Sunteți pe pagina 1din 40

Capitolul

ffi-tou"t,r"r""rnut"ainschimbare
Tipuri de so<itate

me pe care de

disp"ffi

,l'.

"':l::ll::',"J:f,'ff

31

"T;**',,'n

42.
;;barea sociali +'
schimbarii so(lale

lnfluente asupra
moderna 40
Schimbareain Perioada

lt

t':::'":T

factorr care contribuie globallzanr 11


''
convoversa asupra
concluzie: nevoia

de;J*,n*"

;::n: ::
hvebAri

68

sullimenrcte
Leqdtutiinrctnet

68

Lectuti

oo

ci agricultura J aPirut
.ivillzrdile la orr 2l:57

trtuncr Dutem spune

r, ,'.' )l,So.;"

ar incepe
Dezvoltarea societnljlor rnoderne

l0 d' 'eeLrndel $i rotu:i'in


la fel
ulrima iLrmatale de mifut au rltrtloc
ne1.r L,ra

2l

5q

sL

in resrul zilel

d" mufte

'a 9j
'chjr.barldtmul
schimbitii in peri
Putcm obsen'a
in considrarc dtoad,L modemi daci iuim
Cum rcmaJca

-,'riLe dczvoltirii tehnologice


istoricul econoniei David Landcs:

TTIINTELE UMANE cxist' le Prmint


J anj
-F a. p.,,. o iu-","" d< mjli"n

ulluL,, bazr ne"sar r r nrcmeLcrrr unor


isezart 5rxbile, \lsta doar de aproxrmrhl
1i 000 de ani Civilizaiile dateazi de apro
6.000 de ani. Drci ne em im rgi

Agl

ximativ
na inirealia perioadi 'r cxistenfei um'rne
21)
de pann rcum cuPrinsi intr o sLn$'n

Tehnoloqia moderni produce nu doarmaimult

(imaireoede,d.rdA

i pututi,eatlzte

La

rn

Pamitrve de odr.ioa

rveala

obiectecarenu

ar

nLcruncaz prin metode e

poate sa
Nicrcelmaibun me$etuqarindian nu
ma9ina
gide
tegulatca
ra.: firulto6 at;tdefin

al xVl l_lea
ar 6 purut sa produca placrde otel

.lptesut:toateierarri edinsecolul
crettln n!

:t*de

man, neiede srornog

cu una
la Gizeh, in care modernitatea se suprapune
O priveliSte asuPra Piramidei de
dintre cele maivechi civilizatii'

Globalizarea

producliei ti

diveui

lim h

Htii bun;i Lor si seruiciilor' lucrir ce a schirnbat


m;dul deviati al omul!ri mai muLtdecatorice

u!

str5nepoli.(Landes' 1969)

Tipuri de societate

Modurile de viali 9i institufil socirl


snecilLce lumu m"deLne dLler r radiral 'hnr
r';ta de.elc din trc.uru] rpropirt lrr d"'r
dout ftei secoLe o ciiPn ir evolulia istorici
r omenirn-viata socialt a o rmenilor a lost
rlislocatn din modelul de ordine soci i in
cJJc se desfy.rgura dc mii de ani Md mult
dcat oricare dintre gcnenliilc nrerioxre'
Frrelte)
ne conftuntnm cu un viitor ncsignlsi conditiile dc viatn ale rcestor generalii
o,rmenl' djn tret t cnu \ic
e,,ru
^e.ig,rr.,
ri,ne ncDulinLiorse ale dczastrelur nrturale'
epide.riiJ',r;i toamet.' Si deri noi 'untem
a'r;rzL,n tirilc inJustr r/Lzdte. alrorle imuf
in Lia rcestor dezastre naturalc' trebLrie sn
tot
ne codruntiln cu lo4e sociale pe carc
L

in continuare, in acest capitoL, vom dis


cuta unele dintre motivele care au determinat translormnrile sociale mesivc mcnif
tionate md sus.lrecum )i cuotuoversa
mtri
nLai
nrn,l rneia dintre lcle
'thimbaJi
'sociale
apimte astnzi: globalizarea Vom
analiza insi mai intii princiPxlele tipuri
de societnF care au $.istat 9i incn exist:a

li

xstizi. in zilele noastre, sunten obignuiii


rne de
cu societiti lormate din multe milio
ormeni, mnjoritatea triind in aglomeragii
,

'

'hrnc.

Dar.

ir

cea

dimensiuner istorid a lmaginatiei

sociologice.

punct

de ta descoperirea focululincoace: din


.le vedere mateial, englezul anilor 1750 eE
de
maiaproape de legiona rii lu i Caesar decat

proprii

31

formele Je sucietate reLe 'rr exictnt rn.rtntea


lndustri.Jizirii moderne, trebuie s:1 rPe

a
viteza, centraLele nucteare etc-- Rezultatul
a

in schimbare

nimantul ert mult mal pufin PoPular {lecat


',.'m si doar in ultima suti dc ani, cu aproin !'rr majorir'lter
'im.,1ie,,rpar "o.'e',tl
rnrlEgc
pupul,r tiei traLe;rt la orr\' Penrru a

intr ootel;,ie modema ln P us, tehnologia


putut
modern,)a creatlucrur .are.u greu arF
de
camera
preindunnala
fi .oncepute in e,.
toatagama
avio'ul
na
nlmat motoruldemas
elctronic; de la Gdio La computerulde mare

azL

fostocrestereenorma

5i lumea

rmi rnl]Ie parte n istoriei,

O lume Pe cale de disParilie: socie-

t;!ile premoderne

9i

destinul lor

[^'olonrorri, enmercianf Li ti mi5LondJn


niml'irn afrn Europei, in periorda Je aur
a descoocririlor, au

intilnit multe

popoare

diferite.Cum scria 9i antropologul Marvin


Harris in Lucrrrca sa Cannibals dnd tings:
in unele reoiuni - Australia, Ar'tica' zonele
aLl
sudice ale;mericii de sud tiale Africii
fostidentifi cateqrupuri umane care maj 1r;iaLr
epocade
inca h felca stlamo:ii eurcpenllor d in
pratra, de muk u tat;:grupuride douiizeclsau
kpiTP.r de oersoane, raspandile pe suPrarerc
in
vaste, aflate permanent in miScare' tr;ind
a
!;nare
de
pe
actrvrtant
baza
e^clusivitate

:nimn elor sidecu eqere a pl'ntelor salbatice


A.esi vaniiori-cu leqatoi pireau afi membrii

disparilia inaLte
,noi,ase
'u
'u,e "m"nintnte
e drn partea deest a Americ Lde
reoiunl oad!r
N;d.iunqleleAmeric rdesudeAsladeEn se
aflaupopuLalrdentecaetr;iau ma murtsau
mir Durn oermanent,

rn

c;tune nnehnano!-

alc'tuind dou;
se din cutt,varea p;mantuluiq
siaici
sau tr,a skucturr comunale marlargr' dar
prcistor
ei [ ]
e
q
L'.p telF armele e au rehcvea
state
rntal'Lt
e'ploratoiriau
parti,
desigur
ln alte
rmperrr condusededespon
dominante, aparate de armate stabile
lceste mari imperii, cu oratele nronumentele'
.alatele temolele 5i comorile lorsuntcele care
i au sedus pe Marco Polo sau pe inlotrtorLrlui

dp.lin.lez!oltater
si ;lase

CLOBALIZAREA

32
Co

!mb.are

au

LUMEA iN SCHIMBARE
A.erst:L dil-crsitrre I

str;b;t!t, pentru primi dati

oceanele li de:erturlle. Era China ceL mai


mare mper u d n l!me, !rn statlast sofisticat,
ai c;r!i lider ii dltpre!!ia! ,,barbarii cu fa!,
roti;cotrop lo'l airegate or neinsemnate de
dln.o o de l!mea civlLizat; salben; 51 mai era
lndia un ler toriu pe.are vacieera! lenerate,
idr gre!li!lle ditproporljonaie ale vie! i era!

distrib!ite.onform nleritelor fi e.iru

s!rnet in

if.arnarea saantrioatd.Maierlsta! ii5tateLe


!l imperlile indlqene ale Americi, l!mi in.hGe,

fecare.!

artele slre i9 ile saledist

n.te:incat

.u fort;re1e e or jmense dln piat6, pod!rie


slspendale, gdnarele.u m!ncl ktovitoare 9l
economla.ontro atA de ttal; aztecil, c! zeiilor
insetall de sAnqe, hraiill cu iniml omenettl :i
nfla!iintr o neincet.t; d!tare de nolsi.rlficii

dcrne, apa|ent

titiintrci

ir*itriti,

so.ietililorfft

poarc

tl rsi.'lzi nnpir

cxtegoriiprincipale,iiecarcdintre

nr descricre.r iui Il.rrris:


Iin:itorli ti culegitorii (pc cxre Harris i t
r]LLDit,,vin:etod culegitori"nr descricrer de
mri sus);mIile societi$ rgrarc saLr prstor.rle
(imt)licind culdvx,eil pimantului sau deli
ncrea de annnrlc domesticc);si ci\ili?liiile
ncindustriale sru strtele trdilionalc Ne
vonr opri .lsutrr prin ciPxlelor crmcteistici
rlc actsrora (r'ezi r.rbclul2.1.)
c1c regnsindLr sc

(Haftis,I9l8)

Picturile rupestre preistorice ne arate cAte ceva

dI

"l"tj!-S].jl19lYtl!*9"[:yf

g9"t:1

33

Globalizarea 5i lumea in schimbare

berul2.l.

Tipuii de so<iet5li umane premoderne


Caracteristici

Perioad; deexistenlS

'-:=:
_: _

venS

totale.

Constau in grupurimici, careiticagtigA mi


loacele detraidin v6nat, pescuit gicule
gerea de pla nte comstibile.

000i.e.n. pAndin prezent.


MLrltefac parteacum din
entit6li politice mai largi 9i i9i
pierd identitatea distinct;.

Bazate pe comunit;!i rurale mici, ftrA centre


administrative sau comercial-o,
Mijloace de trajc:gtigate prin agricultura,
adesea suplimentata cu ven;toarea 5i

50 000'i.e.n. pan; in prezent.


.LrieqStori Acum pe cale de disparilie

re

12

lnegalitd!i mai puternice decat printre van;


tori si culeqdtori.
Conduse de 9efi.
12 000 i.e.n. pan; in prezent.
Ast;zi, majoritatea sunt incluse
in state mai marii modurile
lor tradilionale de vial; sunt

Dimensiuni numerice cuprinse intre cateva


sute p6n; la maimulte mii.
Dependente de de!inerea animaleior
domestice necesare subzisten!ei,
1\,larcat de inega

compromise.

lit6li dktincte.

Conduse degefr sau de reqirazboinici.

d:E=:'saucivili

=:

dadilionale

6 000 i.e.n. pandin secolul


al XlXlea.Toate statele

tradi

lionale au disp;rut.

Foarte mari, cateva milioane de oameni


(deti mici in comparalie cu societ;file

puternic industrializate).

uneeorage,in care 5unt concentrate


comer!ul 9i me$tesuguril.
Bazate mult pe agriculturS.
Exist; inga lit6li maj ore intre difeite clase.
ExistS

Structuri distincte de guvernare conduse de


un rege sauimparat.

-:

:iorici folossc astazi i.e.n. (inalnte de era noastrA) sau e-n. (era noastd) mai deg

Saciefilile primitive: ,L'a ihri Ji cuhgdtari


Pentru aproape intreaga perioadi de cxis
ienln a umanidlii, fiinlele um, ne au triit in
societn+ de verntori !i culegitori. Vinitorii
asigurau existcn(a dindnar,
iiculegitodi
pcscuit $i culegerex plantelor comestibile,

ii

glse.ru in naturi. Accstc culturi


continui si cxiste $i istnzi nr unelc pati alc
lutrii, prccum ar fi anunite zone de;crticc

pe carc

1e

ra

bA decat

Hr sau d

jungla braziliani s.ru cea din


Noua Guinee. Tonr;i, multe dintrc culturile
dc venntori !i culcgitori au fost distmsc
sau absorbite in urma rnspandirii culiu
rii occidcntde (cultura Eurcpci, Statele
Unite, Australasix), iar despre cele care au
mai iimas este puiin probabjl ci vor mai
diinui in viitor itl momentul de fatd, in
intreaga 1ume, n]ai pu{i. de un sfert de
din Africa

9i

34

GLOBALIZAREA 5I LUMEA TN SCHIMBARE

milion de oamcni sc intretin din \'?nat 9i

cules respectiv donr 0,001% din populagia


lumii (vezi figura 2.1).
in comparalie cu societnile mari- indeosebi cele moderne, precum Anglia sau
Statele Unite - in majoritatea grupurilor

materialc nu existn diviziuni intre bogagi


;i snraci. Diferenlele de status sau de rang
tind si fie limitate la virsti 9i sex; aprcape
intotdeauna btubaiii sunt vanntori, in timp
ce femeile culeg plante silbatice, gitesc 9i
ingrijesc copin. Totugi, aceastn diviziune a

!i culegitod er.isti o redusi inegalitate. Aceste grupu(i au un interes scizut


in asignrarea unei bun:sdri materiale din
colo de strictl necesar pentru satisfacerer

muncii intIe bt-rbat 9i femeie este foarte


impofanti: barbalii tind si domine poziFile

nevoilor de baz:. Principalele lor preocupnri


sunt normate de valorile reJigioase 9i de

oameni ,,primitivi" al clror mod de viagn nu


mai prezind intercs pentru noi. Studiindu le

activitilile cerernoniale 9i ritualice. Bunurile


materiaie necesare se limiteazi la arme pen
tru vanat, instrumente de sipat 9i consftuit,
capcrne !i ustensile de gntit. Ir consecinq\ist: pu,tine diferenle intre membrii
!n,
societnii in ceea ce privegte posesiunile

culturile, reiese mai c1r faptul cl unele dintre institulile noastre sunt departe de a fr

de vanntori

publice 9i cercmoniale.

Vanntorii

ti

cu1gntorii nu sunt doa-r

componente ,,naturale" ale viep umane.


Desigur, nu trebuie si idealizim circumstanlele in care au trnit venitorii fi culeg,

torii; cu toate

acestea, absenla

rlzboiului,

PuIine societ;li de viandtori-culegetori continub sd exisie; un exemplu il constituie botimanii


San din Bostwana.

Globalizarea Silumea in schimbare


1.

Populalia lumii:10 milioan

Procentaj de

van;tori ti

cu

bgatori: 100
10

2. Populalia lumii: 350

kocentaj de vanatori

3. Populalia lumii: 6

milioane
5i culegdtori: 1,0

000i.e.n.

500 e,n,

miliarde

Procentaj de vanitori ti cule$tori: 0,001

Figura 2.1 Declinu I societ;_tilor de


su/s?i Lee ti De Vore (r 963)

vA

2000e.n-

nbtori

Si cu

leg;tori

35

36

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN 5CH]MBARE

irsa i negdititilor leeete de ]\'1]de Fiputere

ii ilcccntulpc coofcrare nri degnbi dectt


pe competitie, ronte ne rcxmintesc,in mod

irstructi\', ci llune.r creati de civiliz.1li.1


industriali modcrni nu trcbl,ie echivel,-tn
in mod obligrtoriu cu ,,progresu1".
Sariet;ryib fa$arole

li

ngrare

Cu apronmativ douizeci de mii de .rni nr


urmi, unclc grupuri dcvanitori ii culeg:en)ri
s-au axat pe cre$erea animalclor doncstice
sicultirree ruor loturi st.rbiie de pimint, c;L
mijlorce de r ii cittiga cxjstcnt.t. SocieteFle

precum vitelc, ,rile, caprele, cimilele sau


caii. In lumer modemi, md e\isti inci
numcroa\e so.ictili pestorelc, corccntra
te nrdeosebi in zone din -Alrica, Orientul

Nliiloc

9i ,{sir Crntrrlil. Aceste n,cietili


dla, dc rcguli, in regiuni unde exist:
pisuni bogate, dar ii in deserturi si nunli.
Rcspcctivelc regiuni ru sL,nt propicc agri

se

culturii, dar congin suticienti lefleiafie perl

tru crelterea vitelor De regulii, societ':tile


pastoralc migrcazi dintr ur lor: intr alnrl,

pastomlc sunt cele caJe se b,lzerzi, in pdnd


pa1, pc crqtcrca:urimalclor do,nestice, nr tin,p
ce societnFle agare sunr celc carc cultivi

in lunctie de schnrbiiril de lotimp. Date


fiind obicenrriL l<,r nomade, oamcnii dnr
societiiile pastorale nu :rcumuleazi bunuri
materiale, degi modul 1or de vieli este mai
complc:i dh:rr:cstpunct dcvcdcrc decit ccl

cercalc (practici aqricultrn). Multe

.J

$cietiili

ru arut economii mirte,pastoralc 9i qrarc.


in functie dc mediulin care tdiau,merrbrii socicta! lor pastoralc aucrescut e rilc

v':nitorilor ti colegat.,ri1or.
La un monert dat, empur;lc dc v:ini
tori 9i culeg;tori ru incepur si iqi cultivc
propriile 1or recolte si s1i rc u tc le cele

Acetti r:zboinic l\4asai dln Tanzania sunt printre pu!inji pastorali existenlj

ln

umea de astizl.

