Sunteți pe pagina 1din 18

Protectia si Restaurarea Patrimoniului Natural

CURS 1.2.
Introducere. TIPOLOGII de PEISAJ
IN CONTEXTUL CONVENTIEI
EUROPENE A PEISAJULUI
conf. dr. arh. Cerasella Craciun
Coordonator Sectia Amenajarea si Planificarea Peisajului,
Facultatea de Urbanism, UAUIM.

CONVENTIA EUROPEANA A PEISAJULUI


Florena / 20 octombrie 2000 , ratificata prin Legea nr. 451 / 8 iulie 2002

Peisajul parte de teritoriu perceput ca atare de ctre populaie, al crui


caracter este rezultatul aciunii i interaciunii factorilor naturali i/sau umani
-

particip la interesul general cultural, ecologic, de mediu i social


constituie o resurs favorabil pentru activitatea economic
protecia, managementul i amenajarea duce la crearea de locuri de
munc
contribuie la formarea culturilor locale
este o component de baz a patrimoniului natural i cultural european
contribuie la bunstarea uman i la consolidarea identitii europene
este o parte important a calitii vieii din areale urbane / rurale
schimbrile economice mondiale continu s accelereze transformarea
peisajelor

Politica peisajului - principii generale, strategii i linii

directoare care permit adoptarea de msuri specifice pentru


protecia, managementul i amenajarea peisajului;
Obiectiv de calitate peisajer - desemneaz formularea de
ctre autoritile publice competente, pentru un anumit peisaj, a
aspiraiilor populaiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale
cadrului lor de via;
Protecia peisajului - cuprinde aciunile de conservare i
meninere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui
peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonial derivat din
configuraia natural i/sau de intervenia uman;
Managementul peisajelor - cuprinde aciunile viznd, ntr-o
perspectiv de dezvoltare durabil, ntreinerea peisajului n
scopul direcionrii i armonizrii transformrilor induse de
evoluiile sociale, economice i de mediu;
Amenajarea peisajului - reprezint aciunile cu caracter de
perspectiv ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea
de peisaje.

MASURI SPECIFICE de PROTECTIE A PEISAJULUI:


A. Mrirea gradului de contientizare n ceea ce privete valoarea peisajelor i
rolul transformrii lor - societatea civila, organizaii private i autoriti publice
B. Formare i educare promovarea;
a) formarea de specialiti n cunoaterea interveniei asupra peisajelor;
b) programe pluridisciplinare de formare n politica, protecia, managementul i
amenajarea peisajului
c) cursuri colare i universitare care s abordeze probleme privind valorile legate de
peisaj i protecia, managementul i amenajarea acestuia.
C. Identificare i evaluare
- identificarea peisajelor din ansamblul teritoriului propriu;
- analiza caracteristicilor acestora, a dinamicii i a factorii perturbani;
- urmrirea transformrilor
- evaluarea peisajelor identificate in functie de valorile particulare atribuite lor (de
specialisti, populaia implicat)
D. Obiective de calitate peisajer
- definirea obiectivelor de calitate a peisajului pentru peisajele identificate i evaluate,
dup consultarea public
E. Implementare
- introducerea de instrumente care au ca scop protecia, managementul i/sau
amenajarea peisajului.

Arie de aplicare
- ntregul teritoriu - areale naturale, rurale, urbane i suburbane.
- suprafee terestre, ape interioare i areale marine.
- peisaje deosebite, obinuite sau degradate.
Obiective
- promovarea proteciei peisajelor, managementul i amenajarea acestora
- organizarea cooperrii europene n acest domeniu.
Msuri generale
- recunoasterea juridica a peisajele ca o component esenial a cadrului de
via pentru populaie, expresie a diversitii patrimoniului comun cultural i
natural i fundament al identitii acesteia;
- stabilirea i implementarea politicilor peisajului cu scop de protecie,
management i amenajare, prin adoptarea de msuri specifice
- stabilirea de proceduri de participare pentru publicul larg, autoriti
regionale i locale, pentru definirea i implementarea politicilor peisajului
- integrarea peisajului n politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism i
n cele culturale, de mediu, agricole, sociale i economice, precum i n alte
politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

I. PEISAJUL NATURAL
1. Relieful, unitile i energia de relief
2. Caracteristicile geologice si pedologice
a. Factori edafici si tipuri de sol
b. Categoria solurilor
c. Soluri poluate
d. Factori de poluare ai solurilor
e. Reconstrucia ecologic a solurilor
3. Condiii climatice i trepte de topoclimat
a. Zone de influenta climatica
b. Circulatia aerului. Vanturi dominante
c. Regimul pluviometric si precipitatiile atmosferice.
d. Regimul de temperatura a aerului.
e. Schimbrile climatice. Trepte de topoclimat si zone de
influenta bioclimatica
f. Arii vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme. Fenomene de
aridizare si fenomene climatice extreme
4. Reeaua Hidrografica i Hidrogeologia
a. Fluviul Dunrea
b. Rurile c. Lacuri
d. Ape subterane

