La intrarea in vigoare a O.U.G. nr.

49/1997,societatile comerciale din domeniul rafinarii si

distributiei petrolului si produselor petroliere au fuzionat cu Societatea Nationala a Petrolului
PETROM S.A., fiind absorbite de aceasta. La aceasta data , Societatea Comerciala PECO
Teleorman SA fuzioneaza cu SNP PETROM SA Bucuresti, fiind absorbita de aceasta.
Se constituie astfel SUCURSALA PECO TELEORMAN, unitate fara personalitate
juridica, inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J/34/493/1997.
Sucursala are in folosinta mijloace fixe si circulante, are buget propriu de venituri si
cheltuieli.
Sediul sucursalei PECO Teleorman este in municipiul Alexandria, str. Constantin
Brncovenanu nr. 69 A, jud. Teleorman.
Sucursala Peco Teleorman are ca obiect de activitate :
o Comercializare produselor petroliere la intern, prin intermediul seciilor comerciale,
depozitelor, tranzit si staiile de distribuie;
o Transportul produselor petroliere cu mijloace auto;
o Realizarea prin condiionare a unor produse petroliere comerciabile;
o Comercializare prin reeaua proprie, in piee, trguri si stradal, en gros si en detail a
mrfurilor alimentare, nealimentare, buturi rcoritoare, bunuri de folosina
ndelungata, accesorii, piese de schimb;
o Efectuarea unor prestri de servicii;
o Comercializare diverselor produse preluate in regim de consignaie;
o Intermedierea intre diverse societati sau persoane fizice;
o Colectarea uleiurilor minerale uzate si a altor produse refolosibile;
Transporturi interne si externe;
Structura functionala a Sucursalei PECO Teleorman este alcatuita din 3 posturi de
conducere, respectiv:
o Director;
o Director comercial;
o Director economic;

Structura de productie se compune din 5 sectii comerciale, coloana auto, formatia de

intretinere si reparatii,si formatia de servicii interne.
Sucursala PECO Teleorman isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii
nr.31/1990, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de Urgenta nr.49/1997, aprobata prin Legea
nr.70/1998.
Compartimentele functionale ale sucursalei sunt:

Compartimentul planificare

Biroul Resurse Umane- Actionariat

Compartimentul Protectia Muncii

Compartimentul juridic

Control financiar de gestiune

Compartiment C.T.C. Protectie Consumatori

Compartiment Protectia Mediului

Biroul Marketing Relatii publice

Compartiment Comercial Transporturi

Biroul tehnic investitii, mecano-energetic, metrologie

Biroul financiar, contabilitate, costuri, tarife, analiza economice

Compartimentul bugete si contabilitate interna de gestiune

SALARII
Calculul drepturilor personalului pentru munca prestata incepe de la evidenta prezentei la
lucru. Aceasta evidenta este curenta si are caracterul de evidenta primara. Ea se realizeaza pentru
toate categoriile de personal in moduri deferite, astfel :
a. Pentru categoriile de personal salariate pe functiuni se foloseste condica de prezenta ;
b. Pentru personalul muncitor, evidenta zilnica se tine cu carnet de pontaj.
Numarul de ore prezente la lucru se centralizeaza in foaia colectiva de prezenta,
specificandu-se absentele pe cauze (concediu de odihna, de boala, de boala profesionala, accident
de munca, maternitate, invoiri si concediu fara plata, obligatii cetatenesti, absente nemotivate,
program redus de maternitate, program redus de boala)
Foaia colectiva de prezenta se inainteaza catre Comp. Informatica al Sucursalei unde exista
programe specifice pentru calculul drepturilor salariale.
Lunar, Biroul Resurse Umane din cadrul Sucursalei PECO Teleorman transmite Directiei
Resurse Umane din cadrul SNP PETROM SA Bucuresti urmatoarele situatii :
1. Fluctuatia personalului in care sunt evidentiate lunar intrarile si iesirile de personal din
unitate;
2. Structura fondului de salarii consumat in luna, in care este evidentiat numarul mediu
de personal si fondul de salarii detaliat pe elemente :
-

salariu regie ( pentru timpul efectiv lucrat) ;

sporuri ( pentru vechime in munca, pentru munca prestata in timpul noptii,

pentru conditii grele de munca, pentru conditii periculoase, spor tura, spor
vechime in petrol);

ajutoare prevazute de contractul colectiv de munca ( pentru nastere copil,

casatorie, pensionare) ;

indemnizatie concediu odihna, prima de vacanta ;

indemnizatie concediu de boala ;

sume platite pentru conventiile civile.