Globalizarea

Si

lumea in schimbare

37

Tabelul 2.2. Unele so<ietili agrare supravieluiesc


Procentajul celor care lucreazS in agricultura

lara

90
Uganda

82

Nepal

8l

Etiopia
Bangladesh

80
63

Societdrile ind u stria lizate

iferi

Japonia
Australia
Germania

5
5

2,a
3

Canada
Statele Unite
Marea Britanie

a,l

5u6a: C A World Factbook t2004)

silbiticie. Aceastn practici


s-a dczvoltat mai intei in ceea ce numim in
mod obignuit,horticulturi', care presupune
cdtivarea unor mici gradini folosindu-se
simple sipiiligi sau instrumente dc sipat.
C.r 9i pnstoritul, horticultura a asi$rat un
suPort mai bun pentru hrann decnt cel prin
vanat 9i cules, f de aceca a putut susfine
comunitafi mxi mari.
Dinmomentce nu mai erau in miscare,
oamenii care au trecut la un mod dc via{i
bazat pe horticulturl au putur sA acumuleze
stocuri mai mr-ri de bunuri materiale decdt
comunid,tile de venitori, culegitori sau cele
pastorale. Unii oameni se mai bazeazn Si
astizi, in principal, pc horticultur: pentru
asi$rarea mijloacelor lor de subz.istcnfd
care crc9tcnu in

(vezi tabe1ul2.2).
C idliza

lii Ie 2 rein d us tri a le s au

Dupn anul 6 000 i.e.n. gnsim urme ale


unor societiti mai mari decdt au aristat
pani ntunci, care contrasteazi cu tipurile

prirnitive (r'ezi flJtura 2.2). Aceste societiti

se

prczentau pe dezvoltarea orasclor, dovedeau

inegalitifi protunde intre bogafi 9i siraci


gi eftru asoci.rte cu donnia regilor sau a
impiratilor Pentru d loloseau scrierea, iar
ttiinla 9i arta erau in plini dezvoltrre, ele
sunt nunite adesea riol:a;ri.
Cele mai timpudi civfizatii s au dez
voltat in Orientrn Mijlociu, de regule in
zonele fertile :1e riurilor Imperiul Chinez
ia naitere in jurul nnului 2 000 i.e.n., cand
au

fost intemeinte state puternice qi in zone

le Indiei sau Pakistanului de az,i. Existau


cateva civilizalii mari in Mexic 9i America
Latini, precum aztecii in Mcxic, malqii in
Peninsula Yucatan si incagii in Peru.

Majoritatea civili?-aiilor trrdifion,le erau


totodnd imperii; ele au ajuns la asemcncn
dimensiuni prin cuceriri 9i incorpornri ale
altor popoare (Kautslry,1982). Acesta este
caz.ul, de exemplu, a1 Chinei tradigionale 9i
al Romei antice. La apogeul siu, in secolul l e.n.,Inperiul Roman se intindea din
Britannia, in nord vestul Europei, pann

GLOBALIZAREA 51

38

L9T4USIY911E

ce existalr in civili?-aliile-tndiFo
M';'::1:'fillll urbane
a"'i"'
*]:;'..:il':;,illi.i"iu
n'::j:j"::
d".at
ii,""'), .".., au""u,".'
Tii;'li
#;;ei'u,,o,,i-,
ilioJ"i,:'"-'-"^, o*, "'j"-"!:.i:::'::* illl,:ilffi:"Jffi l;;J;;'. ".",,'.
a".u.
)"li':J"'.;' ;;; ;"'," i'l-'"'':-"::,,0j';,11'iJ:'1ffi::
$;u'.i'"*iastnT.i'":[ilI.Ti::..il"d.-;-^lt.:iil
ocupati
a"iJn"i.',"r.
ffi,?
de China modernl'

dincolo de orientur

o.J-. .*.*rtu.. t' "h':t:Y^*::i|:


influcngeze practtc

LuilJm

!"r*"^...or", ':"'g "un


i"t" -t"'o' ",-'n'1'

odern d : so ci etdli e
I

industrializate

Ro'Lr orosa'o'

rn

r@"ordro-' qlobJi

rceror :iJ"";;:j:':*''-''' "

anL,ne a pro\o.rr d:r'IuBc'cr


riouri Jc cocrelnte Lrr aud'minrtrntrcrga
)R

ti,

,li: ';,.,, ". " -" <.'' '1".'ur


..,,""' " 'e i$du'$idizarea
"* ,,.,'"*,
'le"i

rod'(rne
o..,
'ln'
L.lr
h .i.rFncle lor politi'c 'irF

orrr'r?'/'|ur"i
,e -cfe"a

a'ro:-i'c
,,...-." pe,"-r l-alf'ne'!;o'1tr
nr"idf^olrJ'.i-r;Fvolrr"'1:
- ridd'r'^n'rrc r'l
,".,-u.l,.r i. lrdL'r'ial'.'Jre" p' loro,,,1:,,1,'r".,a
suv,rn.rre:re ''J el
ue.e-(.1',i ir1
1.n,'e."u,o' 3!ilepuL""e
".j.;" p.e,l-.,r.i
rid'rF!"
+ p'"* n ' ''le:ir;tfr'
.i*"
.monrrrii-i:mp.'.,rii aL 'injrr(
'.,"'*.- ."""'..'r;.,'r'exl.SocielaFle,,,ur-rJb,..urito'.i.Lrn,nel^r -'J'rrriri"
..,--n.""'
Ud'rrd
'x
i",lu+riat. n,r.;,F nFuri : "floLlcaP .ruJ Jo.ror.r,F,rrie..,nd'c,':Ji
-unrc"r"re
,'
ii"
,'.
,.."".t'-'po'ru1
.,,'..a"^o
F
"t
oic. al. r;rde o-di' e.o.trlJ d'r 'or'rar '..ru.',
,,d-\er:.-nurrrn!i"aliJ'.'unr''b.ndri

;" * "1'e'ine'arPr ec ;:,;,;.;" ;'' -,"'..' irri"nrr'irr'


olo d. o-;;irtle ruropr'](
din
m,r i.ee-.rrc
""."1'"*..t."."t..,i,,"1'"redinL'c'ivi
',".*",r,ii. ir du.,-iale.ru'on p'in'elF
lizatiilr ,r.rd:Lio ,Jr, 'r"iorirxre, 'rnFnr .,,,. ."r:un . Statele-naguni 'nr 'o]r:!
'
Lr.l"u ,.*"1".' rr .ulri\are! J.irmrrurr'r
,"',,i*, aa'.ir r re ',rele dc c'lrrdrn
retrro
"', -,'
irt
r'dezvol
\;..IJ r.l"rn,crz,r
-.,"-".*,r", ma,,rrF-i L print'o'trer
;
minorirxri
, o.,*'." u* ', L1
:,"i .;,-;,, .azul . rrclor r':diriorare'
rrur'r
',,",.g';-'r.p,'l'u'lrrrn 'rt
.1,.,..r...,, - n.,tiLn .',nu'rt P'i
:ndJ'1r"1]'"
",i"-,".,
' ;- tr. Jin .,pe.rcre vi,,i, . -t.nil rror'
nrimord,r,i ',' i.,r'iror

.i.;, ;;;.i'

t...,-,:

popurrliei

-"'"re-z'" "":l .'llll i"]'l


1u'

n"e-zr.,.:'n'io li'r: "ts-'"*""",':


D-.,:llil.ll
,n

l.,

qooo

ir rab." 2.2'
d nnP "?ni't lo L"+
r

'r

'.lr'r:- :"

il

"J,;-",o,apr;

ab:'e

rururo.elor..r'

gl""'.*,, ur.'J, 1"riL.e. ' ,-Jm 'ne,rr


r'
;" ;,;,,., " c,tcrarrc . ";e " i J:n

.."11"0.,",..,,,", ".".,,d. :*:::. ".;lT;:;l*."...:indl{rirelu. rLr..io|,,."'ruibe'o',':'l' '-"''l'."..p.."j, ru'l',i,i.l'.,"",,,;,"lProi'rr:'i


ir.ad" cr. na'
n.in:de"ru.o-":ere''"1" '"li-,1i
dec;r
m,rlt mar maLi, 'a rntin'iere'

r\e?'r

L.),"'

",....,..'.,

Globalizarea

ti lumea in schimbare

39

Figura 2.2. Civrhza,tiile din lumea veche

vechi etape de indusftializnrii' Procesele moderne de produqie au servit 9i unor


scopud militare,lapt ca-re a modificat semnfi crtiv caracteristicile conllictelor armate,
creAnd arme gi tehnict militari mult mai
ar,ansate decnt cele din culturile preindustri
ale. Puterea economicl superioari,

cu coeziunea

Politici

impreuni

9i superioritatea

mili

tert explici irezistibila extindere, parc-se, a


modului de viatt occidental in lumea infteagi, in ultimele doud secole

Dezvoltarea globali
incepand din secolul al

X\{I-lea pnni in

zorii secoldui )C{, !tuile occidentale au


inliirlat colonii ir numeroase zone, ocuPate
pana atuoci de socieriTile tradidonale. folo
srndu*i superi"ritrtca for teL niljt,re acolo

unde era necesar' Degi pnctic torte aceste


colonii sunt acum independente'procesul de
colonizare a fost esengi;l pentru formarea
hnrtii sociale n lumii' aqa cum o cunoa9tem

astizi.

Am menionat colonialismul mai

devreme, in caPitolut anterior, atunci cind


di'cuum desore dea'oltarea comerEului cu
."tea. in unele reqiun;, precum AmeLrcr de
Nord, Australia giNoua Zeelandi, care erau
slab populate de comunitnli de vendtori

!i

culesrtod, europenii lu devenit populaiia


maioritua.In alte zonc' incluzand o nrre
pnLt a Asiei. Africn si Americii de Sud'
populaiile locJe au ramas majorilar<'
Socictrlle din prima carcgorie, inclusiv
Statele Unite, au devenit irdustrializiteCele din categorirL a doua sunt in mare
nrrte la un nivel mai scnzut a1 dezvoltnrii
industrialc, ficand parte din ceea ce s-a
n.if;nit lamea in urs de dezt'oltare Asemenez

40

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

socictili includ China, India, majoritatea


statelor africanc (precum Nigcria, Ghena
ii Algeria) g tiri din America de Sud (de
exemplu Brazitia,Pem si nezuela). Cum

maioritatca acestor socictiri sunt siturte la


sLrd faln de Statele Unite
9i Europ.r, clc sunt
denumite uneori colectiv ca fiind Sudul.
spre r fi deo'ebite de Nordul rmi bogat.
indLL\!ializat.
Poate

adesea auziti vorbindu-se in

ansamblu despre
tare, ca partc a

liri

in curs de de?,ol

Lumii

a Tieia. Tcrmenul
Lumea aTieia iicea parte la inceput din
tr o clasifrcarc a celor ffei tipuri majore
de societate existente in prima jumitatc
a secolului )O{. Tnrile din Lumea intni
erau (9i incn mai sunt) statele irdustrializate din Europa, Statelc Unitc, Canada,
Groenlanda, Australasia (Australia, Noua

Zeelandn, Tasmania 9i Melanezia), Aiica


de Sud giJaponla. Aproape to.rtc societrtile

din Lumea intei au sistemc parlamentrre dc gurcrnare bazate pc pturipartidisn.


Sociedlle din Lumea a Doua erau tirile
comuniste din ceea ce pe etunci constiftlia
Uniunea Sofietica (U.R.S.S) si Europ,r dc
Est, incluzind, de eremplu, Cehoslovacir,

Polonia, ccrm.rnia de Est ;i Ungaria.


Societitile din I"umer a Doua aveau eco
nomii cu planifrc;Lre centralizati, care mr
permirea dezvoltareaproprieritii particularc
sau initiativa economici competitivn. De
asemcnea,ele au fost state de tip monop,utid: P]rtidul Comunist domina ater sistemul
econ.mi., rir qi pe ccl pohtic Timp de 75
de ani, isturia lumii .r f,Er rfeL hri dF .,
rivalitate globali intre UniuDea Sorieticn
t lirilc Euopei de I]st, pe de o parte, 9i
socictiFle capitalisre occidcntale si Japonie,
dc cealalti partc. Astlzi, aceasti rivalitate
;r dispnrut. Odati cu sfersitul Rnzboiutui

Recc 9i dezinregrarca comunisnului in fosta

U.R.S.S.9i Europa de Est, Lu,nea a Doua

dispirut pur si simplu.


Chiar daci ticosebirca intre cele Trei
Lumi mai este uneori ibtositi in manu.Jcle dc socnrlogie, ea nu mai .rre astizi
ricio rclevrnfi, indifercnr ce utilitate ar fi
a\'ut in trecut o astf;lde clasific1uc a.irril{rr
lumii. in primLrt rand, L"-." a D;,,
a

sociiliste li comunistc mL mai e,risti;"


chiar9i exccpgiile prccum China au adoptat
rupid economiile capitaliste. De asemenea,

lidlor

datoriti aseznrii celor trei lumi intr{r s;r


descrescitor numcric- Lumea intai,.r Dour
9i a'lreia estc posibil si se cread.: ci rermenilor li se atribuie o judccari r.alorici,
fftfll incat,,intai"si insemne cea mai bLrni,
ii ,,1r treia" si insemnc ce este mai rnu; dc
aceea, este mai binc si se cvite o astfel dc

Lumea in curs de rJeztn/tare


Existimulte societnli in curs de dezvoltare
in zonele lostelorcolonii din Asia, Atrica sj
America de S ud. Ceteva dintrc zonelc colonizate fi au cagtigat dc timpuriu indepen

Haiti, care a devenit prima


rcpublici de culoare autonomn,iD ianurie
180,1. Coloniile spanioie din America de
Sud si aLr dobendit liberrrtea in 1810, in
timp ce Bnzita s a eliberat de sub domiDaii.r porrughezi in 1 822. Totugi, nulre naiiuni
din categoria celor in curs de dczvoltare au
devenit state independcnre nunai dupi cel
dc ,A1 Doilea Rdzboi Mondial, adesea in
urmr unor conflicte singeroase. Exempletc
includ India, o seric de altc tnri asiaticc
dcnga, precum

(precum N{1anmnr, Malalsi.r si Singapore) si


liri din Africa (de excmplLr Kenya, Niseria,

Zaia Tanzania 9i Algeria).

