Sunteți pe pagina 1din 8

George Bacovia Decor

Copacii albi, copacii negri


Stau goi n parcul solitar
Decor de doliu funerar ...
Copacii albi, copacii negri.
n parc regretele plng iar ...
Cu pene albe, pene negre
o pasre cu glas amar
Strbate parcul secular ...
Cu pene albe, pene negre ...
n parc fantomele apar ...
Si frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Si pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar ...
n parc ninsoarea cade rar ...

Poezia "Decor" de George Bacovia apare n revista "Fclia", la l ianuarie 1916, nsoit de o prezentare a autorului,
fcut de Alexandru Macedonski: "Bacovia este pseudonimul unui tnr din Bacu, Vasiliu, admirabil poet, dar a
crui modestie 1-a inut n umbr cu tot nemrginitul lui talent. (...) Marea sa originalitate m-a lsat nmrmurit de
uimire." Poezia "Decor" este inclus, n acelai an, n volumul de debut, "Plumb".
Poeziile volumului "Plumb" se nscriu n simbolismul tradiional prin folosirea simbolurilor binecunoscute, cum ar fi
statuile albe, parcul prsit i pustiu, fanfare funerare, "iubita cnt la clavir", a culorilor sugestive pentru strile
sufleteti ale poetului.
Ceea ce l individualizeaz pe Bacovia ntre toi simbolitii romni este nota dominant a obsesiilor, psihozelor i
strilor nevrotice de un autentic impresionant, atmosfera apstoare perceput pn n strfundurile sufletului, ceea
ce l face s se simt un poet "blestemai".
Copacii albi. copacii negri Stau goi n parcul solitar Decor de doliu funerar... Copacii albi, copacii negri, negre...
n pare regretele plng iar...
Cu pene albe, pene negre O pasre cu glas amar Strbate parcul secular... Cu pene albe, pene
n parc fantomele apar.
i frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri;
i pene albe, pene negre, :
Decor de doliu, funerar...
n parc ninsoarea cade rar...
Tema poeziei ilustreaz o lume sfietor de trist, n care sentimentul nsingurrii poetului este exprimat prin
cuvinte-simbol i mijloace cromatice, iar starea de disperare este creat printr-o imagine de pustietate a lumii reale,