ZONE NATURALE DE PATRIMONIU, ECOSISTEME SI HABITATE


1. Tipuri de ecosisteme
2. Diversitatea faunei, vegetatie i specii faunistice reprezentative.
Potenialul cinegetic.
2.1. Tipuri de habitate naturale. Flora salbatica si diversitatea
vegetal n extravilanul localitilor
A. Habitate terestre
B. Habitate de padure
C. Habitate de pajisti
D. Habitate acvatice5..
2.2. Zoocenozele si Fauna salbatica
3. Zone naturale protejate si arii naturale de protectie
`Situri de importanta comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice
europene Natura 2000 n Romnia si Arii de protecie avifaunistic ca parte
integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia
4. Rezervaii naturale i monumente ale naturii
5. Arii naturale protejate de interes national, judeean. Local Rezervaii
Forestiere, monument al naturii

ELEMENTE DE PEISAJ ANTROPIC/CONSTRUIT


- Evolutia istorica
- Evoluia teritorial-administrativ
- Evenimente importante din istoria veche, modern i contemporan
- Peisajul antropic/construit in relatie cu Siturile si Monumentele
ANTROPIC
Peisajul arhitectural si urban
Peisajul antropic specific cailor de comunicatie si al acceselor in oras
Peisajul specific Cailor de comunicatie
- rutiera si transportului urban
- feroviare si transportul pe cale ferata
- fluviale si traficul naval
- aeriana
- subteran
-

Peisajul urban si peisajul aferent specific retelelor tehnico-edilitare

Peisajul agricol si silvic

III. ELEMENTE DE PEISAJ CULTURAL


- Incadrare in contextul fizico-geografic si cultural regional
- Integrarea in zonele/subzonele etnografice
- PATRIMONIUL CULTURAL MATERIAL
- PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL
TIPUL DE AEZARE CARACTERISTIC
GOSPODRIA TRADIIONAL
LOCUINA CARACTERISTIC
- PATRIMONIUL CULTURAL MOBIL
MOBILIER, UNELTE
ESTURI CUSTURI
FOIA DE PERETE, FOIA DE PAT
SCOARA, PERETARUL
PORTUL POPULAR.
ORNAMENTICA
- PATRIMONIUL CULTURAL ORAL SI IMATERIAL
OBICEIURI, TRADITII
SARBATORI, FESTIVALURI

Morfotipologii de peisaj cultural (exemplificare: Macropeisajul Judetului Braila)


a. Relatia Peisajului cu structura activitatilor asezarile umane, ocupatiile
traditionale si tesutul teritorial
Trama rectangulara / Trama geometrica / Trama libera

Trama radial concentrica / Trama tentaculara si mixta / Trama mixta

tipologii: - localitatile situate in imediata vecinatate a cursurilor de apa au un


caracter liber, fiind dezvoltate de-a lungul cursului de apa si integrandu-l in
evolutia urbana

- localitatile situate in imediata vecinatate a lacurilor dulci sau sarate, au o tendinta de


dezvoltare neregulata si nu pot fi considerate nuclee de integrare a elementelor
naturale, care par izolate si rupte de acestea la nivel teritorial

localitatile situate in imediata vecinatate a zonelor impadurite, desi putine ca


numar, avand in vedere numarul redus de paduri cu suprafata mai mare din
judet, sunt conformate ca o prelungire a elementului natural, preluand
morfotipologia naturala si in trama asezarii umane

- localitati situate in zona de campie, in care asezarile umane sunt deschise catre
peisajul agricol, fiind proiectate controlat, pe o trama geometrica dezvoltata in
concordanta cu textura specifica agricole

c. Peisajul cultural, morfotipologia si tesutul texturii agricole


- texturi de tip rectangular-alungit si fragmentate cu plantatii de mici
dimensiuni, faramitate si fragmentate in teritoriu

- texturi de tip rectangular-comasate cu plantatii de dimensiuni mai mari

texturi specifice Insulei Mari a Brailei - de tip productie masiva, contolata

- texturi de tip radial-concentrice

- texturi de tip covor cu inserturi circulare accent

- texturi specifice locale


Exemplu - peisajului orezariilor

d. Relatia Peisajului cu utilizarea terenului si ocupatiile


e. Elemente de peisaj cultural portuar si nautic specific brailean
f. Memoria locului si tabloul personalitatilor locale

- CROMATICA - Textura de tesut agricol si


accente cromatice de vara

UAUIM - Facultatea de Urbanism


Sectia Amenajarea si Planificarea Peisajului

Restaurarea si protectia patrimoniului natural si creat (plantat)

CURSUL VIITOR - Curs 2

TIPOLOGII de PEISAJ.
MODALITATI DE STRUCTURARE si
CATEGORII DE PEISAJ.

conf. dr. arh. Cerasella Craciun


www.cerasellacraciun.ro