Globalizarea 5i lumea in schimbare

Ti,:'. in
,.
"u', O.r. n,Llre, .hia. dr, a
includ 9i modalitili tradjtionale de cxisten
1i, difire de prinele forme ale societntjlor
rrrdi,:orrlc. b.. en(te tur Doti,i. e repr.du.
,rudetut ,i.rcneto. pe , a,c .i tc au .,rbrtir
inifial societnlile occident.rle - adic:r sunt
.rdre ra-iJni. De., maiurirrre.r
poput"riei
m,: rJ,(.re i r , ir z^ne r-r e, -,ru',. di"r (
d enc .^.:errri \uao.. un pro\er frpid de
denolrlrre r or".ul :. L l)rn otr.uea ora,etnr
.n :r.e.re rari e.re Ji.curarl; ir .rpirorul2l.
{gri, urn .r -an,rne a, riviraLea e..or-omii
J

principaln, Jrr recolt(le bunr oroduse arum


m.rr depabr penr u ,r ti uandut. pe pierelc
lumr decir pentru consumul local_Tiritp in

cus

de dezvoltare nu sunt doal socie;a! carc

au
"rimas in urma'zonelor mai industrializate. Ele au fost in mare parte create pdn

cont^ctul cu industrializarea occidcntaln,


i,rrc a,ubmrnar inL l de rjmpuriu si\rrjnele
pr edomiarnr radironrtc
Inultimii ani,in uneledintre acesre tiri
impovnrate conditiile mai deErabl s rl
dcteriorat decet s-au imbunir;1it. Existn,
in continuare, un miliard de oameni care
triie-,tc cu echivalentul a mai puin de 1 dol|J
pe

zr

s;.;cia gtobah este discutata mardepa.te rn


Capito ut I l,,,tneqatrratea atob.h,

Oamenii cei mai siraci din lume

se

aici imporrantc difcrenre inrre rceiuni.


Spre exenplu, nivelele de sararic rtin",sn,t
Asiei

din Pacilic au scnz.ut in ultima deca,


dil, in rimp cc .ru cre\cut ta natiunite din
Africa sub,ah,riaoa. in anii 199u. nunrn,t
de oameni care raiesc cu rn:ri putin de un
dolar pe zi in aceasu rcsiune a cre.cur de
9i

la 241 milioane la 315 milioane (World


B:r.,{.2n04,. C,c,ie,i . e -r nif,ca r ive ale sara
.:(i :r , fo.r.(n .l,tare.i rn unete zonr atr
Asiei de Sud, Americii Latine si Camihc
\4. iorirb,rr ,.1ror r..rre.",,,. ; pr;. ;
.

rizi.trior

a a

uriitor. prariie Job,nzitor

la rmpnrmulLri L ere. rr.are por fi ade,ca mz

mari decat investitiile gxvernamentale in


sinntate, bunistarc educatie.
9i
Tnri le

recen

t indut tr;alizate

In timp ce majoritatea drilor in

curs de
dez-voltare mr pot tine pasul cu societitile
occide'rtale, unele au reurit si

se

inscrie in

proccsui industrializrdi. Adesea. ne referim


la cele din urmi cu numete de
tiri recent
industializate (newly industrrlizing coun-

tries - NICs), incluzind Brazilia si Mexic


inAmerica Latini,Hong Kong, Coreca de
Sud, Singapore si Taiwan in Asia cle Est.
Rata cresrerii cconomice n unon dintre cele
rnai prospere NICs, precum cete din Asia
de Est, este de citeva ori mxi m,lrc decar
a cconomiilor industria.le occidcntate. in
1968, nicio garn in curs de dczvoltare nu
figura prinue primij rreizeci de exportarori
din lume, dar d^ureli si cinc, de ani mji
tarziu, Coreer de SLrd era in topul pdmelor

NICs

ale

Asiei de Dst

ridicrk nivel(

,egiscsc indeosebi rn sudut si esrul Asier.


tn Africr si Anerietr Ladna. drsi elisri

41

au dovedit cele mai


de prosperir,re economici.

Ele investesc m
'rrjjnrr;lte,dar nromove,,;
lotodam sj creirerea economica in oroo;a

lor rira. Productia de otel a Corceile i,*j


s-a dublat in ultimii zece ani. inr industri;le
constructorJe de nave si electronici sunt
printre primele din lume. Singapore csre pe

cJe sil d.vina pdncipaln cenrru fnanaff


9i comercial al Asici de Sud Est. taiwanul
este o prezcnfn impunntoare in industriile
electronicn 9i manufacturieri. Toate aceste

42

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

evolutii din NICS au alectat direct fnri Precum St,rtelc Unitc de Americii, .t clror
cotn slobah de Productie de olcl a scizut
dramatic in ultimii 30 de ani. (Tipudle dc
societate rlin lumea moderni sunt rezumate
in tabelul 2.3).

Schimbarea sociali
La incepu tul acestli capitol

aLr

fostprezcn-

ture modurile deviali 9i irstituliile socide


alc lumii modernc. radical dilirite chiar qi
lati de cclc din ttecutulatropiat Es.c greu

dc delinit schimbarea sociiln, pentrlr cn


totul se schimbn, in liccfe clipi. !-icc.rre zi
cste o noui zii fiec.rrc moment eslc o noui
clipi in desf:iuHrea timpului Cum spunea
si filosolul grec Hcraclit, o Persoan'i nu se
poztc scaldn de doui ori in acela9i riu A
doua oarn. raul este difcrit, din momcnt ce
rpa curge, i.rr pcrsoana s-a schinbat !i elL
in diferitc feluri.
Desigur, acastn observalic este corecti'
dar de reguli inclinim si credem ci este
vorbadespre aceeagi persoan:i 9i acelagi reu'
Existi sulicicnti continuitate in forma rau

intr-un proces de modificre inseamnn a


arnta in ce misuri cxisti o schimbarc a t,rl;
tuliil.,r de bdzn,in1j' nn tnumit irten"J de
timp.:tbate comentariile desprc schimbue
implici,de asernenca, 9i luarea in considerarc
a ceea cc este stabil,

rcferhfi laF

de care se

pot misura schimbirile Chiar 9i in lume't


rapid schimb:rtoarc de ast:zi exisii legntui
cu trecuhil lndcfirtat Prirc.ipalele sisterne
religioase, precum cregtinisnul sau islamul,
pistrea,i idei ii Practici nptuute acum mai
bine de doui mii de ani. $i rotuii' majori
tarea iostituiilor din societnlle moderne
se sclimb'i,in mod evident, mult mai rapid
dccat instituiiilc dnl lumei tndifionah.

lnfl uenle asupra schimbdrii

sociale
Au trecut md mult de dou: secole de cand
sociologii au incercat si dezvolte o tcorie cwrinz:toare, c.rre sn explice natua

schimbirii soclxle. Dar nicio teorie crre


are drept punct dc refirrinii un singur iaPt
nu a putut o'plica diversitatca trmsformi
rilor sociale umane,incepend cu socictilile
bazate pe vanitoare-culcs 9i cele pastora-le,

fizic

continuand cu civili?-afiile tradifionrle 9i

individului respectiv'
pentrLt a ne indrcPtifi s: spunem ci fiecarc
rnmiine ,,1a fe1", in ciuda schimblrilor care
survin. in aceste conditii, cum descriu socF

sfar$ind, cu sistemele sociale contemporane

Lui,

la fel cum se intampli

Ei

cu aspectul

sau cu personalitatea

ologn proceselc de schimbare care au trans-

lornat modurile

de

viali

a1c

oamenilorl

mult mai complexc.Totuti, Putem identifica

trei lactori pdncipal care au iniluenfat in


mod consistent schimb$ea soci. i: factorii culturali, mediul inconiurltor naturil !i
org.rnizarea politicn.

Idcntiiicarea schimbtuilor semnifrcati\

insenmni a arita cAt de mad sunt modi


frc.lrile h straxura de bd:n a unui obiect
sau a unei situafii, lnlr un intcrval de timP
dat. La dvelul societ:tilor umane, a decide
amploarea 9i fcluL in crre un sistem cste

Prima influenll esenfiah asuPra schim


bnrii sociale o constituic lactorii cultu'ali,
care includ produsele religici, sistemelorde
comunicalie 9i a conducerii in viala socialn,

Globalizarea

Si

lumea in schimbare

43

Tabelul 2.3. So(ietilile din lumea moderni


Tip

Perioad; de existen!;

Societatidin

Secolul XVJII pane in prezent.

Bazate pe produclia industriah siin


general p libera initiativ;.

Majoritatea oamenilor tr;iesc in mediul


urban, puljniau ocupatii agricole
rurale,

lnegalit6tide c as; majore, desi mai


putin pron u ntate decSt in statele
tradilionale.
ComuniU_ti distincte politic, sau

state-na!iuni, incluzAnd naliunile


din Occident, Ja ponia, Australia Si
Noua Zeeland;.

Societ;!idin
Lumea a Doua

inceputul secolului XX (dupa


Bazate pe industrie, darsistemul
Revolulia din Rusia din 1917)
economjc este construit pe
p;nb la inceputul anilor 1990.
planifi carea centralizatS.
Proportie mica a popu latiei ocu pate in
agricultu16; majoritatea trSiesc in
ora5e,

Persista ineqalit;ti declasi majore.

ComuniUli politice distincte 5au


state-na!iuni,
P6nA in 1989,compus; din lJniunea
Sovietica $iEuropa de Est, dar
schimbarile politice ti sociale
au inceput se

letransformein

sisteme economice bazate pe

libera iniliativ;, in confomitate


cu modelul socieutilor din Lumea

lntai.
Societbtiin cur5 de
Secolul XVll (majodtatea zone
dezvohare (,,societ;iile
colonizare] pan; in prezent.
LumiiaTreia")

Majoritatea popu alieilucreazd in


agricu ltLrr;, folosind metode
tradi!ionale de producJie.
Unele dintre prod usele agricole sunt
vAndute pe pietele lumii.

unele au sisteme de liberS injliativa,


ln tjmp ce altele au o planificare

centralizat;.
Comunitbli poljtice distincte sau
state-natiuni, incluzAnd China, lndia
gimajoritatea statelor africa n e,
precum 9i na_tiunile Americiide Sud-

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

44

Tabel 2.3. (<ontinuare)


Tip
TArirecent

Perioad; de existent;

Caracteristici

1970 panS in prezent

SocieGli anterior aflatein curs de


dezvoltare, acum bazate pe
productia indLrstial; ti in general
pe libera inifiativ;.
lMajoritatea oamenilortr;iesc ln orate,
pulini au ocupalii agricole.
lnegalit6lide clasb majore, mai
pronun!ate dec6t in societSfile

indusvializate

Lumiilnt6i.
Venitulmediu pe capde locuitor
considera bil mai m ic dcAt in
societSlile din Lumea in$i.
Hong Kong, Coreea d Sud, Singapore,
Taiwan, Brazilia 9i Mexic.

religia poate si fie

atit o forli

conserva

cunosc propria lor istorie. Inlelegerea istoriei

toare, cat qi una inovatoare (vezi capitolul

poate facilita ingelegerea migcnrii gencrale a

14,,Reiigia in societatea rnodernl). Unele


forme ale credingci religioase gi de practicii

societilii, sau scorte in evidengn o linie de

religioase au tunclonat ca o lrani in calea


schimbirii, puntnd accentul pe nevoix de

si

adcra la valorile 9i ritualurile tradilona1e.


1btu9i, a9a cum sublinia 9i M:-t Weber,
a

convingerile rcligiome joace adeser un


rol mobilizator in pronomrca schimbnrii
O influcntl culturall deosebitde impor-

tanti c^rc afcctcazi caracterul $i menul


este natura sistcmclor de comuni
crfie. Inventarea scrisului,de excmplu, r per-

schimbirii

mis dcincrea de registre,licind din cc in cc


mai posibili cretterca controlului resursclor

materiale

9i

dczvoltarca marilor organizafii.

in plus, scrisul a schimbat pcrcepgia oamenilor nsuprx rela,tiei dintre trccut, prezent $
viitor. Societ4jle care utilizeazi $crisul defin
o inrcgistrrre a evenimentelor trecute li iti

dezvoltare demnn de urmat, pe care oamenii

viitor.
Imcdiat dupi factorii culturali am putea
'agezt toruluterea. Condrcntorii individu
ali au avut o influenti enormn in istoria
lurnii. Nc convingcm dc accasta dacn nc
gandim la marile liguri religioase (precum
Isut, conducntorii politici 9i militari (Iulius
Caes.u), sau inovatorii din fingi 9i hlosoiic
(prccum Isaac Newton). Uo lider capabil si
urmireasci politici dinamicc fi si animc
mnsc mari de oameni, schimbdnd radical
modurilc dc gnndirc dcja sxistentc, poatc
dsturna o ordine prestabilite. Sociologul
clasic Ma.x Weber a analizat rolul liderului
charismatic in schimbarea sociale.
o promoveze in

Conceplia luiWeberdesp.e lider este discutat;

45

Globalizarea fi lurnea in schimbare

Totuli, indivizii pot ajunge in Pozilii


le lideri eficienti numai daci existi con
iisii sociale lavorabile pentru xceasta De
erenplu, Adof Flider a putut sn i9i asume
! rerea absoluti in Gcrmnnia anllor 1930,
intr-o anumitn mlsurn si datoriti tensiunilor si crizelor care blocau lara

1a acea

rreme. Dacn astfel de circumstanle nu ar


i eusrar. probabil e" eI ar fi ramls o figura
.h..,!rr in interiurul unei factjuni politjce
rnirore. La fel stau lucrurile,la o oarecare
ol.ulrla in timp,cu Mahrtma Gandhi' fajmosu\ \ider pacifrst din Lndia dupa ce\

de-h\

Doilea Rlzboi Mondial Gandhi ptttut sl


nibi realmente un rol in proclamarea inde
pendenfei lrrii sale faF de Anglia datoritn
faptului !a razbojul ti alte everimente aiL
a

subminrt inrtitutLile coloniale existente in

Me d i ul ln cotiurdtor natural

i"

A aoilea rand, mediul inconi rdtor

natural iniluen.teazn dezvoltarea formelor


de orqlnizffc socrala Aceasn se vede 'el

Lrndt sunt si astdzi condiii


natunle extreme, unale oamenii trebuie sA

-"1h,ne aolo

rfi orgxnizezt vialatin;nd cont dt vicisitu


,linil. wemii. Locu(orii reqiunilor polare

difeite de cei carc trniesc in


zonele subtropicale. Oamenii care tiiesc in
,Alaska. unde iernile sunt lungi 9i reci, tind
si urmeze moduri de viatd soci'?h diferite
fati de oamenllcare tdiesc irl''rite me&te
au obiceiuri

i;i

rancene, rnult mai calde. Cei din Alaska


excePlia
oetrec mai mult timp in locuinle, cu

oerioade de vari, cand desliloarn


cu pmdinle activitlgi in aer liber, dat find

"..rtei

mediul inospitalier in

caJe

triiesc'

Si conditnle naturrle obianuite pot afecta


i'op.,1aiiu o'iginarn a Austmlii

"o.i"tut"u.
nu s-a oPdt niciodati din Practicarea
vanttorn 9i a culesului, degi pe continent
cresteau pl te indigcne.rre puteau6 'uL
rivair reualat, stru rnirn,le care puteau h
dorre r:. ite pcrrru a dezv'lra o Proou' i'
pastorala. Maioritrrea ejviliT itiilor rimpuLii
',le I-'nii i:: au origine.{ pF parrrnh r' ru u'r
pu e'l iJl ag-,ul rc'cLI 'prcexenpu'ir
.licrr': p(
oelLele,,ullor t;.iiirarer comr
nimim 'i 'ril-:' /,'e- -urelor pe mrre ''tnt
J. *.-.. '"
''ieLerre epaae
'"1ou,nr.,
de n-untr' iur
1"1$ri
de *.nn l-nii 1rl'
de e" r""nan
gle Je rtr-e.

'r..ruJei,1ruri

L(r"rir 1e,.1 inL.r( pe1

Gxndhi,lni.ttiqrt aici pe o bancnot:r indiani, a rjutat


la ciitisarea indePendcriei Indiei f4n de donhalia
englezii.

r -rri

Pe-ioxJe

lon,'i, .4renlr dirrnr ' rrcJ'rlui r"


nr. 'ch:rnbLri 'o. Je n e' t Io' r' r''re
b,"',ti ' . rpxb: a'lF'e '1 deao'rF

','
o productic bogati chiar 9i in zone relatjv
".o.1,'ul'.rc.
'r.rp..rr

C"i o;n AL'l

' J.,'.'h

'

crPloa

'.

dr

'"en'lr'

46

GLOBALIZAREA 5I LUMEA IN SCHIMBARE

in ciuda naturii asprc a mediului.


in schimb, cultruile bazate p vannto,re 9i
cules s-au stabilit frecvent in iegiuni foart
fertile, ffri a fi implicate in pmducfia Pas
toraln sau agricolt.
$i petrol,

Schimbarea in perioada moderni


Cum

re gi cules, aceastn influenF este minime'


din moment ce nu existi autoritnfi politice
capabile sn mobilizeze comunitatea.

er?lic, faptul

cn

in ultimel doui

,ni, perioada modernitefii, au xistat


acceleriri extraordinare in ritmul schimbnsute de

rii
Organizarea ?alitid
Un a1 treilea factor care a in{luentat putcrnic
schimbaiea sociali este tipul de organizare
po[tici. in socitn$le bsate pc vanitoa-

se

sociale? Dez,baterea este comPlexn, dar

putem puncta unii dintre factorii imPlicafi.