n care nu mai exist via. Altfel spus, tema poeziei este moartea i inexistena ca sugestii ale neputinei de
comunicare a eului poetic cu lumea.
Ideea poeziei exprima toat gama de stri interioare ale poetului, disperare, spleen, angoas, solitudine, apsare
sufleteasc, dezolare, nevroz, fapt ce 1-a determinat pe Emil Cioran s spun despre Bacovia c este "inapt s se
mnluie, totul e pentru el cu putin, n afar de propria via (...) nu poate scpa de el nsui i nici evada din centrul
propriei obsesii".
Semnificaia titlului
Cuvntul "decor" nseamn un ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului n care se defoar aciunea, o
ambian creat pentru ca omul s se manifeste cu toate valenele sale. Bacovia d acestui cuvnt valoare de simbol,
sugernd viaa, lumea exterioar, n care poetul se simte timorat, izolat, pustiit, din cauza imposibilitii de a
comunica spiritual cuaceasta.
Structur i semnificaii
Poezia este structurat n trei strofe i trei versuri libere care urmeaz dup fiecare strof pentru a accentua ideea
exprimat anterior. ' n aceast poezie Bacovia apeleaz la mijloace simboliste variate i anume: cuvntul-simbol,
culoarea, simetria versurilor i versul liber, toate acestea crend o muzicalitate sugestiv n plan ideatic, semnificnd
stri sufleteti. Sunt evidente, aadar, dou planuri distincte ale existenei: unul exterior sugerat de parc, de copaci,
de psri, n general de acest decor funerar i unu! interior simbolizai de pustietatea sufleteasc a poetului, care-i
provoac deprimare, disperare, dezolare, nevroz.
In prima strofa, decorul este compus din copaci, acetia fiind un cuvnt-simbol care sugereaz elemente componente
ale vieii. Cromatica este reprezentat de culorile alb i negru, care la Bacovi.a simbolizeaz inexistena ca inerie a
morii i, respectiv, moartea. Poetul se simte deprimat de agonia lumii, potenat de repetiia "copacii albi, copacii
negri", solitudinea poetului este simbolizat de "parcul solitar", ideea de moarte fiind sugerat de simbolurile "doliu"
i "funerar".
Imaginea lumii, simbolizat de "parc", este dezolant, atmosfera este de o tristee sfietoare, sugerat "regretele"
care plng, suferina cptnd efecte auditive, ideea morii i a inexistenei perpetue fiind accentuat de versul liber:
"n parc regretele plng iar...". Decorul funerar al lumii exterioar simbolizeaz agonia sufleteasc a poetului
introvertit, cruia-i sunt inaccesibile idealurile, mplinirile spirituale.
Strofa a doua apeleaz la simbolul psrii, ca parte component a vieii. Amrciunea, ca stare a euluf poetic, este
aici sugerat de pasrea "cu pene albe, pene negre", care i pierde trstura esenial pentru existena ei n univers,
trilul, avnd acum un "glas amar". Poetul este incapabil s-i construiasc vise, idealuri, existena sa spiritual fiind
un adevrat comar bntuit de fantome: "n parc fantomele apar".
Ultima strof se constituie ntr-o concluzie ideatic a morii universale, simboliznd moartea spiritual a eului
poetic, absena oricror elemente vitale fiind evident: "i frunze albe, frunze negre; / Copacii albi, copacii negri; /
i pene albe, pene negre, / Decor de doliu funerar...". Sporete aici muzicalit...
Poezia Decor" apare in volumul Plumb" (1916), si este alcatuita din trei strofe, urmate, fiecare de cate un vers
razlet. Primul element simbolist il constituie chiar decorul" anuntat in titlu: parcul pustiu si nascator de tristeti,
parte a unui peisaj citadin. Solitar", dezgolit si oferind privirii un Decor de doliu, funerar", parcul este unul dintre
cercurile concentrice ale singuratatii bacoviene.
Un alt cerc" este orasul (in care ninge ca-ntr-un cimitir"), ultimul fiind pamantul-mormant. Cele trei strofe
constituie o descriere literara de tip tablou, care reuneste mai multe motive bacoviene: vidul, solitudinea, moartea,

plumbul, plansul, caderea.


Starile sufletesti nedefinite (regretul, presentimentul mortii, invalmasirea gandurilor) constituie, alaturi de motivele
mentionate, elemente simboliste.
Repetarea versurilor initiale (la sfarsitul primelor doua strofe) si reluarea lor in pozitiile 2 si 3 ale strofei finale,
constituie un procedeu simbolist; aceasta tehnica ar putea sugera monotonia existentiala, invartirea omului intr-un
cerc mereu reluat (ca un alt ecou al cercului stramt" eminescian).
In ultimul catren, aglomerarea de obiecte apartinand agoniei timpului, ar putea sugera o ruptura in ordinea
existentiala, iarna fiind un anotimp al extinctiei.
Dintre motivele specific bacoviene, cel mai pregnant este motivul mortii: in Decor", sentimentul agoniei lucrurilor
provine din reductia naturii la doua culori (albul si negrul). Prima este culoarea zapezii care cade rar", ca si cand sar fi transformat in plumb, afundand parcul in pamantul-mormant; cea de a doua culoare este funerara, prezenta ei in
trupul copacilor, in penele pasarii si in frunzele moarte, unificand totul sub semnul aceluiasi destin. impreuna, albul
si negrul se combina in cenusiu - plumbul care inunda totul, ca un sfarsit continuu"; de aici, repetarea versului:
Decor de doliu, funerar", care pare a fi o completare a titlului.
Cel de al doilea motiv ar fi cel al singuratatii existentiale, detectabil in imaginea copacilor goi si a parcului solitar".