Numarul mediu de personal reprezinta media aritmetica simpla rezultata din suma
efectivelor zilnice de salariati din luna respectiva- inclusiv din zilele de repaus saptamanal,
sarbatori legale si alte zile nelucratoare, impartit la numarul total al zuilelor calendaristice.
Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga vor fi inclusi in numarul mediu de proportional
cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca. Personalul existent in evidenta
reprezinta tot personalul cu contract individual de munca (perioada determinata sau
nedeterminata) inclusiv cei cu contract de munca suspendat(concediu ingrijire copil pana la
varsta de 2 ani, exercitarea de functii elective, satisfacerea stagiului militar obligatoriu), pentru
care unitatea are obligatia pastrarii locului de munca.
Lunar,se intocmeste si Darea de seama statistica Numarul mediu al salariatilor si
veniturilor salariale din luna , inaintata la Directia Judeteana de Statistica Teleorman.
Actualul sistem de salarizare din Romania a fost legiferat prin Legea nr 14/1991. Prin
aceasta lege a fost abrogata Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr.57/1974, cu
modificarile ulterioare.
Spre deosebire de sistemul de retribuire anterior, prin care se stabileau salariile in mod
centralizat, actualul sistem de salarizare se bazeaza pe contractul individual de munca, pe care il
considera izvorul principal al raportului de munca.
Sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale se stabileste in raport
cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii.
Prin salariu se intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca
exprimat, de regula , in bani.
Formele de salarizare practicate in Romania sunt :

Salarizarea dupa timpul lucrat in regie;

Salarizarea in acord direct;

Salarizarea in acord indirect;

Salarizarea globala;

Salarizarea in acord progresiv;

Salarizarea prin cote procentuale;

Avand in vedere Contractul Colectiv de Munca incheiat intre SNP PETROM SA si salariati,
reprezentati de F.S.L.I Petrom, inregistrat la M.M.P.S. cu nr. 12412/02.07.2002, si respectand
prevederile art. 133 din contract, la nivelul Sucursalei PECO Teleorman, patronatul reprezentat
prin:
-

ec. Doica Florin director

ing. Popescu Adrian director comercial

ec. Maican Steluta director economic

ec. Ionescu Tanta sef birou Resurse Umane

si Sindicatul Liber Independent PECO Teleorman, reprezentat prin:

-

sing. Rotaru Silviu lider sindical

ec. Gaina Maria sef birou Financiar-contabilitate

ing. Stefan Petre sef serv. TIMEM

ing. Stefan Irina coord. bir. Marketing,

au stabilit urmatoarele:
La nivelul Sucursalei PECO Teleorman, formele de salarizare care asigura salariile
personalului sunt:
-

in regie (salariul se calculeaza si se plateste in raport cu timpul efectiv in care

s-a prestat munca) pentru personalul din compartimentele functionale, sectii
comerciale, servicii interne, determinari fizico-chimice, coloana auto.

in acord direct (masurarea muncii se poate face individual pe baza de norme)

pentru conducatorii auto ce conduc autospeciale care transporta incarcatura
aragaz de la furnizor la depozite, autocisternele ce transporta produse
petroliere de la furnizor la depozite, precum si autoturismele ce deservesc
conducerea sucursalei.

Modul concret de salarizare al conducatorilor auto platiti in acord direct este:

Totalul orelor confirmate de beneficiar, vor fi platite astfel:

100% - orele ce rezulta din desfasurarea activitatii de incarcare descarcare si

parcurs.

100% - primele 3 zile de atelier, cu conditia ca conducatorul auto sa participe

efectiv la reparatii;

75% - restul zilelor in care conducatorul auto isi desfasoara activitatea in

atelierul de reparatii, cu conditia ca acesta sa desfasoare o activitate utila
societatii, activitate confirmata de responsabilul cu transporturile;

75% - pentru zilele cand procesul de munca este intrerupt din motive
neimputabile conducatorului auto (ex. lipsa marfa);

orele de stationare la furnizor, peste cele cuprinse in durata cursei, se platesc

25% , daca stationarea este din vina furnizorului ( ex. lipsa materie prima).

Sporurile care se acorda la nivelul Sucursalei sunt urmatoarele:

a) spor pentru vechime in munca si vechime in domeniul petrolului,
care se acorda pentru intreg personalul sucursalei, conform
prevederilor CCM la nivelul SNP PETROM SA Bucuresti.
b) spor pentru conditii grele de munca, acordat astfel:
- 10 % casier, conducatori auto autoturisme. Sporul se acorda la salariul
de baza pentru timpul efectiv lucrat in aceste conditii.
c) spor pentru conditii periculoase 10 % din salariul de baza
pentru timpul efectiv lucrat in respectivele conditii, acordat urmatoarelor
categorii de salariati:
- personalul care se ocupa de determinarea volumului de produs petrolier
prin urcarea pe rezervoare si masurarea in interior, recoltare probe
( depozit), personal nominalizat lunar de sef sectie comerciala.
d) - spor pentru personalul ce lucreaza in tura continua 15 %, spor
aplicat la salariul de baza pentru timp lucrat in program normal (170
ore/luna), petnru urmatoarele categorii de salariati:
- paznici, pompieri
- muncitori statii PECO ce lucreaza in sistem de tura continua.
e) pentru munca prestata in timpul noptii, salariatii primesc pentru
timpul lucrat in aceste conditii salariul majorat cu 25%, cu respectarea