De aldel, ii putcm dasifica la fel cum au


fost clasificali $i factoii caie au influenfat
schimbarea socialn de-a lungul istoriei,

dou

ci \'a tebui se subsumlm irnpactul rnediului

inconjurttor natunlimPortanpifactorilor

in toate

celelalte tipuri de societate, totufi, existenla

unor reprezentanli Politici distincgi - 9efr,


regi, guverne afecteazi puternic sensul
evolutiei in care se angajeazi societatea.
Sistemele politice nu sunt, cum credea

Maix'

d'lpresn directe ale organiziJii economice


de bazn; in societef cu sisteme de produ4ie
similrre pot exista tiPuri suficient de dife-

dte de ordine politict. De eremplu, uncle


societiti bazate pe capitalism industrial au
a\.'ut sistem Politicc autoritare (exemplele
sunt Gemrania nazisti 9i Africa de Sud sub

apaltheid), in timp ce altele sunt mult mai


democratice (de exemplu, Statele Unite,

Anglia sau Suedia).


Puterea militari a jucat un rol fundamental in ffearea majoritiii statelor tradifion'ale;
la fel de mult le a influentat supravieluirea
ulterioard sau eryansiunea. Da-r legtturile
intre nivelul de producle gi puterea militarl
sunt totu$i indirecte. Un conducntor poatc
alegc si canalizeze resursele in constmc$r dc

clndiri pentrr serviciul militar, de exelnpiu,


chiar daci aceasta imPovireazt maioritatea
populaliei - aia cu1ll s a intimPlat in Coreea
de Nord sub conducerealui Kim ll Sunggi
apoi a fiu1ui siu, Kim Jong ll.

Inlluente calt rale


Dintre i'actorn culturali care afecteazi pro
cesele de schimbare socidn in timPurile
modcrne, atat dezvoltarea gtiinfei cat qi
laicizarea gnndirn au contlibuit la caractemoderne. A
fll rritic si inovattu
^iziunn
mai
afirmnm
de
cand
nu
timp
trecut ceva
ritos ci obiceiurile sau cutumele sunt accep
tate dorr pntru ci arr autoritatea supremi
a tradiliei. Dimpotiive, modurile noastre
de viafn cer din ce in ce mai mult o bazn
nu s ar
-ragionah". De exemplu, un spital
numai
seama
mai construi astdzi finand
de preferinfele tradilionale, ci s ar lua in
considerare capacitatea de a servi scopului
pentru cxre este construit - ingrijirea efec-

tivn a celui bolnav.


Lt pll:s lale de;fetul 'in nre gendtm' ran
Itz,rzl ideilor s-a schimbat 9i el. Idealurilc
autoperfccfionnrii, libertatea, egalitatea 9i

paticiparca democraticn sunt in tot',litate creaEii ale ultinelor doul-trei sccole


Astlcl de idealuri au servit 1a mobilizarea
proccselor dc schimbare socialn 9i politicl,
inclusiv revoluliile. Aceste idci nu pot fi
legate de tradife, ci mai degrabi sugereazii
rcvizuirea constanti r modurilor dc viali in

47

Globalizarea 5i Iumea in schimbare

intertia Lrnei pefec )niri a omullri. Dcii au


losr efibor.rte initiil in Occident, 'istfeL de
ide,rluri au devenit in mod real univcrs'le
in aplicarcr lot promov'ind schimbarea in
m.rjoritltea zonelor lumii.
Influentele ercnamice
in'ce prlveste 1,r intluenfele economice, cel

md semnificltiv este, de departe, imP'rcnrl


crritclisn,ului Lndustr l.CaPjr; i'mu1difer'r
i'r-n"d tundament;rl Je si.rooelc de pro
duclie preexistenie, deoirece imPlici cxPan
siunea conslnnti aproducliei 9i acumularea
continui rbogitiei. in sisteneie de produc
ie tradilionau, nivelurile de producgie erau
st.rtice, Iiind adaptate nevoilor obignuitc'
cutumiare. CaPitnlismul pronoveazi revizlrirca constand atehnologici de produqic'
oruces in care stiinta esrc din !e m ce mai
muJt impl,can Rara,no"flriei rhnolosj!e
rn.uraiatr in indu'rri.r m"deLn' esrc mulr
mai mffc decAt in oricar tip nntedor de
ordinc eronomicn.
Ne vom ocupa de influenla

fa.torllor econo-

mici asupraschimb;ii socialemai depaneln


capitoluL 1r, indeos-"bi prin discutarea teori

ei lui tmmanuel Walle6tein despre sistemul

luim in considerarc dezvoltarea con


temporan:i a tchnologiei informaliei. in
ultimele decenii, puterca computerclor a
cresclrt dc nenumirate ori. Un computer
oerformant din anii b0 elx tonstiLrit cu
mii de .oneet.ri fabr;cri mrnuJ; astazi,
un asemenea aPar^t nu numxi ci cste mult
mai mic, dar cerc numai citcva elemente
Sr

lntr-Lrn circuit integrat.


Impactul $tiinlei i nl tehnologiei asupra
modului in care triim poate Ii mult influen
Lrr d( fa( ,rri: e.,,nomr, i, drr .l * .rtind.

si dlncolo de slera ior.

$tiinp

9i

tchnologi'r

influcnteazn 9i sunt influengate de lactoril


poliriti.i .ulnrrlL. Dezvoitarea 5din!ficr 1i

rehnoloeicr, de exenplu, x ijutxt L cre e:l


u'or forme modernc de comunicalie, pre
cum radioul ii tcleviziunea Cum rm vizot,
astlel de forne elctronice de comunicare au

produs schimblri in politica ultimilor

rni'

R.rdioul, televiziunea 9i celelJtc mijloace


clectronice au contribuit 1a configurarca
modului in cate ne raPortnm la lumc'

pa/itie
Ait,.;t., tii;rnponu"t
InfluenteJe

de

rndu(nt, astrpfi

schimbnrii in perioada modcnt tl constituie evolLrlilc poJiticc Lupta dintre nafiuni


pentru a ii extinde puterer, Pentru ffeltcrea
prop,Ler bogatii qi triumful

milita|rsupr"
urtntilor a constituir o surrd d (him
bare mobilizatoare in ultimele doui trei
secolc. in civilizatiile tradigionale, schim
barea politicn era incrcdinlati in modfiresc
elitelor O f.rmilic aristtrcrati, de exemplu'
o inlocuir pe altr la domnic, in timp cc
maioritatex popuhliei contirua s:a tiixsci
ir aceleaqi condilii. in sistemele Politice
moderne. lucrurile sc schimbi, .rctivittfile
lldcrllor politlci sr Je oficiaHot guvername txli ifc.kazi cunsranl vietile miriloi
.onL

mase dc oamcni.

atefl

Atit

din punct de vctlere

cet si intem, cei care iau decizii

politi-

cc promoveaz,'.t 9i conduc schimbarea socialn


mult mni mult decat in ePocile anterioare'

Cu sigurrnge, dezvoltarca politici din


ultimcle doui-trei secole a influenfrt tot
atat de mult schirnbarea economice pe
cet :r influenlnt aceasta din ufmi Politica
Guvernele joau acLrm un rol maior in stimu
larea (si uneori interzierex) ratelor creiterii
economicc, in toate societnlile industriale
existind un nivel crescut dc intervengie

48

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHJMBARE

a statului

in producfe, guvernul fiind dc

dcprrtc cel mai mare bene{iciar


Putoee mjlitara sJ r:rzboiul au lrrt;r
.
ele o rmporrrnli covlr\iroirJr. Ineep;nd
cu sccolul al

XVI

lea,

fo4r militari tc

permis nalunilor occidentale s: in{luen


lcze toate colprile lumii 9i a constitrdt
un sprijin escnllil ir rispindirel qlobali a
stilului de viali occid.tat. in se;tul )Ci
efictele cclor doui rizboaie au lbst devas_
tatoare: distrugerea multor
ilri a impus

procese de reconstr-ucEie, care au impticar

schimbiri instituibnale majore, de exern


plu in Cermania gijaponia dupi cel de A1
Doilea Rlzboi Mondial. Chiar si statele

invingitoare precum Anglia


cut schimbnri inteme majore,

au cunos_

rezrlltat
hpacnnui rizbotului ;rsupra economiei.
ca

a1

Globalizarea
Conccptul de globalizre es.e mutt utj
lizat in dezbare'ile din politjcn, alaccri si
media in ultimii ani. Cil zecc ani in unni,
tetmenul. &laba/izarc ea aproape nccunos_
cut- Astiz,i, se pare ci estc folosit dc toati
lumea. Globalizarea se rcferi 1a
futul c:
triim cu tofii din ce in ce mai nult intr-o
singLrri lumc, astlel irl cnt indivizii, gnLpurilc
li n liunrle d,ev;n intedependente.
Globalizarea cste adesea infi:iiSari doar
ca un fenomcn economic. Sc bate multl
monedi pe rolul coryoratillor transnationale
a.le ciror operariuni masivc trec de gr anilele
nafionale, influenFn d proccsele dc prodLrc

fie 9i distribufia internafionali a muncii.


Alfii pun acccntpe intcgrarex electronjci a
pie,telor financiare globJe
9i volumul enorm
de fluturi de capital globale. Mai sunr unii

care evidenliazn spagiut

flrn precedent al
comerFilui nundid, irnplicend o diversitare
nult nai larg: de bunuri 9i servicii decirin

pcdo)dele anrerioare.
De;i forgele economice sunt o D,r_
te inregnntn i globalizirt;, ar ti grcsir si
sugerim cii doar ele sunt cele care o orotluc.
Globalizarea este cre.rti de txcorii

;olitici,

s.rciati, cuiturali si econornici ldolajtri. S-a


ajuns la rceast.r,mai inrni de toate,datoriti
dezvoltirji tehnologiilor de infornutie
9i
comumcare care au intcnsificarviteza sisnrtiul if rerr.dur', rnr'e ormen,i din intre:s,r
lurnc D,rcr un s ingur crem plu, ajnJ,ri va
1a ulthul mcci din Campionatui mondial
de fttba.i. Datoriti lcgnturllor de telcvizjune
globale, unele neciuri sunt Drivitc istizide

miliarde de oamcni din i,rtrerga tume.

Factori ca re contribuie la
globalizare
Ce determhn evolLrlia sprc globllizaret

Dupi lum an) vizut, exflicatta inrre{ii


schinbir soc,ale are romptexe, rns, iu

toatc acestea nu este chiff atit de greu de


aratnt care sunt factorii ce contribuie la
progresul globalizirii in socieratea contcm_

porani:

acegtia includ progrcsul

tchnologiei

jnlornariei qr tomuni.!tijl^r.
prccum
trrn,rii e.onnmici si pL,iitiu

si

Pragresul telnokgiei informaTiei si

E\ptozjr ;in dome,uul romunierrij


BtobJte
a fosr facrlit,rtr de uo rumar de aniiiprri
in intnstructurr tehnologici 9i a telcco_
rnunicagiilor lumii. in perioada urm:toarc
celui de-Al Doilea Rizboi Mondial s a
petrecut o rransftrmare profund: in si.era

Globalizarea
qi intensitatea fltr\.L

ri

telecomunicrtiilor
Comunicalia telefonicn traditionali, care
depinde de semnale analogice trimise prin
frre si cabluri cu ajutorul dispozitivelor mecanice, a lost inlocuiti de sistemele inregrate in
care sunt comprimate 9i transferate digital
cantitil de informafle. Tehnologia

imense

prin cablu

a devenit mai eficienti si mai


pulin costisitorre;dezvoltarea cabluluiprin
fibri opdci a extins in mod exponenlal
numnrut de canale suportate. in timp ce

cablurile transatlantice anteriorre, instalxte


in anii'50, puteau suporta nu mai mult de
100 de canale telefonice, din 1997 doar un

singur cablu transoceanic poate suporta


aproximativ 600 000 de canale telefonice
(He1d, 1999). Rnspnndirca sateJitilor de
conunicalii, incepend cu 1960, a a.ltt la

ti lumea in schimbare

49

dndu-i un ro1 insemnat in e*inderea comu


nicaliilor internalionale. Astizi, o retea de
mai bine dc 200 de satelif este operabiln
pentru a facilita transferul de inlormatie
ln jurul lLrmii.
Impactul acestor sisteme de comunicatii
a fost ametitor in tiri cu infrxstructuri de
telecomunicalii mult dezvoltati, casele 9i
biroudle au acum leg:turi multiple cu lumea
din afarn prin telefoane (6xe sau mobile),
televiziune djgitah, prin satelit i prin cdlu,
pogtn elccironici 9i internet.Internetul pare
afiinsmrmentul dc comunicare cu cea mai
rapidt dezvoltare din istoric aproximativ
140de rnilioane de oameni foloseau internetuIla jumntatea anului 1998. Se consideri ci
in 2005 num;rul1or a crescut lx aproximativ
un mjliard de oaneni (ven1figafu- 2.3).

Caf6-internet-urile asigure accesonlinecelorcare nu au conexiune la internetacase, sau acelora


care suntdeparte de cas6.

50

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

Priha.yberr.oari mititar; (o n.
.ide.u.onfl idur drn Kosovo

Prima rc.rami pu bti.ira r; (bd"


e pe hoe red..om

,e7d*.)ap

1994 1996 19t 206


Figura 2.3. ProgrF\ur rehnoloqrer
5uGa:UNDPt200tt p.325i4t.

194 1996 1993


:n

tormatiei tr comu

Acestc forme de tehnologie faciliteaze


comprimdea timpului sispafiului: doi indi-

vizi care se afln in p:r!i opuse ale planetei


- Tokio 9i Londra, si spunem - nu numai
ci pot avea o convcnalic in timp rea1, dar isi
pot trimite documente ti imaglni cu ajuto
ru1 tehnologiei comunicatiilor prin satelit.
Rnspandirea internetului si a telefoanelor

ir

2oOO

d! lo,

mobile este unprocesde addncire

9i de acce-

globalizirii; din ce in ce mai multi


oameni dcvin intcrconectafi prin interme
diul acestor tehnologii 9i in locud care mai
inainte erau izolate sau slab deseflite de
comunicariile traditionde (vezi iigura2.3).
Degi infrastructura telecomunicagiilor nu
este nici micrr dezvoltlti in toati lumea.
lerare

Globalizarea $l lumea in schimbare

:!r numir din

ce in ce mai mare de
Fri pot
acum acces la refelele de comunicarii
lnremalionrle, intr o modalitate odinioad

rFr

:sposibili.

inrermediul medici

D:ce raspendirea tehnologiei informatiei

ir

.ara

unei audienr.

cu adevnrat globate. Astfei de evenimcn;e,

Flnurile informalionale
=an. posibilititile

violente asupra protestatarilor democrati


in Piala Tienanmen si atacul terorist de ta
I I .epr(lr.brie 2001 .-ru desla;uar prin

de contact intre oamenii

& p tot globul, dupn cum s-a vizut, ea a


:ilitat si 1lu\nl informatiei intre oameni
: erenimente din locuri indepdrtate. in

ie.-are zi, media globaln aducc noutiti,


=rgini 9i informatie in casele oamenilor,
Sndu-i direct qi continuu la lumea de
,:ari. Unele dintue cele mai emotionante
=itnimente din ultimele doui decenii _ cum
s-nt ciderea Zidului Berlinului,represaliile

d"ruri d. rure aJr.le mri pu,in d.amrr:.1


au rez,ultar irtr o reorientare in gandirea
oamenilor, de la nivelul statului natiune la
nivelul global.Indivizii sunt astizi mult mai

con$tienti decat in wemurile de odinioarit


de inrercon(crivjrzre, Ior cu ceilalli si se pot
identi{ica, mult mai probabil,cu rezultatele
9i procesele globale.