DecorG. Bacovia
Poezia simbolista a aparut ca un raspuns la romantismul retoric, la parnasianism si la naturalismul care au dominal
secolul al XIX-lea. Acest nou curent incearca sa modernizeze tehnicile compozitiei, pastrand in acelasi timp anumite
teme si motive romantice. Simbolismul este o prelungire a romantismului, privit de aceasta data prin prisma unei
sensibilitati moderne. O trasatura foarte importanta a acestui nou romantism este aceea ca, simbolsimul promoveaza
cu insitenta spatiul citadin descris in operele literare corespunzatoare, asadar, este un curent cosmopolit, in care
elementele cadrului artifical costituie niste actori in rlul principal in conturarea atmosferei poeziei. Printre poetii
simbolisti, ale caror nume au o rezonanta deosebita, se numara Verlaine, Jean Moras, Rimbau, Baudelaire, si nu in
ultimul rand, cel mai mare poet simbolist roman, George Bacovia. Una dintre poeziile sale poarte numele simplu
Decor.Titlul ne sugereaza un spatiu artificial, eventual foarte frumos si plin de viata si de culoare. Pe masura ce se
avanseaza in lectura, se dovedeste ca acest decor este un parc, in perioada de iarna, cu o natura moarta, avand tente
macabre, apocaliptice. Poezia debuteaza cu amintirea copacilor, caracterizati ca albi sau negri. Inca de la inceput
ideea de cromatica este estompata, palind imaginatia cititorului, de la bun inceput se face referire la sentimentul de
singuratate. Categoriile psihice negative isi fac simtita prezenta gradat, la intervale de timp consante, impact intarit
de tehnica paralelismului sintactic ale celor trei versuri repetate aproape identic. Se insita cu precadere asupra culorii
inchise, si anume negrul, prin versul decor de doliu funerar. Din acest moment, poezia capata o nuanta monotona,
trista, non-dinamica, accentul cazand doar pe descrierea imprejurarilor. Ea se compune dintr-un ansamblu de
simblouri ce se insiruie si se repeta relativ simetric. (copaci, antiteza alb/negru).
Primul semn care sugereaza sunetul este reprezentat de regretul care plange, ca simbol al universului sufletesc,
peisajul macabru, trist si monoton este intarit de substantvul regretele si de verbul plang.Nu in mod intmplator
este nominalizat parcul. Prin descrierea pesajului din incipit, eul liric isi pregateste asculatorii pentru a descoperirea
durerii sfasietoare care se consuma in acel topos. Aici, parcul este un spatiu care ii macina din punct de vedere psihic
pe cei care stiu sa il asculte. Strofa a doua a poeziei, are rol de recapitulare si intarire a sentimentelor decadente
expuse in prima strofa. Nu sunt adaugate decat penele colorate in nonculori ale unor corbi Al doilea vers paralel se
evidentiaza prin ceva cu totul special, si anume, motivul fantomelor. Fantomele, spirite vagi, neclare, nelamurite si
albe, se incadreaza perfect in pesajul mai sus descris. Cu aceste noi aparitii, parcul devine un spatiu malefic, bantuit,
in care spirite blestemate, sunt condamnate sa se chinuie cautand. In strofa finala, peisajul este din nou redescris,

copacii avand de aceasta data frunze, de aceleasi non culori. Peste acest pesaj, cade ninosare rar, trist, ca niste
lacrimi ce se scurg pe obraji, la unison cu plansetul regretelor. In decursul intregii poezii, eul liric reuseste sa adauge
gradual noi trasaturi si caracteristici peisajului descris, clarificand si in acelasi timp cufundand cititoul in mesajul
transmis. Poezia DECOR de G.B. se caracterizeaza in mod special prin descrierea unui spatiu citandin, unui parc
in mjlocul iernii, in care sunt cultivate trasaturi, sentimente si trairi sub forma de simboluri, cu care eul liric lucreaza
cu dibacie. Avand toate aceste caracteristici, iar eul poetic legatura directa cu natura descrisa, opera lirica DECOR
este o poezie simbolista.