prevederilor art. 71 alin.3 din contract, conform caruia timpul lucrat in

timpul noptii nu poate depasi 50 % din timpul total lucrat lunar.
CARACTERIZAREA ACTIVITII ECONOMICE A SUCURSALEI PECO
TELEORMAN PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
Pentru realizarea studiilor de diagnosticare s-au luat n considerare informaii referitoare
la situaia economico-finanaciar a societii comerciale n dinamic n 3 ani i anume 2001,
2002 i 2003.
Dinamica situaiei economico-financiare nregistrat n perioada 1999-2000 este
evideniat prin intermediul unor indicatori economici dup cum urmeaz:

Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Denumire indicator
Capital social
Capital propriu
Nr personal
Fond salarii
Cifra de afaceri
Poducia marf fabricat
Venituri totale, din care:
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- venituri excepionale
Cheltuieli totale, din care:
- cheltuieli pentru exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli excepionale
Cheltuieli la 1000 lei CA
Rezultatul brut al exerciiului:
- Profit
- Pierdere
Rata profitului
Impozit pe profit
Rezultatul net ( profit net)
Active imobilizate
Active circulante

2001
38.011.424
26.622.113
293
22.548.109
718.582.423
722.212.985
719.196.740
3.016.245
0
732.951.179
732.951.179
0
0
1.020

2002
42.494.688
26.559.880
296
30.966.973
458.877.163
461.467.036
459.346.261
2.120.775
0
468.517.058
468.374.841
142.217
0
1.021

2003
42.494.688
23.641.199
297
35.209.928
688.288.071
691.099.808
689.156.653
1.943.155
0
682.302.392
682.109.949
192.443
0
992
8.797.416

10.738.194

7.050.022

0
97.970.405
89.963.778

0
140.678.009
218.691.061

0
8.797.416
171.984.964
209.879.733

24
25
26
27
28

Active total
Creane total
Stocuri totale
Pasiv total
Datorii totale

192.240.318
47.578.216
27.052.107
192.240.318
165.618.205

361.427.877
78.062.248
117.387.849
361.427.877
334.867.997

383.939.501
151.304.492
35.173.547
383.939.501
358.225.649

Se remarc faptul c, pe parcursul celor 3 ani, capitalul social depete capitalul propriu,
lucru explicabil prin aceea c n cadrul capitalului propriu sunt cuprinse :
-

capitalul social;

rezerve;

prime de capital;

rezerve din reevaluare;

rezultatul reportat;

profitul (pierderea) al anului curent.

Avnd n vedere faptul c pe parcursul primilor 2 ani se nregistreaz pierderi, capitalul

social > capitalul propriu, lucru care va influena n acelai sens i structura capitalului propriu pe
2003.
Anul 2001
Pierderea nregistrat se datoreaz n primul rand adaosului comercial mic (adaos impus
de SNP Petrom) la principalele produse petroliere (benzine si motorine) livrate prin depozite,
puterea de cumparare scazuta a populatiei si agentilor economici ; majorarea salariilor
conform HG 403/2001, cresterea cotei CAS-ului, aceasta ducand la cresterea bazei de
impozitare si implicit a tuturor obligatiilor ce decurg din acestea ; cresterea lunara a
impozitelor si taxelor aplicate asupra produselor petroliere in functie de cursul euro, dolar,
diferentele suportandu-se din adaosul comercial si asa mic.
Totodata, in anul 2001 nu s-a lucrat la intreaga capacitate deoarece una din statiile de
distributie ale sucursalei s-a aflat in modernizare.
Anul 2002
Pierderea inregistrata de Sucursala Peco Teleorman se datoreaza urmatorilor factori :

adaosul comercial mic la principalele produse petroliere vandute prin deozit in primele 6
luni ale anului 2002 ;

in primele 3 luni ale anului, statia Peco nr. 1 Alexandria nu a lucrat, fiind in modernizare,
iar incepand cu luna mai 2002 a intrat in modernizare statia Peco nr. 9 Zimnicea, fiind
data in folosinta la finele lunii octombrie 2002, aceasta ducand la scaderea vanzarilor
cantitative si valorice, iar la darea in functiune a acestora au crescut cheltuielile cu
amortizarea mijloacelor fixe, cu energia electrica, echipament de lucru, obiecte de
inventar, etc.
Nerealizarea indicatorilor fizici si valorici se datoreaza si puterii scazute de cumparare a

agentilor economici din zona, cat si a populatiei.