Acest salt la o perspectivn globale are

doui dilnensiuni sernnficadve. in orimul


ranil. ta membri aj u nei comunirati gi.b,rle,

oamenii con$tintizeazi mult mai mult cn


responsabilitatea sociali nu se opreste la
granifele naliona.le, ci merge dincolo de
acestea. Dezasrrele gi nedreptnfile cn care se

confruntn oamenii din alte pnrli ale globului

nu sunt doar niste nenorociri ce trebuie


indurate, ci terneiuri legitime pentru acliune
gi intenn{ie. Existi un precept din ce in ce

mai risplndit conlorm ciruia comunitarea


internalionali are obligatja de a actiona in
situafiile de crizi pentru a proteja integri

fizici sau drcpturile celorumenintari


in cazul dezastrelor naturate, astfel de inieivenfn iau forma ajutoarelor umanitarc si a
asistenlei tehnice: in anii din urmi, cu;remurele din Armenia Turcia, inundatiite
9i
din Mozambic 9i B angladesh, foametea din
Africa 9i uraganele din Americx Centrrli
tatea

au lost puncte de regrupare pentru aiutorare

glob,li.
In ultimii ani, au fost emise apeluri ferme

dramatici a num;rujui de posesori de


mobile a comprimat $i mai mult tjmpul

pentru interrenlii io caz de dzboi, conjlicte


etnice 9i inctcarea drepturilor omului, deqi

astfel de mobiliziri sunt mai conftoversate decit cele in cazul dezastrelor naturrle.

52

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

Totugi, in situaia lii*oiului din Golf din


1991 9i a conflictelor violente din ti,sta
Iugoslavie (Bosnia si Kosovo), interventi:

militari

a fost pcrceputn ca iustiGcati

;e

cffe cr,ru lonv,nsi rr dreptu


TulF,,amrni
i,muluL sr \uver aritJ te.r nationxli
|le
rrehuie
sI ic rpiratc.

In al doilea rand, o pcrspecdvn

g1ob. n

a lost descris folosindu se o varietate


de
tcmeni,pe care ii vom dis$ta mult nlai in
detaliu in capitotril 18, ca rc t^teazi sa.ietateu
?on;ndus/riab, perioadrl itfamdliei qi naua
ecan?niN. Ap.lt,til societitii cunoasterii a

fbst legati de dezvolt;rrea uuei m;rn mase


dc consumarori doclmcntrd din
nunrt de
r ederc rehrologit Fi nerabdarori si ink
greze in viarr coridi.ui roite cuccriri din

^rnseinlnr ca oamenii scindrcapti din ce nr


ce mai mult, in formarea propriului simt.rl
idend t:fii, citrc alte surse decritstanrj .,r;
rne-Acesta este un fenor".n.or.
". "un dcni
rr prothe, d.rr si aecelercrze prnrc-<te
qlobrlizJrc. Idenrlt.rjlt clllrur.rlt loerle,n
diferite pirti alc hmii sunt suprse unor
revigoriri pu renice intr o perioadiin care
cste din ce in ce m^i dilicili rnentinere,
'rrtulu, nrru,rc.1n [Lrn,p". ,p,. .*.- ptu,
eire nrdr mai probxbil calocurrorij S.otie, si
ai regiunli basce din Spania sa se ideniifice
pe ci nrsi! r^ scurieri sru b,r\!i sau our,i
vmpJu.:r eur,,peni - drcrt." b.rJnici *;
spanioli. Statul-natiune, ca sursi de ntentitare, pielde in mulre zone, rot asrft1 cum
'chirrbirne p"Jirce la riletete r<eiorrrlc si
sl,)b,rle \ti,bc,c o, jent,rrll. ."-.;",..,*
statele in care i9i pctrec viafa.

flaxibile ;;i si aibl o structurn mai slab icrarhizati. Practicilc de produclie modelele
9l
organizaiionalc au devcnit m ndaprabile,
contractelc parreneriale cu altc firme o
modalitare obisnuita. ir partieiparea m
rerelcle Je dirtrjbutic din lumea rntreaga
esenF:rl; penru ,r lace alaccri rnr_o oirta
glob,rl.: ,rflatr rn perman

Factorii economi.;

Corporaliile transna!ionale

domcniul computereloa ..ll modalititilor de


divcrtisrnent si.rl telecomunicrtiitoi:

Iuncgionarca eiectivl

mia tuncfioneazi prin rctele care de cele


mai mL te od depisesc lirnitele Datiomlc
(Ci,rells, I a,rh ). pcnrru n fi .otnp.tiri,.
;n

rondirjile glohJDart. firmele si rorp,,rr


tuile s irr resrlrcttlr.rr, pennLL a devenr
m.ri

3t-._f1ii::::.*-*vitid:asen:nca, p,intre factorii economici


;:-i, ; :i#:;;:i" ;.: :,: j:: :.
;;
.niJBlob,lJn"rJie.r(i.f,in.,palJjrri.Jrr :]:lj':;;::ffi

:'j'

sauindustriali. Ea este din


; d" o,. -,,i,,,.

d".,,u

ce

in

ce

mai

nult

;;l

a ccoro*c;

globale reilecta schimbiJile survenite in


cra informa'tici. In multe privinte, econo_

carc concruc

li: iffi?,|

""','",.r,"''"r.'.,",?"rl;rljir,fill
T";.:::.:"lj:; i.,#,:.il ::,::j:

b
",,"8q,rh":;.
t *l,"pura
rqqq ," .J" a*" Lr. ,"
{'::l:j. " ::l :
"i "rlrJ;,;;; ;;;;:*,"
r(.sJUco.por.riigigrnd.e,inrcrn
^(ca()p,onow?tdniB,q
.areprodu.eh.i auproorial^,balr,n atc.,orJr.,"i,,".i:.i;;;;;:,;: io.l"ie.

;,'::'
inio-1,,1..'i'cazurprosamero"..t,\.uF.,"..1;.1:;;,-;:.;;;;""i,.;.:::1,
., prc,rL5e or r(clra si ,.ervi,iilor b"zar<
rnq!arrord(."",_-p,"nt.,r."..,;;;

pc internet. Acesr nou context

cconomi.

intreas; lumc:

co.r

a;i;c;;";ilil;;,

Globalizarea gilumea in schimbare


Colgatc- Palmol ive, Kodak, Mitsubishi si
multe alrclc. Chir si atunci cnnd corpo
raliile transnationale au o bazi nagiordi
chrnJ e1c surlt oricntate c,-rtre pietcte globrlc
si cntre prcAturilc globJe.

Corporatiile transnationale sunr escnr.r

globalizirii cconomice. Elc rprczintn doui


trcini din intrcgul comert al lumii, sunt
instrumcnte de difuzare a noii tehnologii
i,r lume sj sunt actodi najori pe pielele
financiarc internagion;r1c. Aqa cum sublinia
un observator, elc sunt ,,osiile cconomiei
contemporane rnondialc" (Held, 1999).
Aproape cinci sute de corporafii transnalionale au a\.ur vanziri anuale dc peste 10
mjliarde de dolari in 2001, in timp ce numai
75 d,e ldri s-^t Wte l6uda cu un Produs
Intcrn Brut mai mare de aceastl sumi. Cu
alte cuvlntc, corpora,tiile traasnagionale de
virfdin intreaga lume sunt mult mai complexe din punct dc vedere economic decit

majoritatea lirilor lumii (ved fryurz 2-4).


De fapt, vinznrile combinatc ale cclor cinci
sute de corporalii transnationale rotrlizeazi
14,1 mii dc miliardc aprorpejumitate din
valoarea bunurilor 9i a servicillor produse

in int.caga lume.
Corporagiile transnationale au dcvenit un

fenomen globai in anii care au urmxt celui

de Al Doitca Rizboi Mondi:l. in aceastii


perioadi, cxpansiunea a revenit unor frrme
originjJe din SUA, dar citrc anii 1970 firmc
europcne lijaponeze au inceput simlitor s:
investeasci si in sftIinibte.In ultimii ani ai
decadelor'80 9i'90, corporaliile transnationale s au extins spectaculos odati cu stabilirea

53

Comcrtului Libcr). I-.r inceputrn anilor


dtc giri din celelalte zone alc lumli
9i au liberilizat rcstrictiile asupra invcstitiilor str:iine. Lx d:iJsitul sccolului)fi mai
'90, 9i

h lume care
nu tuscserl inclusc in nria de ertindcre a
corpornliilor trNnsnationale. in ultimele
existau doar citcva cconomii

dccenii, corporatiile transnalionale originnte


in economiilc industdalizate au fostdeoscbit
de nctive in pntrundcrea pe pirla {irilor in
curs de dczvoltare 9i a st)cietltilor din fosta

Uniunc Sovictici 9i Europa de Est.


Argumentul conform cirui^ produclia
dc bunuri a devenit din ce in ce mai globalizati este adcsea exprimat in termeni
de lanluri de mirturi globale, retele de
muncn 9i de procesc de productie dinlumea
intreagi, care dau un produs finit. Accste
regcle constau din toate activititlle dc pro
ducgie pivot care formeazi un ,Janf" complet

sincronizat, ce sc artindc de la matcriilc


brute necesare fabricnrii produsului piind
la consumxtorul siu final (Cere1n, 1995;
Hopkins ;i Wallcrstein, 1996; Appetbaum
9i Christcrson, 1997).
Produselc finitc constituie aproximativ
trei sferturi din crcgterea econom ici totati a
lumii in pcrioada 1990-1998. Crelcrea ccr
mai brusci s a inrcgistrat in tnrilc cu vcnit
mediu: produselc finite rcprezcntau 54%
din exporturile acestor liri in 1990,compa
rativ c! 71E0, opt,rni mai tarziu. China s-a
rengezat din rendul lirilor cu vcnit scdzut
in randul celor cu vcnit mcdiu, in principal
datorite rolului siu de exportator dc produse
finitc 9iestc destul de apreciati pcotru acest

trei piefe regionale puternice: Europa

(Piaga European: Unici), Asia-Pacific


(Declarala de la Osakagaranteazi come4ul

liber 9i deschis pinl in 2010) si America


de Nord (Acordul Nord American asupra

Uncle dintre activitnlile cele mai profitabile in lanpl de mnrfuri - design ul,
proiectrea si publicitatea - se regisesc in
lirile de origine, in timp ce activitille cel

54

GLOBALIZAREA SI LUMEA iN SCHIMBARE


150
Elve!ia

Betg'a
Suedia
Turcia

Noryegia
poton;a
Arabia Saudid
Fintanda
Afdca de Sud
Hong Kong, China (SAR)
Portugatia
trtanda
Wallv,lart
E\xon t',4obit

ceneralMoto6
Ford Motors

ceneratEtectdc
Chevron Texaco
Conaco phi ips

Cjtigroup
lntemational Business Machines
American lntemationat Group

Figura 2.4. Venjtul celor ma i mari compan


ii d in lume comparatcu ptB_ul u nor

Su6a:The Economist (t

septemb

e 2OO3)

putin proflhbile. precum produetia de


'nai
fabrica. sunt localizate in ;i perifrice.
,t

(ln

caseta urmeroare esre examinat lanhrl

global de m:rfuri in fabricarea orousjtor


Barbie.)
E<onomia electronici
,,Economia electronici" este un alt Actor
care sustine globalizarea economici. B?inci,
corpora,tii, ma.nageri de fonduri si investi_

tori irdividuali pot si manipuleze fonduri

tiri

selec.tionate (mtd. dolari)

internalionale prin simpla apisare a unui


buton al mouse ului.Aceastn noun abilitate
de a pune in migcare
electronici" con_
"bani

line, totodati, 9i mari riscuri. Tiansfertrile


de sume imense de capital pot destabiliza
economiile, conducind la crize fnanciare

intemalional qa cum a fost, in 1998, cea


care a pornit de Ja ,,economiile tisru. ate

Aiieicare

Rusia si rlre

!iri.

Cume;."-i"

globala devlne dh ce ln ce mai in tegrari, un


colaps financia-r inrr o pane a lumii poate

Globalizarea Si lumea in schimbare


avea

un efect imens asupra unor economii

din cealNltn parte

a ei.

Fr, rorir poljri.,, ec,,non r, i, .o.rdi ,i


tehnologici dcscrisi mrj sus concureaza L
produ,

e*a unui lenunen ineu.'cn-na:

inainte, ca sfere de manilestare intcnsi9i


tate. Consecinlele globalizarii sunt mulriplc
s1 vaste, asa cum vom vedea mai tarziu
in
acest capitol. Dar mai

intai

sn ne

indreptdm

atentia care pdncipdete per\pecrivc asurr;r


globaliza,ii, din ultimii ani.

Schinb,irile politice
Cea de-a treia

globaliznrii

fo4i actid

ce stn ln baza

este legatn de schimbarea

poli-

ticn. Problema cuprinde mai multe aspecte:

mai intai, colapsul comunismului in stit


sovietic a survenit in urma unei revolutii
dramatice in estul Europci in 1989 si a
culminat cu d;zolvarea URSS ului insugi,

in

1991.

Odat, cu cndcrea comunismului,

lerilc din blocul sovietic

anterior inclusiv

Ru\ia,{rcri n r, Pol. ni,r, Ung.rrtr. Rep ublica


Ceha. sr.rttle B.itice, srrtelc clu.aTiene si
ale Asiei Centrale, precun
f multe attcie
s
au
indreptar
citre modelul politic si
sistemele economice occidcntale. Ete nu
mai sunt izolate de comunit.rtca globah,
ci se intcgreazi acesteia. Aceasti evolugie a
insemnat sfi$itul sistcmului din pcrioada

Riz-boiului Recc, cend giri ate Lunii intii


erau separate de ccle din Lumer a Doua.
( ohp'ul t,,muniurLLiui a grabjt pju.e\cLe
de HlobJiz,rre, Jir el rrebde \.r,ur \i , r ,ri
rezultat at glob izirii insesi. Ec.,noniilc
comunis te baz;rte pe pl.lljficare cenrra.lizati,
precum si controlul ideologic
ii culturlrl al

rutoritilii pol irice comunisre nu nui puteru


supr&iefui inrrl erii a mcdiei gJobnle si
i unei economii nondialc nrtegrate clec_

55

Un al doilea factor poJitic important,


, r( J .ondJ. llnrer,ifi,ar(iBt.ba',7" ii,
este crelterea mccmismelor internationale

regionale de suvernare. Natiunile Unite si


Un;unea Europeann sunt doui dintre ceic
9i

mai procminente excmplc de organiz,alii

internalionalc care cuprind statele-nafiuni intr-un fotum politic comun. in timp


ce ONU acEoneazi ca o asocierc de sta_
te-nagiuni individuale,UE este o formn de
pionient de gunrrnarc transnafionali, in
care statcle membre rnunti lntr-o oaJecare
misuri la suvcrmitatea nationaii. Guvemele
statelor indil.iduale ,1e UE sunt limitare
dc directive, rcglemcntiri si hotiriri ale
curtilor din oanismelc cornune UE, dar,
p, inpaftjciprrer lor 1a uniunea regionzla, qe
bucuLa si de bcnefi.iile clonomice. \d.iil.
9i p^olitice care <iecurg dc aici.

