma un curs de calificare n vederea unei angajari.
8
10