Anul 2003
In anul 2003 Sucursala Peco Teleorman si-a realizat si depasit veniturile totale si
veniturile din exploatare fata de prevederile din BVC. Aceasta se datoreaza faptului ca
vanzarile cantitative au fost depasite fata de prevederile din BVC la majoritatea produselor
petroliere (benzine, motorina, combustibil tip M si CLU-combustibil lichid usor).
Cheltuielile totale si respectiv cheltuielile din exploatare au fost depasite datorita
cheltuielilor cu marfa si cheltuielilor cu amortizarea- provenind din reevaluarea mijloacelor
fixe la data de 31.12.2003, la celelalte cheltuieli inregistrandu-se economie.
Comparativ cu anul 2002, aproximativ toate cheltuielile sunt depasite datorita cresterii
preturilor la marfuri, materiale, obiecte de inventar, energie electrica si datorita cresterii
preturilor la servicii.
Profitul obtinut de Sucursala Peco Teleorman de 8.797.416 mii lei reprezinta 87,81% fata
de prevederile din BVC, influenta negativa avand-o reevaluarea mijloacelor fixe care au marit
costurile.
1 ANALIZA CIFREI DE AFACERI, A VENITURILOR I CHELTUIELILOR

Cifra de afaceri este considerat indicator important al volumului activitii agentului economic,
reprezentnd suma total a veniturilor din vnzarea mrfurilor, produselor i serviciilor ntr-o perioad
determinat. Contabilitatea de angajament din ara noastr impune includerea n cadrul acestui
indicator a valorii facturate a mrfurilor, produciei sau serviciilor n cauz, indiferent de gradul de
ncasare a contravalorii acestora din partea clienilor firmei. Evoluia ei este strns legat de stabilirea
i dezvoltarea firmei. Cifa de afaceri este n primul rnd un indicator ce reprezint firma, certific
calitatea, eficiena activitii desfurate de aceasta, cota de pia a firmei. Cifra de afaceri st la baza
fundamentrii strategiilor de dezvoltare ale firmei.

Indicator
Cifra de afaceri
Venituri
Cheltuieli
Profit
Pierdere

Indice
Indice
2001
2002
2003 2002/2001 2003/2002
718.582.423
458.877.163 688.288.071
64%
150%
722.212.985
461.467.036 691.099.808
64%
150%
732.951.179
468.517.058 682.302.392
64%
146%
8.797.416
10.738.194
7.050.022

Situaia cifrei de afaceri, a veniturilor i cheltuielilor

Din analiza rezultatelor, se observ c evoluia cifrei de afaceri este urmtoarea: n anul 2002 este de
458.877.163 mii lei cu 36% mai mica dect n 2001 cnd nregistra valoarea de 718.582.423 mii lei,
iar n anul 2003 este de 688.288.071 mii lei, fiind cu 50% mai mare dect era n anul 2002.
Aceeai evoluie au nregistrat-o i veniturile, care au sczut de la 722.212.985 mii lei n 2001 la
461.467.036 mii lei n anul 2002, respectiv 691.099.808 mii lei n 2003. Aceasta reprezint o scdere
cu 36% n 2002 i o cretere cu 50% n 2003. Cheltuielile au nregistrat de asemenea urmtoarea
evoluie: n anul 2001 valoarea nregistrat este de 732.951.179 mii lei, n anul 2002 de 468.517.058
mii lei iar n 2003 de 682.302.392 mii lei. n anul 2001 i 2002 veniturile fiind mai mici dect
cheltuielile, firma a nregistrat pierdere, iar n anul 2003 a obinut un profit de 8.797.416 mii lei.
4.2 STRUCTURA PERSONALULUI
Viabilitatea economic a societii este dependent i de volumul, structura i eficiena resurselor
materiale, financiare i umane.
Resursa uman este cea mai preioas, ea fiind singura dotat cu capacitatea de a-i cunoate i
nvinge propriile limite. Scopul analizei resurselor umane l constituie cunoaterea evoluiei, structurii
i eficienei utilizrii resurselor umane ale firmei, tiut fiind faptul c rezultatele ntreprinderii depind
att de calitatea personalului ct i de modalitile de organizare i conducere.
ncadrarea cu personal a structurii organizatorice
la Sucursala Peco Teleorman
Categorii de
Nr crt personal
1
2
3
4