In celc din urmi, globalizarea cste pusi

in m;gcare de organizafile guvemrmentale internalionalc (OGI) si organizatiitc


nonguvenamentale internationate (ONCI;
vezi si capito1ul16).Un OGI este un organism lnfiinfat de guvernele pxrticipante si
cnmia i se aloci respons$ilitate tn vede
rca rcglementirii sau a supervizarii unui
anumit domeniu de activitate, de sorginte
transnafionilt. Un prim organism de acest
fel, Uniunea Internarionali a Telegnliei, a
fbstinfiintat h i865. De atunci, au apirut
numercase organisme sn hre, pentru a
reglcnenta probleme cu o srejr Lomplela,
dc l] dnm(nnrl avilllei civil. tr , et ,t . ,1i,,
tclecomunicaliilo. In 1909, existnu 37 de
OGI uri pcntru rcglemcntrrca af;rccritor
transn.rtionale; cntre 1996, numiml tor:
crcscut la 260 (Tleld 9i ., 1999).
Dupi cum sxgercazi si nunrcte, organiza
!ii1c interiariondc nonguvernamentale djtc

ride OCI Lrr;prin

accea cri nu sunt afitjate

56

GLOBA]-IZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

O,lu,5trarp a tantrlurde marfuriglobale


o <onsLr
Iuie fabrid.ed papuri Earbie,.ed
md, profltabita
jucirie din isrode. pdpusa
i"uini" ru
o,rdr;de doud pe ler unda,3duL"ind
"aot".."nuCo.porarrei
Mdtrel. Lu sFdiujrn JosA,rqete5,
StiA, u,r venir de

'na, orne de un rr,iidrd de dotari pc an. Desi

Fd

vrnde in principat;n Stdrele Unire,


LuroDa sl
raponid. BdrbjF mai po.le
6 qasita rn t40 de l"ri
drn r'.rme. Lste -n celalean cu adevdrat qlobal
I rempe)t, lc96l Ba-bie Fste
qrobalii nu ;un-aj
pfl n vdnzdri. dar \i pdn
tocul +u.le nasre,e. Bd,bre
nL djojt ni.:odala tacutd tn 5UA. prima
papusd a
rostr;crrtd tr Japonia
tn 1959, cand aced{a tard
Fra rnld rn retdcere duoa
cetde-AlDojlea R;zbor
Mondial \; s.tariiJe FraJ mi( i. Odald
cu crasrFred
sata.. or.n /aponid. Bdrbi" s a nutar
in ali" torr
cu venitJri mici d,n Ario. {lurt,plpte \ale
oriqini de
dsGT; ne spLn mult de\oreiuncrionarca
tanturilur
ee

oe marruriolobale

Barbiecap;t; design_ulin SUA, undesunt


concepulF strarFgiilc dF mdrkFr,lg c. cie pubtili,ar-

<r

oe unde reluhd.ndjoritatAa orofirurrjor.

LJdr

sr19.r.d componcrrd
tdb.; drd,n S.U.A. Fsrc
ambaldjrl de (dr,on. 'ia
,mprer-a .,, , ut"ua

ldrclu'r,e

rJ

J,"rre

Jteiu.jJe cdre 5unr folosjtp pentru


d

Co.purp"pusrj Barb,e s: imbra.amrrtea prJ5J


ou o,rgined.n tntreaoa rLmp,
8drb,e i5i i", epe;idra rr Ardoir 5audrLd,

de
unoe e te e\trdr l;teiu 5i dpo: ,dFndr
tn etilena,
care esre folosira pentru a i cre.
corDul.

'noo

otorJJ de I,let rdjwanel. corpotdna

LnrnPTa Perro eL,T. r unDdrd et


Jend tt o v,nde
( o,potdt'F: orn
o d D d.rrc dir Taiwan, , at
r-lar

m"'- p_odu,;lor oe oo V:nit .h'o||o,pV(r


drn
uTe, d,n catp 9d id\ ,Lcarr, e. I_otnosa p,a.!tc

ror\-r1F -ee- lela,r q.d-u,a.D.,er.


deDV( carc
vo, h'olos,te ra (o'1hqJrd,-" corpr,u,tL.
BdJore
Pa'el- e .r n' doo
i." c,r,. ,, a o nt,e
.erpodrr-tb| din A,t',ar.n
L drp procJLC p"pLe
B I.b,e
oo to n \udLJIr n net LJ ," n inoonel .
a
_
-ra
Moldv ; V"5 n,-r 'n,e\-ed ttoo,L,r
.oep a.. L
r

car

ri

contgu reaza .orplrt sica

re

astgur; partea ced

rid; (osta,todre pen$u iabacared pdpusi,


Bdrbre
sunt produse in SUA gitrimjse fabricijor
Odard ce corput tui Barbte este
modFtat, i5e
a

r"aZ

pdru I de nytoF din J"pon id.


lmDra,

de bu.nba( esle l;cuta in China,

m:nted

cr bumod(

chinezesc - singura materie primb


din Balbie car

provine de fa pa djn tara unde


sunt fabrjcate cete
mai muke p;pu$i garbie.
Hong Kong joa(ii Ln rolcheie rn procesutdF
..
rdb,rca'p a pepulitor Barbie chineresri.
Aprodpe

rnlreaga Lom poritie fotosil;


in fabncdre,a sa.sre

57

Globalizarea 5i lumea ln schimbare

indrca6 in Hong Kong unul dintre cele mai

mari porturi din lume - ti apoi tra nsportati (Atre


fabricile dln China. BarbieinisaG selntoarce pe
aceleatidi. Aproximativ 23 000 de camioanefac

7,lni( cataror,airtr..ongkongsrfaor;.aoeiJ(a ir
din sudulChinei.
Care este, de fapt, originea p;pu9ii Barbie?
I
Ca rtonul 9i cutia de celofan con,tinand setul,,Prim u
meu pany" Barbie sunt elichetate"Made in china'i
dar,d!p; cum am v:zut, aproape n iciu nul dintre
materialele care conlribuie la fabricarea ei nu
provinedin aceastSlar;. Din pre!ul cu amenuntul
de 9.99 dolari USA, China primeSte doar 35 de
cenji, ce vorfi in pi ncipal folositj pentru salariile

celor l

000 de femeicare o asamblead

fabrici. Pe de

r'n

alt; pafte, in Statel unite,

dou;

lMattel

are un profitde aproape'l dolar


Ce seintampl; cu restulbanilor din moment
ce Barbie este

vanduG cu 9.99 dolai? Este nevoie

doar de 65 de cenlipentru a acope.ichekuielile

cu prdstrcu. lolosil.

I'ibrd(a'n'nled nylon.l \i

alre materiale necsarefabricdrii ei. f,4ajoritatea


bd"ilor r^rg in ulrld.e \' e( ripdm".lt, ndvigarii
iransoceanicd, expedierea 9i transportul indign,
publicitatea ;i comercia lizarea, p.e!u I cu am: n un
profiturile firrneiToys,,R" LJs
9i, binel^n-teles,
rtaileri.
ti al a lto.

tul

instiflltiilor guvemimcntJe. Mai curind, elc


sunt organizalii indepcndente clJe lucreazi
,1:rturi de institutiile guvernamental xtunci
cind trebuic lu^te decizii politice 9i rezol
vatc disputc internalion c Unelc dintre
celc m.ri cunoscute ONGI-uri prectim

M idei n\ !i11f z"r;r/cj (I'ledici


f:rd fronticre), Crucea Rogie 9i Annesq'
Grcenper.e,

Intemrtional sunt implicate inprotejarca


mcdiului 9i h dir-crse acliuni umxnitarc. Dar
cxisti multe mii de alte $upuri, m'ri putjr
cunoscute, ale dror rctivitili unesc liri ii
conunit:rti (r'cz-i ig. 2.5).

30000

Controversa asuPra globalizerii

ln ultimii

subiect deosebit de controvcrs.rt Majorirate

20 000

idcca ci

r0 000

0
1964

1993

Figura 2.5. De/vo'ldred orqa'1r-dli:or 'cre nat ond e


nonouvernamentale, I909 I 993

,uoJuror,,nnn)

ani, globalizarea a devcnit tttr

srrnt martorji

oamcnilor accepti
unor transforniri irnportxnte' dar exist:1
numcro.rse dispute cu privire la incadrre'r
lor sLrb tcrmenul dc "globalizrre". NLr trc
buie si ne surprindi accst llpt. Cr proces
imrredictibil ii turbule,rt, glob.rlizarea este
perceputn qi iilelcasi foarte difcrit. David
Flcld si coledi sii (Hcld,1999) ru cercerat
contovcrst si au inrfirtirparticipanlii in trei
torii
;co1i de gandire: rr4rlrii, li?.ryhbdlizu
s.r tua1]'for"1dli analirtii. Aceste trei tendinie
refiritoare 1a controvcrsa rsupra globJizitii
*,nt rezrmate in trbelul 2.4.

5a

GLOBAT TTARFA

!r rUMrA

lN SCHIMBARE

Tabelul 2,4. Con(eptualizarea globalizerii:treitendinle


Hiperqlobalizatori Sceptici
Ce e

nou?

Blocuricomerciale,
geoguvernanF mai
slaM faF de perioadele

Nivelurif;r; precedent ale


interconectivitilii g loba le

Capitalism global,

O lume mai pulin

,,Globalizare" compact;

guv-arnare global;,

interdependenr: decat in

{;ntensiv; ti extensiv;)

societate civil;

1890

Trasatun domrnante

Transforma!ionaligti

ed globald

global;
ReinUritS sau intensificatS

Reconstituit;, restructurate

Guverne Sipiele

Forle combinate ale

Cre9tere a marginaliz;rii

O noua arhitectur; a ordinii

in declin sau
na!ionale

erodata

Forlele conduc:toare Capitalism

9;

qlobalizSii

tehnologie
Modele de stratifrcare Erodare a vechilor
ale

modernitS!ii

ierarhii

Sudului

lumii

McDonnaldl,

lnreres na!ional

Transformare

comun;tdlii

pol;tice

IMadonna etc,

Ca reordonare a relaliilor

Concepiualizare a
globalizSrii

Ca reordonare a

Ca interna!ionalizare

cadruluiac!iunii

reqionalizare

interregionale ti
distan!5

Traiectorie istoric;

Civiliza!ie qlobals

Blocuri regionale/confl ict al

Nedeterminat: integrare

ti

ac!iunii la

global; gifragmentare
lnternalionalizarea depinde Globalizare care transform;

civilizatiilor
Argument rezumativ

Sfartitul
statului naliune

de suportul 9i asentimentul

puterea guvernuluigi

guvernului

politicile lumii

5u6a:Adaptati dup, Held ei al (19s9),p,10

Scepticii sunt de acord ci astizi contac-

Sce?tic;i

idcca globaliT-nrii

ct

dezbaterea asupra

Unii ganditori suslin


cstc supracvaluatn

globalizirii

este mai

mult teorie despre cera

deja cunoscut. in controvcrsa asupra globalizirii, sccpticii cred ci nivelele actude


;1e intodependenlei economice nu sunt
noi. Bazandu se pc statjsticilc sccolului
al XIX 1ca asupra comerfului iumii $ x
hvestiliilor, ei susfin cd globalizarer nodcr
ni diferi de cea trccuti numai prin intensitatca interacliunii intre nrliuni.

liri sunt muli mai numeroase decit


in perioadele anterioarc, dar ci economia
lumii contcmporare nu este suficient de
integratl fentru a constitui o economie cu
adevirat globalizatn, din cauza modalitl;ii de relalionare comerciali intre cele trei
grupe regionale Europa, Asia Pacific 9i
America dc Nord.Jirile Uniunii Eu,opene,
spre exemplu,lac comerl cu precidere lntre
ele. La fel se intempln 9i cu celel te grupuri
regionale, invalidnndu se astfel noliunea
tele intre

Globalizarea 5i lumea in schimbare

unei cconomii globale singllarc (Hirst,

pi;rti sunt mai puternice decit guvernele

1997).

nationde (Ohmae, 1990, 1995).

Mulli sceptici s au concentrat pe prot.elp de c{iandtizat" " F(onor i.l lLTi,


dF e\FnDl I. aDariiia p injp.rle)or blo_
curi ffnanciue gi comerciale. pentru scep
tici, amplificarea regionaliznrii dovedegte
cn economia lumii a devenit, mai decra_
bL, na; pxtin tntep^te si nicidecum "na;
integmti (Boler 9i Drachc. 19eo; Hirsr si
Thomp\on, 19qa). Comp;urrv ct modeJeJc
de comerl care prevalau acum un secol,
s-a sustinut ci economia lumii este mai
pulin global; in slera geogralici
ii mult

mai orientat: pe intensilicarea cistigrilor.


Scepticii au respins perspectiva sustinuti de
hipergtobalizatori (vezi mai jot, conform
carora globalizarca submineazi eseniial rolul

guvernelor nalion:1e produce o ordine


9i

lumii incarc

acestea

ocupi unloc]naipulin

import:rlt. Conlorm scepticiloa guvernele


nalionxle conrind sn fie jucitorii cheie
datoriri implicirii lor in reglementarea si
coordonarea activititii economice. De excmplu, accste grverne stau in sDatete mulrora
dintrc acordurile 9i politicn;comerci.Je de

libcn

izare economici.

HiPer{.01)dlizatorii
Hiperglob:lizatorii adopti o poziiie opusr
faii dc sceptici. Ei su slin ci globalizarea estc
un lenomen cat se poate de real, ale cnrui
conserinre pur fi rntitt :rproape orunde.
Globaliz.uca esre considerata drepr un pro

lirl

gnnife nafionale. Ea produce o noui


ordine giobah, prin flururite puternice de
ces

conerf 9i producfe ce depi9esc sranitelc.


Unul dintre cei mai cunoscufi glob;[zatori,
tcoreticianul japonez Kenichi Ohmae, considern ci globalizarea conduce la o ,,tLrmc

firi

de

granige" o lume in

care fo4ele de

59

O mme parte din rnaliza globalizirjl


oferjra de hipergl,,brlzaro! se ucazi Dc
schimbarea rolului statlrlui nrtiune ii
suslin cn fiecare lari nu isi mat plate controla de acum inainte economia, datoriti
dezvoltirii comcrtului mondiat. Guvernele
nalionale si politicienii sunt din ce in ce
mai incapabili si exercite controtul asuora
unor elemenre care ii dep4""c pr.ipietcle flnanciare nesigure ameninliritc
$i

mediului inconjuritor. Ced{enii rccunosc


cA poliricienii sunt limitati in posibilitatea
1or de a rezotva astfel de probleme qi, in
coDsecinti, i9i picrd increderea tn sistemcle
de grivemare ca atare. Unii hipcrgiobalizatorj cred d puterea guvernclor nationalc
este schimbati i din exterior - prin noile
insdrurii regionate si intern,rponale, precum
UnlLnea Europe,nl. Orgrnizarja Mo!djata
a C-omcrlului
ti altele.

Impreuni, toatc aceste schimbiri semnalcazi hiperglobalizatorilor aparitia unci


ere globale (Atbrow, 1997), in care guverneie

nalionrle isi declinn importanla influ9i

Tranfarmalionalisrii
Acegtia adoptii mai degrabi o pozitie demij
1oc.

Ei v;d

glob.rhzare. rofta.cnrr,rtr pe

finJahl unrri
'pe.tm lars de \chjmba,i rare
confi $rcazi socictalile modcrne. Conforrn
acestora, ordi nea globain s-a modificat. dar
au mai rnmas inci multe dintre modelele
vechi. De exemplu, gLLvcrnele incn mai detin
destLrl i puterc, in ciuda proqresrJld interdependenlei glob e. Aceste tmnslormiri nu se

limiteaze do,u

1a economie, ci sunt la fel dc


proeminente si in domeniilc politic, cultural

9i

a1

vielij personale.Transforrnalionatigtii

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

60

pretind cn nivelul actual al globalizirii distruge limitele stabilite infie intem ii er.tem,

internalional 9i indigen. incerc2nd si se


ajusteze acestei noi ordini, societnfle, institulile Si indivizii sunt obligali sn navigheze
in situatii in care structurile mtedoare au
fost zdruncinate.
Spre deosebire de hipelobali?-atori,
transformalionaligtii considern cn gtobaIizarea este un proces dinamic gi deschis,
supus influeniei 9i schimbsrii. Ea se dezvoltn
contadictoriu, cu tendinp care tuncponeaza

adesea

in opozigie unele fag de celelalte.

Globalizarea nu este un proces unidirecli


ona1, cum pretind unii, ci un flux bidirec
;ional de imagini, bformale 9i influenfe.
Migralia globali, media 9i telecomunicagiile
contribuie h difuzarea influengelor cultura
1e. Cele mai cunoscute
globale" din
"orage
lume suat deplin multiculturale, cuprinzand
grupuri etnibe !i cultud crre se intersectea

zi fi

coexistt.

