Sunteți pe pagina 1din 3

11.

Defibrilatorul cardiac
Fibrilatia cauze si posibilitati de restabilire cardiaca
13. Electromiografie
Este o tehnica de culegere si redare a activitatii
electrice musculare. Contractia musculara se produce
prin depolarizarea celulelor musculare datorita
impulsurilor de provin de la motoneuroni.

14. Protezarea aparatului locomotor

12. Electroencefalografie
Este o tehnica de masurare pe pielea capului a activitatii
bioelectrice cerebrale si reprezentarea grafica a acesteia
in timp. Semnalul electroencefalografic (EEG) este format
din mai multe tipuri de unde, diferentiate in benzi de
frecventa: undele alfa 8....13 Hz, 10...120 V, in
relaxare
Undele beta 14...30 Hz, 5...30 V,
activitate mentala
Undele teta 4...7 Hz, 30...70 V,
frecvent la copii
Undele delta 0.5 .... 3 Hz, 50...150 V,
in somn profund
Alte unde tipice: complexele K amplitudine minima de
100 V, durata de 0.5 ... 1 secunda, precedate si urmate
de cel putin 2 secunde de activitate encefalica de mica
amplitudine; fusuri electroencefalografice unde de
12 ...16 Hz si durate de 0.5 ... 1 secunda, cu anvelopa
fusiforma; descarcari epileptice unde triunghiulare
de maxim 1/12 secunde.

Fig. 4.15. Schema bloc a neuroprotezei


Se folosesc electrozi de suprafata sau
intramusculari, durata impulsului de
stimulare este de 250 s, iar perioada
10...100 ms.
Canale de reactie cai senzoriale catre
sistemul nervos central ramase intacte
(vaz,
auz,
aparat
vestibular),
traductoarele
neuroprotezei,
cai
senzoriale artificiale.
Probleme de conducere dependenta
fata
de
parametrii
stimulului,
neliniaritatea si adaptarea contractiei
musculare
Diversitatea posibilitatilor de comanda (aceeasi
traiectorie se poate obtine prin stimularea unor
grupe musculare diferite)
Interdependenta unor subsisteme biomecanice

Posibilitatea luarii unor decizii neconvenabile


bolnavului
Realizarea unei interfete simple si eficiente
proteza-bolnav
(eventual
transmiterea
informatiei la nivelul subconstientului)
15. Electroterapie la joasa si medie frecventa
Faradizare excitarea muschilor scheletici la care apar
atrofii de inactivitate, in scopul restabilirii inervarii
normale ale lor.

Curenti diadinamici (curenti Bernard) se folosesc in


artroze, mialgii, perturbarea circulatiei periferice,
traumatisme.

Electromasajul (curenti Trabert) foloseste impulsuri


dreptunghiulare de curent, de amplitudine constanta
Electrosocul produce o stimulare electrica a sistemului
nervos central prin inhibare; se aplica in tratamentul
psihozelor, schizofreniei si depresiilor endogene.

Acupunctura o conceptie privind relatiile permanente


ale organismului cu mediul inconjurator; 750 puncte cu
rezistenta electrica scazuta, dispuse in 14 meridiane
longitudinale.

16. Electroterapie la frecvente inalte


Diatermie incalzirea tesuturilor in camp de inalta
frecventa este folosita in reumatologie, dermatologie,
boli renale sau afectiuni ale glandelor reproductive.
Unde scurte: 13...40 MHz, puteri
cuprinse intre 50...400 W, cu densitati
de iradiere mai mici de 10 mW/cm2.
Microunde: 2450 MHz, putere maxima
de 250 W si densitati de iradiere mai
mici de 10 mW/cm2.

Electrochirurgie distrugere locala a tesutului pentru


incizie (electrotomie), cauterizare(fulgurit) sau coagulare.
Se foloseste un curent de inalta frecventa (250 kHz...4
MHz) pentru a nu produce stimulare musculara sau
nervoasa.