Personal TESA
Personal tehnic
productiv
Muncitori
Total personal

2001
Numr %
31
11%

2002
Numr %
30
10%

2003
Numr %
32
11%

2004
Numr %
40
12%

12
252
295

11
257
298

16
250
299

18
284
342

4%
86%
100%

4%
87%
100%

6%
84%
100%

6%
83%
100%

n perioada de timp analizat, numrul de personal a nregistrat o evoluie cresctoare,

cunoscnd o cretere semnificativ n perioada 2003 2004, acest lucru explicndu-se prin faptul
c, n conformitate cu Hotrarile Consiliului de Administraie al SNP Petrom din data de
01.04.2003 i ale Adunrii Generale a acionarilor SNP din data de 22.04.2003, a fost aprobat
dizolvarea Socitii Comerciale SECON GAZ din localitatea Mldieni, jud. Teleorman, i
preluarea patrimoniului acesteia mpreun cu personalul, ca punct de lucru n cadrul Sucursalei
Peco Teleorman. Astfel se poate explica creterea semnificativ a numrului de personal existent
n anul 2004.
n ceea ce privete ponderea diferitelor categorii de muncitori n total se observ c ponderea
respectiv rmne aproximativ n jurul aceleiai valori pe parcursul celor 4 ani analizai.
Structura pe categorii socio-profesionale a personalului
Nr. crt

Categorii de personal:
Personal TESA:
Economiti
Ingineri
Subingineri

2004
40
10
6
4

2003
32
9
4
4

2002
30
9
4
4

2001
31
9
4
4

Chimiti
Jurist
Revizor contabil
Tehnicieni
Merceologi
Contabili
Personal tehnic productiv:
Ingineri
Subinginer
Chimist
Gestionari coordonatori
Tehnicieni
Analist programator
Maistru
Muncitori
Vnztori produse petroliere
mbuteliator produse fluide
Gestionari produse petroliere
Funcionari n activitatea comercial
Pompagii
Pompieri
Paznici
Conductori auto
Mecanici auto
Spltori vehicule
Alte categorii de personal
Total personal

3
1
1
2
6
7
18
5
1
1
5
4
1
1
284
75
40
10
17
10
16
19
27
4
5
61
342

3
1
1
1
4
4
16
3
1
1
5
4
1
1
250
78
-

2
1
1
1
4
4
11
3
1
1
-

2
1
1
1
4
5
12
3
1
1
-

4
1
1
257
78
-

10
17
11
17
20
27
4
5
61
299

5
1
1
252
73
-

10
17
11
17
20
27
4
2
71
298

10
17
11
17
20
27
4
2
71
295

Examinarea informaiilor oferite de acest tabel relev urmtoarele:

n primul rnd, din punct de vedere cantitativ, nu se constat modificri
semnificative ntruct exist adrese ale SNP Petrom SA Bucureti prin care se
interzice angajarea oricrei categorii de personal;
Creterea semnificativ de personal se nregistreaz n anul 2004 prin preluarea n
cadrul sucursalei ca punct de lucru a Seciei de mbuteliere i Comercializare
GPL Mldieni, nregistrndu-se o cretere a numarului de ingineri de la 7 la 11
persoane, modificarea numarului de juriti de la 1 la 3, a numarului de merceologi
cu 2 persoane, de la 4 la 6.

 ncepnd din anul 2003, conform normelor de structur ale SNP Petrom SA,
gestionarii coordonatori din cadrul Seciilor Comerciale ale Sucursalei sunt inclusi
n personalul tehnic productiv.
Productivitatea muncii, important indicator de eficien, necesit o analiz mai nuanat, date fiind
complexitatea sa, factorii ce o influeneaz i implicaiile deosebite asupra strii i dinamicii
economice a ntreprinderii.
W = Cifra de afaceri / Numr de salariati
Productivitatea
Indicele
Anul Cifra de afaceri (mii lei) Nr salariati muncii
productivitatii
2001
718.582.423
293
2.452.500
100%
2002
458.877.163
296
1.550.260
64%
2003
688.288.071
297
2.317.468
150%

Productivitatea n funcie de cifra de afaceri a nregistrat urmtoarea evoluie pe parcursul celor 3 ani
analizai:. aceasta a sczut de la 2,452,500 mii lei n anul 2001 la 1,150,260 mii lei n 2002 i a
cunoscut o cretere la 2,317,468 mii lei n anul 2003, reprezentnd o scdere de 36% n anul 2002 i o
cretere cu 50% n 2003.
Un alt element de evideniere a eficienei utilizrii resurselor umane i n general a eficienei societii
l reprezint maniera de respectare a unor corelaii ntre principalele obiective i rezultatele obinute

din realizarea lor. Dou dintre acestea sunt de ordin cantitativ i se refer la raporturile dintre
dinamica unor indicatori cantitativi.
ICA IFS INs
Unde:
ICA indicele cifrei de afaceri
IFS indicele fondului de salarii
INs indicele numrului de salariai
Nr crt Indice
2001( an baza)
1 Indicele CA
100%
2 Indicele fondului de salarii
100%
3 Indicele numarului de salariati
100%

2002/2001
64%
138%
101%

2003/2002
150%
114%
101%

Inegalitatea nu se respect pentru toi anii studiai. Astfel, n anul 2002,creterea fondului de salarii
este superioar creterii cifrei de afaceri. n anul urmtor, 2003 corelaia este respectat.