Dupi transforrnalionaligti,

ii

globalizarea este un proces descentmlizat


reflexiv, carrctedzat prin legnturi Si flu](uri

culturaleindreptateintr-odirecfiemulticulturall. Deoarece globalizarea este produsul


impletirii numeroaselor re,tele globale, nu
se poate concepe ac,tiunea sa intr-o singure
parte a lumii.
Transformalonaligtii consideri ci gnrile
se restructurcazi mai curind cr dspuns fag
de noile forme de organiza-re economicn 9i

sociali, crre sunt nonteritoriale in esengn (de


ex. corporafiile, milcSrile sociale

ti organismele internalionale), 9i au prin pierderea


suveranitilii, afa cum susln hiperglobaliza-

torii. Nu mai trSim infr-un stat considerat


drept centru al lumii, spun transformaflonaligtii; guvernele trebuie sI adopt o
atitudine mult mai activi si mai desclis,

taF de guvemrre, in condilne complexe


ale globalizarn (Rosenau, 199fl.
Care este pozilia teoreticn cea mai corectn?
Aproape sigur cea a transformalionaligtilor
Scepticii gregesc, deoarece subestimeazn
amploarea schimbirii lumii; pielele lumii
financiare, spre exemplu, sunt organizate
astizi, mai mult decet au fost r.reodati,la
un nivel global. Hiperglobatizatorii, pe de
alti parte, abordeazl prea mult globalizarea

in temeni economici ii, la fel de mult, ca


proces unidireclional. Realitatea dovedegte
ci globalizarea este mult mai complexi.

lmpactul globalizirii
Dupn cum s a pututvedea in primul capitol
problema centrali a sociologiei a co$tat in
studiul istoric al societngilor industri izate. Ca sociologi, putem oare ignora lumea
in curs de dezvoltare, liserld-o rumai ir

atribuliile antropologiei? Desigur ci nu.


Societifile industrializate

Si

cele in curs de

dezvoltare au evoluat impte.oni,,in interranexiune, zsti,z:r

fn

nai strins

legate ca

niciodate.
Aceia

dinte noi

care

triim in societilile

industrializate depindern de multe dintre


materiile prime gi prodssele finite din gnrile
in cun de dezvoltare.In schimb, economiile
acestor state depind de replele comerciale
stabilite cu !5ri1e industrializate. Putem
ingelege ordinea industrinlizatn numai ilr
raport cu societnile in curs de dezvoltar
unde, de fapt, trniqte majoritatea popu-

laliei lumii.
Data viitoare cand intafi intr un magazin local sau intr-un supermarket privili

indeaproape gama de produse oferite spre

Globalizarea 9i lunT ea in schimbare

61

incoronarimdiat alEtiopiel.lntimp ce

Cand cunoscStorii muziciide succes asculta un

selaslie s

centec,adesea pot .eg;si influenle stilistice care

oponentij

contribu;e la formarea sa. in fond, fiecare stil


muzical este o modalitate unicA de a combina

.Jne u L Flebrdl d(Lers.unFd acestuid ld .ror,

dimul, melodia, armonia

9i

lirica. 5i chiar dacd nu

trebuie si fiigeniu pentru a remarca diferenlele


rnrre oLk. R&B s 'olk. de e'{Fmp -.'nu7 (i.nii
combina adesea numeroase stiluri atunci cAnd
.ompun cantecele. ldentificarea elementelor

combinaliilor respective se poate face.u gru.


Dar pentru so.iologi, eforul este adsea r;spl;iit.
Dlferitele g ru puri sociale lind $ dea nattere unor
st,lur .117 .alp dicrin( re. id. \ludiul rrodalital

in care se combind ti fuzioneaz; stilu.ile este o


cale buni pentru a identifica contactele culturale
intregrupuriUnii sociologiti-au indreptat atenlia catre
muzica reggae, deoarece ea este cel mai bun
exempiu a, contactelor dint grupurile soaiale

rerLiu. crearea Lr'ro'.o. forme n_u7i


cale. R;d;cinile reggae pot fi reg:site in Africa
de Vest. in secolul al XVll lea, multi africani din
Ldre du Ld

d,ed,ldpadeacontirentuluifL)"."r;fdcu, \(

dv

de colonigtii britanlci qi tra nsporta! cu vaporu{ in


lndiiledeVes!, pentru a lucra pamAntudlecuhivate
cu rrestie oF 7ahdr. De\i erglprii \ du rrrpotflvrt

fredondrii de rSlre neqria muzicii traditionale


africanF, de lFdmd rd dcedsta s; nu se'veasci
drept un semnal de declantare a revoltei, sclaviiau
pastrat traditia tamburu rilor africa ne, inteq16nd o
pe alocuri cu stiludle muzicaleeuropene impuse

deproprietarii desclavi.ln Jamaica, ritmul !am


bururilor unuia dintre grupurile de s.iavi, Burru,
a fost to'erat de delin5toriide s.lavi, deoarece pe
baza luise putea m;sura ritmulmuncli.in cele din
urm;, sclavia a fost aboUte in Jama ica, in 1 834, dar
l.ladilia tobo)arior BL'ru d ( onrinud, (hiar dac;
mulli d intre acegia au emigrat din zonele r!rale
c;tre periferi;le KingstonLllui.
Ai.i esie loculin are a inceput sd apari un
nou cult religios unulaare seva dovedicrucial
penrru dezvoltarea stilu lui regqae.ln 1930, Haile

coJon

ialismului european din intreaga

numero5i oameni din lndiile de Vest au inceput


si creadb cd Selassie era un zeu,lrimis pe $mant

penlrLa(onducesp'e rberl"l"opri-ndrdA'ica.
Unuldintre numele lui Selassie era,,Prin-tul Ras
lafari'l iar adoratorii sii din lndiile de Vest s'au
autointitu lat ,, rastafarieni'l Cukul rastafarian
ILZ:onat
a

c.r:no cu BLau,

inceput

sA

idr

nJrica raslafar a'ra

combin ritmuaile tobelor Burru cu

rerere biblice alp op ; ldrii ii el'oeran'. .1 "rii


1950, muzicieniidin lndia deVest au incepui
5A combine itmurile tiversuile raslafariene cu
elemnte dejazz girhlahm and blues arnerican.
in cele din urm;, aceste combinalii s au con'
, rpriTdr rn muTi d..ska. tr apor rn Jlrinii dr d

perioadei 1960, in reggae,.u betaia sa relativ


inceat;,accentulpebass,5i povettilesaledespre
pauperizarea urban; Si puterea co n5tilniei sociale
colective. M ul!i atiStl regqae, precum Bob Marley,
au .unos.ut suc.esulcomercial. iar in anii 1970
oameni din intreaga lurne ascultau muzlca reg
gae.in anii 1980lianii 1990, reggae a fuzionai cu
hip-hop (sau rap) pentru a produce noi nuanle
(Hebdige, 1997), ce pot fi ascultate la trupe ca
Wu-Tang clan, Shaggy sau Sean Paul.
A\dddr, i(lorid .qqae-u u' este rsror:d ( onldc
tului dintr d ifrite gru puri sociale tia smnifica
tiilor politice, spirituale Si personaie pe carc
a.este grupuri le-au expr'mat prin iniermediul

'nuzicjilof.

Globalizarea a crescut fre.venla acestor

contacte. Ast:zi este pos;bil ca

u n

tan:r mLrzician

djn scandinavia, de exemplu, se se maturizeze

in ritmul muzicii produse in garaje din cartierul


Nofting Hilldin Londrc, ti s; fie profund innuenlal,
.;.pLnem, deo p"rfor-an!; mar achiinlAg n'dG
pnn (drclil in MF^iLo CiLy. Daca nrrr;rul, o'td.
telorintre grupuri esle un factor determ;nant al
pJten drli(;pd ( d n dliiL, m;evo
'r!:eimJricii.
ioriva exista o abundenla d noistiluriin urma
evolu!iei contin ue a globalizSrii.

62

GLOBALIZAREA 5I LUMEA TN SCHIMBARE

Diveritatea dc bunuri pc care noi


occ,dcntalii im aj! ns sa o considerim Jrept
firtasci pentru o!.c persnana c,rre dc b.tni
si le cunpere depinde dc conexiuni econo
mice i ncredibil de complexe care se intind
asupn lumii intregi. Produsele arpuse au
vanzare.

fost fabricate in, sau folosesc ingrediente sau


pirti din zeci de tiri diferite. Toate accstea
trebuie sn fic transportxte cu regularitate dc

cu striinii. Acegti o neni


f-au iffegjstrat si
propriile 1or povesti pentru a le face cunos
cute, prin intermediul televiziunii sau inter-

nctului,

intr-o generatie,
dou: cel muli, toate culturjje odinioari
izolate vor fi contactate si tr2nsformatc prin
cultura globali, in ciuda efortuilorlor pcr
sistente de a-Sip:stra modurile rraditionale

viali.

dc

Forgele carc produc o

li discutate in aceasti

1.

si nu aibi radio, releviziune, circulalie aerirnn 9i mullnea de turisti pe carc o aduce


sau complitcr' Acum o generafie, mni
triiau inci dcstule rribu'i a ciror viali era
complet izolati dc restul iumii. Astizi, accsti
oameni folosesc instr-Lrmentc fabricate in
Statcle Unite sau Japonia, poarti tricouri
9i pantaloni scurfl produse in fabrici de
imbrnciminte din Rcpublica Dominicann
sru Guxtemalaqi iau medicamente labdcatc

in Germania

sau Elvclia

pent$

a lupta
impotriva bolilor contractate pdn conrncnjl

culturl globah vor


carte. Ele cuprind:

Televizjunea, c,ue rduce zitnic cuttura


britanici $i h special cca amcricani
(prin rctele sl programe prccum BBC,
MTV s^u Frie ds) in locuintete din
lumen intrexgi, in timp cc se rdaptexz:r
produsc culrrale originare din Olanda
(prccum B?sBrorrcl) sau Suedir (pre

Nm Eqt.tittu Rabi
Dit

son, care

deve_

1tetzit Sufmiefuitorul) pentra

rudicngele britan;cilor 9i americanjtor

2.

Aparifi..r unei economii globalc unificate,


cu activitili comcrciale ale ciror unitili

de produclie, structud manase'iale si


piefe de dcsfacere .rdesea depisesc tnri

pc planetn.

Cdturile pot exista izolat din ce in ce


m.ri pufin. Sunt putine locuri pe pnmnnt,
dacn mai sunt, suiicient de indepirrate incit

lumea infteagn.

snl,

la un cap:t ln rlfl1l ,1 globulLri, nccesitind

un flu\ contiruu dc informagie peDtru a


coordona rnilioancle de tranzactii care xu
loc zilnic.
Cum lurnea se irdreapti rapid cntrc
o cconomie, uni0cati, alicerile si oamc
nii de pe glob cautii din ce in ce mai mult
noi piele 9i noi oportuDitili economicc.
In consccintn, sc schimbi harta cultumtii
a lumii: relelcle urnane depngesc granifele
nationale si chiar contincntale, asigurand
lcgituri cultur^lc intre locurile dc nqterc si
Frile adoptive (Appadur , 1986). incep si
prcdominc citeva dintre lirnbile globulLri, qi
in unele cxzllri acestcn inlocuiesc miilc de
limbaje dilcrite cere se vorberu odinioari

3.

,,Cetnfenii globali", prccun rnanagcrii


marilor corporali, caft perrec tot rtat
de mult timp in ftavcrsr-rea globului pe

cat petrec nczsi, idenrificnndu se cu o


culturn globaln, cosmopoliti mai mult
decat cu cultura propriei nariuni.

4.

O serie de organizalii internafionrte,


incluzand agenfiile Nafiu,ilor Unite,
rsocialile de comer! regional si apararc
muturln, bincile multinationale si alte
instinrf ii

fi

nanciare globale, organizatiile

de sinitate, precum $i ta"xele globale


9i acordurile comerciale, toate acestea

6i

Globalizarea 5i lumea in schimbare

creind

o pol iticn globali, un cadru

mili

Comunicrtjilcelectronice (tclcfon,tl-x,

venitpe urp dc locLritor din lume. Gulcrnul


xsigrui educalill public.: gratuiti pani la
ni.elul udvcrsitaa rczultand o rati mi'e

pofti olectronici, internet

dc

tar 9i juridic corcspunzntor.

5.

$i World
Wide Wcb), ce ocupi o pondere semnificativ:r in vi.rla cotidiann in lume;r

ildivizi

cdu cagi,

atit {imci cir

9i

brbr!.

Prama.oeuzn ifiturnetul o tLltuni

Tcleviziunca kuweitinnn prczintn frccvent


mecturile dc ibtbal din America. dc exen
plu, desi cmisiunilc sunt rcgulat intrerupte
pentru chcmffea musulrnanilor 1a rugiciu
ne. Aprorpe j um ntate dintre Lurveitieni au
virsta sub 25 de ani, apronmativ 2 mjlioane
de pcrsoane, qi asemenca sementlor1ordin

&kbaln?

Europa giAmerica de Nord, majoritater pot

afirccrilor, ldcnnd cxtrern de raFide


conunicali1c cu aproape orice zoni
de pe planetii.

Ma.joritxtea cred d evolugia rapidi a inter


netului in lune vll gr:bi rispandirea culturii

globalc unificand culturile Europej si rle


Americii de Nord, cu care sunt fanitia
rizafi astnzi aproape trci sferturi din toti
utiljzatorii de intcrnet (vczi frgd:a 2.6).
Credinga in valori precum cgalitntea intre
la libcra e.primare,
participarea la conduccrea democratici
9i
plncerea consumului sunt difuzate in lumc

birbrli !i fenei, dreptul

prin internet. Mai mult, insigi tehnologia


internc.ului pare ci promovcaz: v|lori precum comunicarca gobaln, aprrent relimitari
(9i necenzuratl)
9i satislicfia instantancc,
toate caracteristici ale noii tehnologii.
Totu9i estc premaru si se conctuzbneze
ci internetul va elimina culturile tr.rdilio
nale, inlocuindu 1e cu lrrlori cultumle noi,
radicale. Cum internerul se r:spande$e in
intrcngll lumc, este evidenti coirprtibilitatea
lui cu valorile cultLrrale tradigionale, poate
chiar in sensul intiririi acestora.
Sn luIm, de exemplu, o tari din Orientul
Mijlociu, Ituweit, o culrurii islamici tradili
ondl care a experimcntat reccnt puternice
influenle europene i americrnc. Kuweitul,
1ad bogatn in petrol din colirl Persic, deline unul dintre cele mai ridicate niveluri de

nrviga pe internet, pentru noi idei, intor

natii

si produse de consum.

Degi Kuwcit este in multe pdvinte o


far,i

moderni, normele culturalc care privesc


diferenlierilc dintre bnrbat si lemeie srnt
foarte prezcnte. Fcmeile sunt, de rcguln,
obligate sn poarte vegmintc ftadilionale,

lasi doar f:rta 9i manrile la vedcre si li


se interzice sn isi piriseasci cma noaptea
sau slficvizute in public cu un birbar care
nu le este rudi sau sof.
Dcbor rwhceler (1998) a studiar tinp
de un an impactul internetulLi asuprr cul
tlnii kuweitiene. Intcrnetnl estc din ce in
cc nai popular in I(rweit;jl,mirate dintre
toli utiliz.rtorii din Orientul Nlijlociu ab
triiesc in rccasti mici trr:r, zixrele kuwe
iticne prelLrind istorisiri de pc interDct si
Web, iar Universitatea din Kuweit a fost
prha univcrsitate din lumca arabi care a
pus interncnrl la dispozitia studentilor.
Wheelcr relateaz: ci tinerii krweitieni
se ingrimidesc la Internet caf6-uri, unde
igi petrec majoritatcx rimpului in char uri
sau urmnrind site{d pornografice doui
activititi puternic condamnate de culturr
islamicn. Conform lui Wheeler:
care

64

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE


Multitineri mi au spus despre rntatnirite pe
care le du cu sexulopus in cybeEpace.

tuBtd

chiar simboluri pe keyboad pentru $ruturi


(*),

iruturipebuze

(:*)

tihohotede

ras (LoL)

toate aceste interacliun"i reaclii fac intere_


sant; cu'1area uneifemeiri, in cazul acena,

siqud (1998).