George Bacovia - Nervi De Primvar


Primvar...
O pictur parfumat cu vibrri de violet.
n vitrine, versuri de un nou poet,
n oras, suspin un vals de fanfar.
O lung primvar de visuri si preri ...
O lung desertare zvoneste mprejur,
E clar si numai soare.
La geamul unei fabrici o pal lucrtoare
Arunc o privire n zarea de azur.
O nou primvar pe vechile dureri ...
Apar din nou tranii pe hul de cmpie,
n infinit pmntul se simte tresltnd :
Vor fi acum de toate cum este orisicnd,
Dar iar rmne totul o lung teorie.
O, cnd va fi un cntec de alte primveri ? ! ...
Nervi de primvar
Melancolia m-a prins pe strad,
Snt ameit.
Oh, primvara, iar a venit...
Palid, i mut...
Mii de femei au trecut;
Melancolia m-a prins pe strad.
E o vibrare de violete,
Trece i Ea;
A vrea.
Dar nu pot s-o salut;
Oh, i cum a trecut,
ntr-o vibrare de violete.
Nimicnicia m-a prins pe strad,
Am adormit.
Oh, primvara, iar a venit
Pal, i uitat..

Vals funebru, deprtat.


Melancolia m ine-n strad...
din volumul Scntei galbene, 1926.

Curente i orientri literare. Receptri critice.


Simbolismul romnesc, derivat din cel francez, dar nscriindu-se n modernism, nu luptnd mpotriva
lui, i atinge apogeul ca micare literar ntre anii 1905-l914. Pe lng rentoarcerea muzicii
n poezie, aa cum susinea arta poetic a lui Verlaine, simbolismul este curentul literar cu mari inovaii
la nivelul formei. Versul liber se va impune n opera lor, elibernd poezia de constrngerile prozodiei
tradiionale. Cel care-l impune n poezia francez este Arthur Rimbaud, alturi de Jules Laforgue, pentru ca
apoi s fie teoretizat de Gustave Kahn - ... nsemntatea noii tehnici poetice.
Poetul George Bacovia va folosi i el aceast tehnic a versului liber, preluat att din poezia simbolist
francez, ct i din mediul cenaclului Literatorul, condus de cel care teoretizeaz curentul n literatura
noastr, Alexandru Macedonski. Nu trebuie s uitm c Bacovia frecventeaz cenaclul ntre 1903-l904
i c Macedonski este autorul primului poem cu vers liber de la noi - Hinov. O alt caracteristic
simbolist la care ader Bacovia este audiia colorat", mergnd pe urmele lui Rimbaud i ale
cunoscutului su sonet intitulat Vocalele. Criticul George Clinescu i recunotea aceast preocupare,
adugnd - Simbolismul poetului e acela din tradiia sumbr a baudelairianismului, care a cntat ploaia
insinuant, rece, provincia, urtul funebru, monotonia burghez, tristeea autumnal."
Poezia Nervi de primvar apare n Ateneul cultural din Bacu, n numrul 3, n luna mai 1925 ,
fiind inclus apoi n volumul Scntei galbene din 1926.
Tema i semnificaia titlului. Influene.
Tema aparent a poemului pare s fie iubirea, dar aceasta nu mai constituie demult o cale de salvare din acest
univers bntuit de melancolie, valsuri funebre i prezena morii. Erosul va fi deci, asociat cu regretul
nemplinirii, cu tristeea, cu trecerea i nu cu permanena - Mii de femei au trecut", Trece i ea".
Apropierea de primvar poate s fie neltoare, ntruct aceasta nu mai reprezint n acest
caz, ca n poezia lui Alecsandri. sperana i un nou nceput. Starea de spirit provocat de primvar
eului poetic bacovian este o iritare profund, o suferin ce merge pn la nevroz, anotimpul rnindui simurile prin explozia de culoare, prin forfota oraului i manifestarea intens a vieii. Nu nt
mpltor n tiuu se aduc alturi de primvar nervii", care sunt expresia acestei stri. Nevroza i
odat cu ea i alienarea sugerat de titlul poeziei Nervi de primvar provin din dezacordul dintre
pesimismul organic al eului liric bacovian i explozia de vitalitate a primverii. Agitaia oamenilor,
prezena trectoare a erosului l obosete, i irit sensibilitatea, provocndu-i nevroze i
melancolie.
Simptomatic pentru aceast percepie este lipsa oricrei urme a culorii verzi n poezie, verdele reprezent
nd viaa, promisiunea unui nou nceput. Singura referin cromatic se realizeaz printr-o sinestezie vibrarea de violete". Florile reunesc ntr-o singur imagine parfumul mbttor i delicateea
vizual , ntruchipnd apropierea morii. La fel de important e i semnificaia violetului n
poezia lui Bacovia. Partizan al audiiei colorate, poetul vede n violet semnul ieirii din realitate, culoarea
halucinaiei i a comarului. Aceste corespondene par influenate att de poezia lui Rimbaud, dar mai
ales de convingerile lui Baudelaire, manifestate nu numai n celebrul sonet Correspondances , dar i n ceea
ce scria despre pictura lui Delacroix cu prilejul Expoziiei Universale din 1885, de la Paris .... cine n-a
cunoscut acele ceasuri admirabile, adevrate srbtori ale spiritului unde simurile mai atente percep
senzaii mai puternice, unde cerul de un azur mai limpede i adncete mai nesfrit abisul, unde
sunetele vibreaz muzical, unde culorile griesc, unde parfumurile povestesc noiane de gnduri ... Ei bine,
pictura lui Delacroix mi pare tlmcirea acelor zile frumoase ale minii."
Elemente de structur i compoziie.