4.3 ANALIZA PATRIMONIAL

Indicatorii financiari utilizai sunt :
Fondul de rulment
Necesarul de fond de rulment
Trezoreria net
Fondul de rulment
Bilanul este instrumentul

de reflectare a echilibrului financiar al ntreprinderii la ncheierea

exerciiului, de reflectare material (prin Activ) a modului de utilizare a capitalurilor proprii i

mprumutate. Fiecare element de Activ reprezint o alocare de fonduri bneti si Activul este
structurat n funcie de lichiditate. n bilan se nscriu mai nti Activele cele mai puin lichide i apoi
lichiditatea crete. Datorit rotaiei lente a Capitalurilor investite n Activele imobilizate necorporale,
corporale, financiare, ele se mai numesc i alocri permanente sau stabile. Activele circulante fiind
mult mai lichide dect Activele imobilizate se mai numesc aloci ciclice sau temporare.

Pasivele reflect din punct de vedere financiar sursele de finanare, de provenien ale Capitalurilor
proprii i mprumutate. Sursele permanente sunt formate din Capitaluri proprii iar sursele ciclice sau
temporare sunt formate din datorii pe termen scurt.
Alocrile permanente ( n imobilizri) sunt, n principiu acoperite din surse permanente de alocare a
fondurilor bneti, cu att ntreprinderea dispune de o marj de securitate care o pune la adpost de
evenimente neprevzute.
Marja de securitate se numete fond de rulment. Fondul se rulment este expresia realizrii echilibrului
financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la nfptuirea echilibrului finanrii pe termen scurt.
FR = Capital permanent Active imobilizate
FR2001 = 26.622.113 97.970.405 = - 71.348.292
FR2002 = 26.559.880 140.678.009 = - 114.118.129
FR2003 = 23.641.199 171.984.964 = - 148.343.765
Se poate observa c pe parcursul celor 3 ani analizai, fondul de rulment este negativ, ceea ce
semnific faptul c activele imobilizate nu sunt acoperite din capitalul propriu, evideniind msura
ndatorrii pe termen lung; rezultatul negativ al fondului de rulment se mai numete si fond de
rulment mprumutat (sau strin).
Necesarul de fond de rulment
Necesitile de finanare ale produciei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite n cea mai
mare parte din surse temporare corespunztoare (datorii de exploatare). Diferena ntre necesitile de
finanare ale ciclului de exploatare i datoriile de exploatare este egal cu nevoia de fond de rulment.
Nevoia de fond de rulment este expresia realizrii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului
dintre necesarul i resursele de capital circulant.
NFR= Active curente Pasive curente
NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare
NFR2001 = (47.578.216 + 27.052.107) 0 = 74.630.323
NFR2002 = (117.387.849 + 78.062.248) 0 = 195.450.097

NFR2003 = (35.173.547 + 151.304.492) 0 = 186.478.039

Se observ c pe parcursul celor 3 ani analizai, NFR este pozitiv, situaia putnd fi considerat
pozitiv, dac este rezultatul accelerrii rotaiei activelor circulante i al angajrii de datorii cu
scadene mai relaxate. n caz contrar, aceasta nu poate fi dect consecina unor ntreruperi temporare
n aprovizionarea i rennoirea stocurilor.
Trezoreria net
Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activito echilibrate i eficiente.
Ea reflect calitatea echilibrului financiar general al ntreprinderii, att pe termen lung ct i pe termen
scurt.

TN = FRF NFR
TN2001 =( - 71.348.292) - 74.630.323 = - 146.014.615
TN2002 = (- 114.118.129) - 195.450.097 = - 309.568.226
TN2003 =( - 148.343.765) 186.478.039 = - 334.821.804
Trezoreria net negativ evideniaz un dezechilibru financiar la ncheierea exerciiului.

Rata de finanare a capitalului circulant

Aceast rat reflect proporia n care fondul de rulment acoper activele circulante.
Fond de rulment
RKC = X 100
Active circulante
RKC2001 = 71.348.292/ 89.963.778 x 100 = 79%
RKC2002 = 114.118.129 / 218.691.061 x 100 = 52%
RKC2003 = 148.343.765 / 209.879.733 x 100 = 70%
Se observ faptul ca ratele de finanare ale capitalului circulant evideniaz o situaie favorabil,
situandu- se n jurul procentului de 50%.

Rata de acoperire a stocurilor

Aceast rat reflect proporia n care fondul de rulment finaneaz stocurile.
Fond de rulment
RS = x 100
Stocuri
Rs2001 = 71.348.292 / 27.052.107 x 100 = 263 %
Rs2002 = 114.118.129 / 117.387.849 x 100 = 97%
Rs2003 = 148.343.765 / 35.173.547 x 100 = 421 %
Se poate remarca o acoperire normala, deoarece fondul de rulment reprezint mai mult de
2/3 din totalul stocurilor.

