Calcularea valorii coef de corelatie cel mai frecvent se calculeaza cu
formula lui Pearson rxy = (xy) N(SDxS)
X = devianta perf de la medie in proba x
Y = devianta perf de la medie in proba y Xy = suma tuturor perf SDx, SDy = deviantele standard ale prob x,y - moment produs - in cadrul fidelitatii x aplicarea testului in T1 y aplicarea testului in T2 Kaplan si Zaccuzzo spun ca exista 3 situatii in practica: 1. pt cele mai multe scopuri de cercetare val acceptata 0,70 0,80; calcularea coef de determinare, de nondeterminare + alienare pt a gasi elementul de sprijin 2. test folosit pt o decizie importanta in legatura cu subiectul (aplicarea unui tratament, includerea intr-o forma de scolarizare) val coef de fidelitate > 0,95 (determinarea coef de determinare, nondeterminare + alienare) 3. in alte scopuri, valoarea acceptata este de 1,90. Exista mai multe proceduri de calcul ale fidelitatii, dar cele mai frecventa sunt: a) fidelitatea test-retest b) fidelitatea forma alternanta c) fidelit impartirii in jum a testului (split-half) d) fidelit Kuder-Richardson e) coef alpha f) coef personalitatea evaluatorilor Fidelitatea test-retest Dpdv tehnic presupune reaplicarea aceluiasi test la un anumit interval de timp. Val coef de fidelit ce evidentiaza nivelul de corelatie dintre scorurile obtinute de catre S supusi testarii la aceeasi S. Varianta erorii: fluctuarea de la o testare la alta a performantei => pot rezulta din conditiile de testare necontrolate ce tin de personalitatea S (st de oboseala, emotiile, exp anterioara). Valoarea coef de fidelit interventia unor factori irelevanti (necod kre pot influenta scorurile obt)
H. Pitariu sistematizarea surselor posibile de variabilitate:
1. a) nivelul unor deprinderi ce pot influenta modul de a opera cu anumite teste b) deprinderi+tehnici generale testate in act test de exceptie pt profesionisti c) abilitatea gen de a intelege instructajul (persoane cu deficiente intelectuale), nefamiliarizate cu examinarea pe baza de teste. 2. Particularitati durabile, specifice ale persoanei (infl numai asupra unui anumit test) a) specifice fata de un test global - nivelul de dezvoltare a acelei insusiri masurate de test si nu influenteaza rezolvarea altor teste (chestionare de personalitate pers dominanta scala de dominanta dar si la scala de resp) - cunostinte + deprinderi specifice formei particulare a testului (programator mai performant la teste de baza a unor scheme logice lacunare) - paternuri de raspuns stabile test cu rasp A/F, tendinta de a alege A in toate situatiile de indecizie b) specifice anumitor itemi ai testelor - sansa de a cunoste raspunsurile la o problema oferita de un anumit item (un item poate solicita o informatie pe care o cunosc doar S care au citi o anumita carte. - tipuri de itemi cu kre anumiti subiecti sunt familiarizati inegal (itemi cu rasp la alegere ii pot incurca pe S nefamiliarizati cu acest sitem) 3.Particularitati temporare factori incidentali ce pot influenta raspunsul la teste: starea de sanatate, starea de oboseala, tensiunea emotionala, nivelul elevat al testelor, intelelgerea mecanismelor testarii in cauza, conditiile fizice de administrare a testului sau testelor. 4. a) -
particularitati temporare si specifice ale individului
specifice fata de test intelegerea sarcinii specifice cerute de testul in cauza mici trucuri sau tehnici nepermise de rezolvare a testului (marcarea rasp =>scoruri mari) - nivel de antrenare in rezolvarea unor sarcini (teste psihomotorii) - setul sau dispozitia momentana a subiectului (unei persoane extrem de ocupate I se va parea mult mai lung un inventar pers) b) specifice fata de unii itemi ai testului - fluctuatii ale memoriei (test de geografie ) - fluctuatii neprevazute ale atentiei, perceptiei suprapuse peste nivelul general de performanta a S 5. factori sistematici sau de noroc a) conditiile de testare (factori de distragere)
b) efectul interactiunii examinatorului cu persoana examinata
c) inconsecventa in evaluarea performantelor 6. -
variatii neexplicate noroc in ghicirea rasp corect distragerea momentana a atentiei mult din variabilitatea scorurilor este atribuita erorilor de masurare
Masoara stabilitatea temporara a testului
Valoarea coef de fidelitate => trebuie mentionata in manualul testului kre este perioada de timp scursa din momentul de testare. Intervalele mai scurte (zile + sapt) => valoare mare a fidelitatii Intervale foarte mari => valori foarte scazute ale fidelitatii Pentru a determina cat mai corect fidelitatea, intervalul trebuie sa fie mic aprox 6 luni In cazul copiilor si a persoanelor in varsta periaoda T1 T2 trebuie sa fie cat mai scurta pt ca schimbarile sunt foarte accentuate dpdv practic este mai usor de folosit - apar multe probleme Efectele familiarizarii cu testele, cu principiul de constructie a testului; influenta activitatii de training desfasurata de S in acea perioada. Fidelitatea forma alternanta Dpdv tehnic este vorba de 2 teste kre sunt echivalente: unul se aplica in T1, iar celalalt in T2. Valoarea coef de corelatie dintre scorurile la cele 2 teste. Valoarea coef de fidelitate masura a stabilitatii temporare si a consistentei raspunsurilor la cele 2 forme de test. Test acelasi obiectiv - ambele variante trebuie sa contina un nr egal de itemi - ordonarea itemilor in structura testelor privind gradul de fidelitate trebuie sa fie identica -
precizare in manual a lungimii intervalului de timp si a descrierii
experientelor relevante intervenite in acea perioada de timp. Varianta a 2-a poate veni imediat dupa prima, sau dupa un interval mai mare de timp succesiune intarziata Problema: realizarea efectiva a celor 2 variante echivalente => exista forte putine cazuri echivalente. Split half
Dpdv tehnic 2 variante itemii cu sot => o prima serie
- itemii fara sot => a 2-a serie => valoarea coef de corelatie dintre rezultatele la cele 2 jumatati de test - nr total al itemilor impartiti in 2 jumatati - primii 50 si ultimii 50 - masoara consistenta de esantionare nu vizeaza stabilitatea temporara - coeficientul reflecta consistenta interna dificultati: - ordonarea itemilor in functie de nivelul de dficultate, in prima parte itemi mai usori,iar in celalalta parte itemi mai dificili - in cazul unor teste mai multi itemi sunt legati de o anumita situatie problematica - 2 jumatati echivalente in ceea ce priveste nr si gradul de dificultate practica formula Spearman Brown Rtt = coef de fidelitate Rhh = coef privind jumatatea de test Daca toate conditiile sunt egale, cu cat un test va avea mai multi itemi, cu atat va fi mai inalt valoarea fidelitatii Rnn = N rtd 1+ (n-1) rtd Rnn = coef de fidelitate estimat Rtd = coef de corelatie obtinut n= nr kre reflecta de cate ori creste sau descreste dimensiunea testelor