17. Imagistica cu raze X


Radiatiile X se obtin din franarea electronilor emisi de
catod de catre atomii anodului, intr-un tub cu vid.
Unitatea de masura este Rntgenul: 1 R = 2.58 10 -4
C/Kg, sau radul: 1 R = 0.88 rad (aer) si 1 R = 0.93 rad
(tesut). La trecerea radiatiei prin tesut are loc o atenuare
exponentiala a intensitatii ei, conform legii lui Lambert:
I(x) = I(0) e-x, unde - coeficientul de absorbtie al
mediului, presupus omogen.
Imaginea radiologica
Corespunde
intensitatii
radiatiei
transmise si neabsorbite de tesutul
strabatut
Diverse organe, amplasate la adancimi
diferite apar in acelasi plan (se pot
pierde informatii importante)
Tipuri: radiografie standard, radioscopie,
radiografie digitala.

18. Imagistica cu ultrasunete


Ultrasunetele sunt generate cu traductoare electromecanice bazate pe efectul piezoelectric. Ultrasunetele
folosite in aplicatii medicale au frecvente cuprinse intre
2-20 MHz si intensitati de ordinul 10 -2 W/cm2 care produc
efecte neglijabile asupra tesuturilor. Intensitati mai mari
ale ultrasunetelor produc efecte termice, chimice,
electrice, optice, biologice sau de cavitatie. La
interactiunea ultrasunetelor cu tesuturile apar fenomene
de absorbtie, reflexie, refractie, difuzie, interferenta si
difractie.
Aplicatii ale ultrasunetelor in diagnostic:
Informatii asupra unor organe/particule
aflate in miscare
Vizualizarea
unor
tesuturi
moi
(ecografie, tomografie)

19. Imagistica
cu radioizotopi;
camera de
scintilatie
Se masoara numarul de dezintegrari radioactive in
unitatea de timp dintr-o zona de tesut in care s-a fixat un
radionuclid,
numit
trasor
sau
radiofarmaceutic.
Dezintegrarea radioactiva reprezinta scindarea unor
nuclee metastabile, avand ca urmare emisia din nucleu a
unor particule de mare energie (radiatii , -, +, ).
Administrarea radioizotopului: functie de specificitatea
pentru organul investigat (ex. Iodul pentru tiroida; se
administreaza sub forma unor compusi simpli, usor
disociabili, cum ar fi iodura de sodiu sau de potasiu);
problema timpului de injumatatire.

Camera de scintilatie transforma radiatia in radiatie


vizibila si pe urma in semnal electric care este ulterior
prelucrat.

Cristalul de scintilatie absoarbe radiatia si emite o


radiatie luminoasa (disc cu = 25...40 cm si grosime de
0.6 ... 1.25 cm). Colimatorul formeaza imaginea
obiectului in planul cristalului (retea de canale separate
de pereti absorbanti)

20. Imagistica de rezonanta magnetica nucleara


(RMN)
Nucleele atomilor care contin un numar impar de
nucleoni poseda moment unghiular intrinsec(moment de
spin)
Frecventa radiatiei electromagnetice in urma unei
tranzitii este egala la rezonanta cu frecventa de precesie
nucleara:
Frecventa de rezonanta este data de relatia:
unde gama este constanta de material
- pentru nucleul de hidrogen, la B 0 = 1.4T, => f0 = 60
MHz.
- directia campului magnetic de radiofrecventa trebuie sa
fie perpendiculara pe directia campului magnetic
constant B0; acest camp va genera o magnetizatie
transversala a probei, care se va amortiza treptat la
disparitia semnalului de radiofrecventa si va induce
semnalul INL in bobina receptoare

- amplitudinea initiala a semnalului INL este


proportionala cu magnetizatia transversala sau cu
numarul nucleelor excitate din elementul de volum;
- pt tomografie se exercita RF selectiv spatial o sectiune