4.4 ANALIZA LICHIDITII I A SOLVABILITII

Lichiditatea se refer la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, aceasta
putnd fi i un criteriu de grupare a posturilor n bilan. Ratele de lichiditate arat situaia financiar a
ntreprinderii pornind de la structura bilanului (partea lui inferioar). Deci, lichiditatea ar fi un raport
ntre elementele de activ, n sensul c se poate stabili ct din valoarea activului se afl sub forma
lichid n conturile de disponibiliti bneti care pot s devin lichide imediat.
Solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor sale bneti, respectiv de a-i
onora plile la termenele scadente. Este evident faptul c o ntreprindere este solvabil dac dispune
de disponibiliti de mijloace de plat.

Rata lichiditii globale

Active circulante
RL =
Datorii pe termen scurt

Ani

Active
Datorii pe termen
circulante
scurt
RLG
2001
89.963.778
165.618.205
0.54
2002 218.691.061
334.867.997
0.65
2003 209.879.733
358.225.649
0.58

Se consider c n cazul lichiditii globale, valoarea minim poate varia ntre 1,2 1,8.
Se poate observa c n decursul celor 3 ani analizai valoarea ratei lichiditii globale nu este cuprins
n intervalul valoarii acceptabile, ceea ce nseamn c pe termen scurt ntreprinderea
capacitatea de a achita datoriile exigibile.

nu are

Deci, lichiditile sunt mai mici dect exigibilitile poteniale, datoriile exigibile pe termen scurt nu
sunt acoperite n principiu de capitalurile circulante.

Rata lichiditii intermediare (reduse)

Rata lichiditii intermediare exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile platite din
creane i din disponibiliti.
Active circulante Stocuri

Creante + Disponibiliti

RLInterm = =
Pasive curente

Ani
2001
2002
2003

Creante
47.578.216
78.062.248
151.304.492

Disponibilitati
15.333.455
23.235.964
23.401.694

Pasive curente

Datorii pe termen
scurt
165.618.205
334.867.997
358.225.649

RLR
0.37
0.30
0.48

O rat a lichiditii intermediare situat ntre 0,8 1 este considerat optim.

Pe parcursul celor 3 ani analizai, rata lichiditii intermediare nu se regsete n intervalul optim.

Rata lichiditii imediate

Rata lichiditii imediate arat capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, innd cont de
ncasrile existente. Nivelul minim al acestui indicator trebuie s fie ntre 0,2 0,4.
Disponibiliti
RLImed =
Pasive curente

Ani
2001
2002
2003

Disponibilitati
15.333.455
23.235.964
23.401.694

Pasive curente
165.618.205
334.867.997
358.225.649

RLI
0,092
0,069
0,065

Rata solvabilitii pe termen lung

Rata solvabilitii exprim puterea n care ntreprinderea face fa datoriilor totale.
Activ total
Rs =
Datorii totale
Ani
2001
2002
2003

Activ total
192.240.318
361.427.877
383,939,501

Datorii totale
165.618.205
334.867.997
358.225.649

Rs
1.16
1.07
1.07

Rata solvabilitii denot faptul c firma are capacitatea de a-i achita obligaiile bneti imediate i
ndeprtate fa de teri. Firma poate fi solvabil chiar dac la un moment dat din lips de lichiditi
nu prezint capacitate de plat. Solvabilitatea este generat de o activitate eficient iar lipsa capacitii
de plat i a lichiditii poate avea caracter temporar dac firma se bazeaz pe solvabilitatea general.

4.5 RATE DE STRUCTUR A ACTIVULUI

IMOBILIZARI NECORPORALE
IMOBILIZARI CORPORALE
IMOBILIZARI FIANCIARE
A. ACTIVE IMOBILIZATE- TOTAL
STOCURI
CREANTE
INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
CASA SI CONTURI LA BANCI
B. ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
C. CHELTUIELI N AVANS
ACTIV TOTAL

2001
1
27,244
2 97,936,472
3
6,689
4 97,970,405
5 27,052,107
6 47,578,216
7
8 15,333,455
9 89,963,778
10 4,306,135
11 192,240,318

2002
27,244
140,644,076
6,689
140,678,009
117,387,849
78,067,248
23,235,964
218,691,061
2,058,807
361,427,877

2003
27,244
171,827,707
130,013
171,984,964
35,173,547
151,304,492
23,401,694
209,879,733
2,074,804
383,939,501