Poezia conine trei strofe inegale i un distih, versurile alternnd ca lungime. Acest gen de structurare
servete foarte bine deschiderii spre realitatea interioar, n care strile de spirit nu sunt niciodat
aceleai, fiind un element al esteticii simboliste. Incipitul poeziei realizeaz o imagine ocant, n
contrast cu titlul. Cuvntul cheie este melancolia", care capt accente moderniste prin asocierea cu
nevroza i iritarea simurilor. Finalul const ntr-o adevrat not simbolist, bazndu-se pe
sugestie i corespondena dintre muzica valsului funebru" i tristeea bacovian. un sentiment
complex, provocat de apropierea morii. Imaginile vizuale sunt predominante - strada, femeile, dar lor li se
adaug delicate sugestii tactile, prinse prin sinestezie - vibrarea de violete" sau imagini auditive, specifice
poeziei bacoviene - valsul funebru".
Procedee i mijloace artistice. Imagini artistice i figuri de stil.
Oboseala i iritarea produs eului poetic de vitalitatea ce nconjoar primvara se traduc n prima
strof prin senzaii fizice - Sunt ameit..." sau Palid, i mut...". Punctele de suspensie arat stri
sufleteti confuze, dar i o sfreal existenial a sufletului. Paloarea are, negreit, legtur cu
boala, ca semn al morii, ce bntuie universul bacovian. Muenia reprezint neputina comunicrii eului
liric, izolat de lume i de sine pentru c e altfel, diferit de ceilali. Hiperbola Mii de femei au trecut"
marcheaz trauma pierderii erosului. Astfel, eul poetic rmne prizonierul acestei lumi dominat de moarte,
haos interior i melancolia valsurilor funebre, de unde nu se poate evada nici mcar prin iubire. Strada - element
al decorului exterior - se transform ntr-un reper al geografiei interioare - Melancolia m-a prins pe
strad", devenind un refren obsedant al neputinei.
Strofa a doua se deschide cu o sinestezie - E o vibrare de violete". Ca i Eminescu n Floare albastr,
Bacovia asociaz floarea cu erosul i prezena iubitei, dar i cu pierderea iubirii. Dac la Eminescu,
iubirea. chiar spiritualizat, presupune existena unei poveti comune, la Bacovia exist un refuz al
depirii planului interior, trdat de forma negativ a verbului - nu pot" i de prezena raportului de
coordonare adversativ -A vrea. / Dar nu pot...". Importana erosul, ct i a pierderii acestuia este
redat prin folosirea majusculei - Ea", dar i prin exclamaia, ce trdeaz suferina - oh".
Violetele nu semnific doar pierderea iubirii, ci i prezena familiar a morii. Aceast prezen
face ca totul s par inutil, zadarnic i fr speran - Nimicnicia m-a prins pe strad".
Primvara, oraul, strada, dragostea fac parte dintr-o realitate iluzorie, ce ncepe s-i piard
substana pentru eul poetic, ntors tot mai mult spre interior. Aa se explic uitarea - Pal, i uitat", dar
i somnul, ca stare ce preced moartea - Am adormit". Venirea primverii e obositoare i-i provoac
suferin, dezvluit de prezena exclamaiei oh" i a adverbului iar" - Oh, primvara iar
a venit". Acordurile valsului funebru definesc aceast lume, lipsit de orizont, n umbra morii, a crei
unic motivaie rmne melancolia - Melancolia m ine-n strad".
Versificaie
Poezia nu are rim i nici un ritm constant, folosind versuri libere, semilegate, cu msur inegal. De
asemenea versurile scurte alterneaz cu cele lungi, exprimnd evoluia realitii interioare.
Modurile i timpurile verbale
Timpul predominant n poezie este perfectul compus, subliniind ideea ireversibilitii pierderii erosului.
Prezentul e folosit mai ales n contextul iubirii, pentru a accentua intensitatea percepiei acestei experiene E o vibrare de violete" sau Trece i Ea". Pierderea va fi resimit, n acest context, cu mai mult
acuitate.
Concluzii
Prezentnd, ca i alte poeme, confuzia planurilor exterior i interior, fcut aici sub presiunea
nimicniciei" vieii, poezia Nervi de primvar are la baz sugestia i estetica vagului, pe lng alte
elemente simboliste, precum prezena mediului citadin, corespondenele, sinestezia sau tehnica versului liber.
Poetul francez Stephane Mallarme spunea n acest sens - A numi un lucru, nseamn a suprima trei