1. Rata imobilizrilor (Ri) = Imobilizri / Active totale x 100

2. Rata imobilizrilor corporale (Ric)= Imobilizri corporale / Active totale x 100
3. Rata imobilizrilor financiare (Rif)= Imobilizri financiare / Active totale x 100
4. Rata activelor circulante ( Rac) = Active circulante / Active totale x 100
5. Rata stocurilor (Rs) = Stocuri / Active totale x 100
6. Rata disponibilitilor (Rdisp) = Disponibiliti / Active totale x 100
Nr crt

Indicator
1 Rata imobilizarilor
2 Rata imobilizarilor corporale
3 Rata imobilizarilor financiare
4 Rata activelor circulante
5 Rata stocurilor
6 Rata disponibilitatilor

2001

2002

2003

50,96%

38,92%

44,55%

50,94%
0,0035%

38,91%
0,0019%

44,51%
0,0337%

46,80%
14,07%

60,51%
32,48%

54,37%
9,11%

7,98%

6,43%

6,06%

n ceea ce privete ponderea imobilizrilor n total active se observ o scadere a acesteia n anul 2002
fa de 2001, pentru ca n 2003 aceast pondere s creasc. Aceeai evoluie se nregistreaz i n
cazul imobilizrilor corporale i financiare. Ponderea activelor circulante n total active active a
crescut n anul 2002 fa de 2001, pentru ca apoi n anul 2003 s scad fa de 2002. Rata stocurilor a
crescut n 2002 fa de 2001, pentru ca apoi s scad n 2003 fa de 2002.
Indicatorul principal de eficien a utilizrii activelor circulante l reprezint viteza de rotaie,
exprimat prin :
- coeficient (numr de rotaii ) - Nr
- durata unei rotaii - D
Nr crt
1
2
3
4

Indicator
Cifra de afaceri
Active circulante
Numar rotatii
Durata unei rotatii (zile)

2001

2002

2003

718.582.423
89.963.778

458.877.163
218.691.061

688.288.071
209.879.733

7,9875
45,0706

2,0983
171,5683

3,2794
109,7748

Unde :
Cifra de afaceri
Nr =
Active circulante
360
D =
Nr
4.6 RATE DE STRUCTUR A PASIVULUI
Nr crt Indicator
1 CAPITALURI PROPRII
2 DATORII
PROVIZIANE PENTRU RISCURI
3 SI CHELTUIELI
4 VENITURI IN AVANS
5 PASIV TOTAL

2001
26.622.113
165.618.205

2002
2003
26.559.880 23.641.199
334.867.997 358.225.649

0
0
192.240.318

0
0
0
2.072.653
361.427.877 383.939.501

1. Rata autonomiei financiare (Af) = Capital propriu / Pasive totale x 100

2. Rata global de ndatorare (Rgi ) = Datorii totale / Pasive totale x 100
Nr crt

Indicator
1 Rata autonomiei fianciare
2 Rata globala de indatorare

2001

2002

2003

13,85%

7,36%

6,16%

86,15%

92,65%

93,30%

Cu ct valoarea autonomiei fianciare este mai redus, cu att gradul de independen financiar este
mai ridicat. Dei a avut o evoluie oscilant, rata autonomiei financiare se menine la un nivel destul
de sczut.

4.7 ANALIZA CHELTUIELILOR

Un barometru important al eficienei ntreprinderii, abordat prin prisma indicatorilor de eforturi, l
constituie costurile. Evidenierea volumului, structurii i dinamicii lor reprezint tot attea elemente
definitorii ale analizei diagnostic, ce pregtesc terenul analizei rezultatelor i performanelor
economice ale ntreprinderii.

Dinamica Dinamica
2003 2002/2001 2003/2002

Nr crt Indicator
2001
2002
1 Cifa de afaceri
718.582.423 458.877.163 688.288.071
2 Cheltuieli totale
732.951.179 468.517.058 682.302.392
3 Cheltuieli materiale 371.163.318 391.012.888 586.323.780
Cheltuieli cu
4 personalul
31.155.562 41.681.242 47.702.085

Nr crt Indicator
1 Rata medie a cheltuielilor (Ch/Ca x 100)
2 Cheltuieli la 1000 lei CA
3 Cheltuieli materiale la 1000 lei CA
4 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei CA

63,86%

149,99%

63,92%
105,35%

145,63%
149,95%

133,78%

114,44%

2001
102
1.019,99

2002
102,1
1.021,01

2003
99,13
991,30

516,52
43,36

852,11
90,83

851,86
69,31

Se observ o mentinere aproximativ constant a cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri n primii 2 ani
analizai, iar apoi o scdere n 2003 fa de 2002, situaie generat n principal de creterea mai rapid
a cifrei de afaceri fa de costuri.
In cazul cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri se poate observa o cretere pe parcursul
celor 3 ani analizati i n cazul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei cifr de afaceri se remarc o
crestere n 2002 fa de 2001 i apoi o scdere a acestora n 2003, lucru explicabil prin creterea mai
rapid a cifrei de afaceri fa de acest tip de costuri.