sferturi din plcerea poemului, care st n a ghici puin cte puin - a-l sugera, iat visul". Se pare
c Bacovia i ndeplinete acest vis, fcndu-ne prtai la dizolvarea sinelui n realitatea
interioar.
MODERNISMUL
n sens restrns este o micare literar hispano-american de la sfritul secolului ai XlX-lea (R.
Dario, A. Machado), care orienta poezia spre o estetic a sinceritii" i a rafinamentului (Irina
Petra).
n sens larg este micarea literar care se opune tradiionalismului, propunnd noi forme de exprimare
artistic, un spirit novator, subsumnd toate curentele de avangard: simbolism, futurism, expresionism,
imagism, dadaism, suprarealism etc.
Termenul este folosit la noi pentru prima dat de E. Lovinescu (modernismul teoretic), drept o expresie a
sincronismului, un principiu de progres".
Caracteristici:
introduce schimbarea, discontinuitatea;
negarea valorilor clasice, academice, tradiionale i conservatoare;
ruptura de trecut;
refuzul capodoperei i al ideii de frumos, de perfeciune;
revolt i libertate de exprimare;
originalitate i tendin de a oca;
n poezie: versul alb, noi materiale lingvistice i o tematic nou (vezi estetica urtului).
Reprezentani n lirica romneasc: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu.
n creaiile bacoviene sunt prezente simboluri i motive cu semnificaii grele ,asupritoare sufletului,neputina de a
scpa de lumea strmtorat,de sentimentele de plumb. Somnul ntors n creaia Plumb este o zvrcolire,comar
care nu te las s te odihneti,te deteapt pentru ai aminti de lumea n care te afli,de cei patru perei ai cavoului de
care nu-i poi elibera sufletul chinuit de frmntarea sentimentelor.
Dormea ntors amorul meu de plumb este o alunecare a poetului n ghearele morii. Cuvntul ntors realizeaz
misterul poezie,cuvntul sugernd ideea morii,tgduirea dezndjduit a sufletului apsat,tras n jos de propria
povar. Frigul reprezint o asociere cu frisoanele singurtii,un tremur la vederea mortului nfiortor.
Ptrunzndu-i n corp rcoarea mortului,stpnindu-l acest frig de mort. Aerul rece ce nconjoar mortul captiveaz
cldura poetului lsndu-l rece lng cadavru i ngreunndu-se aripile cu polei de plumb,aici i ncepe cderea
poetului n neant, zborul n jos aripile de plumb l-au tras totdeauna pe poet spre adncul venicului ntuneric
,moartea prin formele ei nfricotoare ,topirea n neant ,o schimbare ntr-o form de existen necunoscut,aspectul
perisabil i destructibil al existenei pmnteti.
Mortul personific sentimentele mpovrtoare ale poetului conturnd legtura dintre poet i mort. Poetul simte
ameninarea morii,obsesie care i face loc tot mai mult n sufletul lui prin intermediul mortului degajnd o rceal
de ghea.