Noile tehnologii ale comunicatiei por,


d.'igu., s, plno l.*,*., barb,tuJ.i ieme
ia

intr

''

o societate unde comunicarea in afara

simpla c;tpunere ia eredjnre 5i vaJori de


Fe
iDrerncr. Faptul cn (xisri cirjva rinerj care

particip: la chat u'ile globale nu inseamnn


ci aceasti culturi adopri atitudinile sexu
a1c ale Statclor Unite ate Anericii,
si nici
micar modalitatea relatiilor cotidiene dinde
bnrbatii 9i ferneile din Occident.
4s c ens iun ea indiv idaalismuhi
De$i globalizarea ste asociati deseori cu

crsitoriei este e\rrm de limitatn. Wheele.


schimblrile din interiorul marilor siste_
mai sublinia ca. in mod ironic, b.rbdrii .i
me
- precum piegeJe fin,nciaJe mondiale,
lmeile sunr separrri iq inremer-cafi uri
producgia
9i comerruJ, telecomunictrnile _
Mai mult, a aflat cn lnrv.eitienii resping
efec rele globalizarn sun t la fel de
cu tlrie opiniiie radicaje sau perspecLiveJe
oure,nice
polrice comenrare online. Cu ercepria dJs_ qi ln domeniul privar. Gtobalizarea nLr esre
ceva pur 9i s! mplu exterioa frncrionturd
cusurilor asupru credinrelor consewtrroare
pe
un teren indeparrar si evitand problemele
islanice. caJe .unr liber diseminare prir
individuale. Globalizarea este un fenomen
interner! kuweitienii sunr extrem de in}ibari
,,inerent", care ne afecteazn vietile intime
online. Wheeler atribuie aceastl situati'e
convingerii crlturale conform cireia este 9i persond in diferite modalitati. in mod
inevirabil, vielle noastre au suferit modifi
pedculos sn gtii prea multe despre cincva:
ciri pe misuri ce fo4ele globalizante ne-au
ln Kuwei! infomagia este maideslab;oame
invadat prin surse impersonale cum
sunt
ninlare poteniatd decat un mtloc de dobandi.e
inter netul, media sj cultura populara
eon_
a puteriiindividuate. Este o arm; care Doate
textcle locale, locuinrele si comuniritilc. ca
fi folositij imporriva dutmanitor prooirr. un
instrument pentru p;strarea conformiGtii s.u 6
9i prin contactele personale cu inrlrzi iin
reinrbrkea rcgtemenrjtor coridjene...T;anzitia
alte Fri Si cultu'i.
kuweitiana bela infomaieieste infl uentati ;e
Globalizarea schimbe fundameatal natu_
acestearirudinr :r de dorinia de a-si pasrra reou
ra exprien+elor noasfte cotidien. Cuh
tatra intactd. tnrernerut nu parrrcipa ta rctata;ea
societifiie in care trSim suferi transfonniri
evenimentetorpolitice ri sociate semnif carive
protunde, instituFile intemeietoare care
cu ercepha discursuritor 6jamrsre kuweiriene...
le
ln iuwei! exis credrnra ca a avea silsau a
suslneau au devenit nepotrivitc. Aceasta
sustine in mod pubhco opinie potftica este
un
rndeamna la redefnLe, aspectetor per"o
Jucru r;u. Nimeni nu doreste sa 6e hredi(ir:i
nrle Fj inrjme ale vieftor noasrre, Drecum
5au s;6ecitat.ldeea iidet;rminasa fie n;rvori
familia,
rolurile de gen,
sau spe ati. Numar ceicare fac parte din
id.n_
etitii
".^-orLtut.a.
simt.6 pot vorbi tiber ii deschis (1988).
titatea personali, interacF,-;le
ooart e .,,
ceilal,ti i relatiile de muncl. Modatitatea
in
\Alheeler ajunge la concluzia ci o cul
care gandim despre noi insine
!i legnturile
tu.i ata cum este cea kuveitiani, veche de noastre cu
ceilalfi sunt profund modifcate
sute de ani, nu poate fi transformati prin
de globalizare.

Globalizarea 5i lumea in schjmbare

65

Spre deosebirc de wemurlle de odinioarn.


ne adaptim constant mediului inconjuritor
indivizii au asdzi mult mai multe sanse in in schimbare;
ca indivizi, evolunm impreunn
a 9i conigura propriile vieti. Crndv?J tra
cu * inhuntrul lumii in care triim. Chiar
difia ii cutuma cxercitau o influenfn foarte
cele mai rn ici alegeri pe care le rodcpJlnirn
putmici in determina rea vielllor oamenilor
zilni. cu ce ne Lmbracam,cum !e petrecem
Factori precum clasa socialn, genul, etnia timpul liber
9i cum ne ingrijim d si.nita
9i chiar afilierea retigioasn puteau bloca tea si de trupul rostru sunt elemente ,le
ascensiunea sau o puteau deschide. Daci
unui proces continuu de creare !i recreare
erai fiu1 cel mai mare al unui croitor, de a identitnlilor
propriiexemplu, probabil ca asta era sulicient pentm a 6 rrimis si jnveti meseria taraluj si sa
o practici tor restul vieFii. Tiad;;ia susgine
ci sfera domesticn era cea pouivjri unej Concluzie: nevoia de guverfemei; sogrl sau tat erau cei care ii stanare
bileau viala ii identitarea. in wemurile de
demult,identitngilepersonale ate indivizilor
Pe misuri ce globalizarea evolueazi, srructusc constituiau in contextul comunititii in
rile 9i modelele politice existente nu mai sunt
care se niscuseri. Valorile, stiluril de viati si
potrivire administririi uneilumi complexe,
eticadominnnre in acea .omu nj rate asigurau
ce deptr:este granirele nagionale. Conrrolut
coordonate relativ stabile rn conformitate
rnspindirii SIDA, contrnbalansarea efectelor
cu carc oamedi triiau.
lncalzirnglob e wu reglementarea pjetelor
Totugi, in condiliile globalizirii, ne finenciare nesigure nu mai inrd in atljbuindrcptnm citre un nou individaatbn,nr
lile guvcmelor individuate. Majoritatea
care oamenii bebuie si si construiascn activ
proceselor carc afecteazi sociedrile lumii
proprjilc idenriEd.Auroritarea tuadjriei qi a depisegte for,ta mecanismelor curente de
r,,:rlori lor ins riruite es te tl in ce i n ce m ai mica,
guveffurc. Deficitul de guvernare a pus
pe misurn ce comunitnt e locale sc deschid
problema unor noi forme de autoritate, care
cntre o noui ordine globaln. Codurile sociale
prin esenga lor glob.iln si rczolve proble
crre orienrau al dara nlegerile aetiun,
melc intr-o modrlitate specfici. Deoarece
9l
le oameniior si au pierdur jmForranla in fiecare
fari se confruntn cu probleme care
mod scmniSctrdv De excmptu, asdr, cel nu mai gin de nivelul propriu, s-a suslimrr
mai mare fiu a1 unui croitor poatc si isi cn gi rnspunsul fatn de acestea trebuie
si fre
aleagn numeroase modalit;fi de construitransnational.
r a propdului viitor, femeile nu mai sunt
De,si pare neralist si se vorbeascr despre
rcstriclionate 1a sfera domesticr mul- gur.ernare dincolo de nivelul statului-na,ti
9i
te dintre reperele care coniigurau viede unc, au fost puse bazele unor
noi structuri
oanenllor au dispdrur. Cadrele tradigionate
democratice globale, cum sunt Na,tiunile
ale idendraF dispar si apar noi modete
Unite si Uniunea Europeann. UE, indeosebi,
de identitate. clobalizarea oblign oamenii
poate ff vi?xtn ca un rnspuns inomtor la g1osi ftiiascn intr ur mod mai deschis, mai balizare dupn modelul ei, se pot
construi
9i,
reactiv Aceasta inseamnh ci rnspundem
cu succes organizagii similare in ,lte ptrti
$i
9i

globali

.'-

66.

GtoBALTzAR!1!1.!gyi.l.jfs*rrMsear

'l;]J-,;;'"''"],; ,: i.",,'i ,,,",.

l:ijll'.,,,-,.: l;; "

-;r:r",:,

:,, ,",

,1.

":1",,:l'l:;",.:
. 11,t::l;:
"'1"
"
:' :,; .
,.
'" ;,.::l;
""'..I -'" ;'*l:,:^
i:i;::;:i::::., .j,
;;;1;i. ,;: :" ;.;i,= ;;,

^,,n,r;.,-:-

., '", ."
.,
"
",, . , , ,
;"1",: . . ; ,"1,r';. ,1;t,, l
,^l "
," tl; ;"
r , " '" ""', ":;";;":;";;,,.
;:1,;.iijjl,;;::.1r.";11;"'
nor

".n",,,,",,,,,',,,1" 1,,,:;,;""r.

' ;", I "'

;,;;;;

,;,,rr,;:;;;:1"ff.;l:"::^:::::";

Rezumat

'

,t",tou,tnu.u,ru'e

\n.,- '

\unt

cere;n

nr"..:."-.::l'

"''*

,n .oro

rn**f*m
"*

producri"

'iar;,1:,tji::la::rriarildie.

{ilri|::i;::::::,it:;t:;,:;:: **;ri:i*.f ;::j:jj:"


;;il;;:;::: ;;:H:;.,:,,::, ::::,i::':'";" ::::i;"i:Ffl TIJJ"

pa"Iatate

.,

rjpl/ri de

ra,ere

sd

v jr

jza,,,,",;;;;.;:;:.

"

;*[fi:T:#;:i:'::kT
;',",::ll,::j:f

urin.i"',1jil|.1t\

de dezvouote.

#fr$###':'.:.,'ffi

:!#;,,,i!:i{ :ff :,11,i:H3 :;


;lYn.:[:j::l'ffjfr*]"--

i::l:,,,":,",,,;gi.;1,fl:.,.:ffi *H:;il+,i+

',fi ,yT:"i'"'r'"i,;iffi:T:::,lff:

Globalizarea 5i lumea in schimbare

prea divers6
aqrare moderne, este mult
oteorie care pos-

o;ntru

a fi

cuprinsAintr

trrl-.aza un factor unic, indifelent care'


al schimbirii soc;ale. Se pot identifica
cel putin trei(dtpgor;i mdride

influenLA
lac-

Mejiul rnconjurator narural include


tori precum clima sau validitatea c;ilor
.lF.omunicatie (rauri, trecatori de mun

S.

te)ieste important ca acestea s; fre Iuate


rn consiclerare, deoalece ele afecteaza
nu
dezvoltarea economlce timpurie' dar
trebuie sa fi e supraevaluate Organizarea
polltica (ln 5pecial puterea m litara)afec_

t"uru tout" societ;tile, traditionale

sl

moderne, maipu-tin' probab l' socret;!ile


devanatorL5iculeqatorl Factoliiculturalr
rd o
religia rcdre podte dct;ond

nclud
ir;na rn ch;mbarel 'istpn'ple de co-u'
sl
ni(dlie (ple(u- il.ve''lta"ea 'cr;)ului
cond0ce.ea individual6'

6.

maiimportantd influenle economi


moderne o
cd a.uprd \chimbdr;i so( iale
conslituie Ldpitalismul industria' care
deoinde de inovalic )i revizurrea con
sl
\tanta d tphnologieiorodu( tive \li'nia
(s;sunt afecta'
tehnoloqia df.Lteala \ipre
mai
le del iactorii polilici dinlre care cel
importanl e'te dpdritid stdtLllui modern

Cea

,']are reldtlv en
. Ll formele sdle de guver

un alt
ciente. lnfl uenlele culturale includ
efect al StiinteiSi tehnologiei: caractenrl
ca re
critic si i;ovator a I gandirii moderne'

7.

lonteste permanenttraditia5iobiceiurile
culturale.
ca
Globalizarea este adesea inf6li5atd
aceast;
dar
Per
un fenomen economic,
Globalizarea
prea
simpliste
este
soective
esLe produsa de (onjunclia tactorilor
p.onom;ci, cullurali, sociali, polili'i Frte

9_

67

promovata prin progresele ln tehnolo


au
oiile informahei ii comunic;rii' care
intensificat vrteza ti sfera intelactiunii
dintre oameni
mai
La evolutia globalizdrii contribLlie
Razoiului
muhr factori N4ai lntai' sfarsitul
sl
sovietlc
Rece, colapsul comunlsmului
e interamplifi carea formelor de guvernal
nitionale si reqlonale au contribuit la o
apiopiereintre 1;rile lumii ln al doilea
rand, ra5p;nd red tehnoloqrei iniormatlel
intreaa facilitat flurul rnformational in
Llnei
acjoptalea
oa lume sl a lncuraiat
ln altreilea rand'
ierspective globale
ca
.orooratiile transnaiionale au clescut
de
ma;rme si influent;' construind retele
laspanorodLlctie si consum care s_au
pietele
dit pe tntreg globul 5i au unificat
economice.
contro_
Globalizarea a devenit un subiect
jdeea
globalidrii
versat. Sceptlcij cred ca
de
erte suoraestimara 5i nrvelLlrile curente

precedent'
interconexiune nu sunt fbre
pe
lJniidintre eipun accentul,i^n schimb'
orocesele de regionalizare care lntensific;

nanactivitatea in maioritatea grupLrrtlorfi


i9i
lizatorii
loba
ciare sicomerciale. H iperg

arqumenldio ca
e\le u'tenonen radl \i puter
olobalilarea
-nic,
ce amenrnl; *a e'ode'e rolLlltuturo'
rreilea grup
ouvernelor ndttonale. Jn dl
( globdlizarea
trdnslormal,io"alistii cred ;
aSuma o pozirie opusa

aSpecte
rnseamna ll anstol ma"ed mLhor

aleordi'riiqlobalecurpnte -rnc'Jtivreld
tiileecono;ice,pol;ticesi'o'idle- darci
(onior'n;tate
oersista modelele vechr' ln
globdlizared e\te
au aa"arru p"'sp"ctivu
un
rrn ploce( conlradictorlu' lmplicand

68

GLOBALIZAREA 5I LUMEA iN SCHIMBARE

'flux multidireclional
de influenle care
sunt uneori in opozilie.
10. Globalizdrea induce probleme ce depasesc

ljmitele nationdle ;i eludedz; inlluen

ta structurilor pol;tice existente. Deoarece


guverneJe individuale nu sunt preqiitite sd

este nevoie de noi forme de guvemare


global;, care pot soluJiona problemele
intr-o modalitate spcific;. Cea maimare
provocare a secolulji xxl poate fi rea6r
marea voinlei noastre in lumea social;
aflati in continua schimbare.

.rczolve aceste probleme transnationale,

intrebiri:
1. Ce insemniitate au,,marii lideri,'in proceselc de schimbrrc socialil
2. Cum poate globdizarea si 1ie 9i un flnomen locd?
3. Globalizarea a caLrzar cidcrea comunismuluii
.1.

5.
6.

Odxtii cn Ncensiunea individualisnului, suntem tibe.i si {im cine


dorim sau riminen
frustrati in fata alegcdil
Sunt corporaliilc rransnagionale cu adevirat m:i puternice dccir
guvernclel
V; conducc globalizarca tr o culturi globalil

Lecturi suplimentare:
Arich

Beck" What n Globalization't (Cambridge: politv, 1999).

R. Cohen

rrd

P.

Kettedl. t,rour roriol3, L;ioor, t\4,,c\4iU.1.2000).


Sbf: Tra :far ing the Wortd Ecanany (Newlork: Guilford

Petcr Dicken, G/obat

lcog)'
John^Clay
1998).

Ise

press

Ddun: Tte Desilusions of G/anal Ca?italisn (Lo\don: Granta Books,

David Held and Antho ny McGEw (cC,.), Tlre Glatdr Tran:fomations


ReatLr _ Second
EJirion fcan bridgF: Poti').200 t .
Frank J. Lechner and John Boli (eds.), The G/aht/izatn)
Reader (Oxford: Blackwelt,
2000).

Joscph Stiglrtz, Globaliztitian and i/s D;iont?nts (London: Alen I_ane,2002).


J.Timrnons Robcrts and Ar1y]Hite (cd.), han Madetnizdt;on t0 Gtotaliz/]tian: pe^.bexhkt
an Dfue/a?"zent and Sarial Change

(Odord,: Btackwelt, 1999).

Sarah Owen Vandersluis and Prris %ros (cds.), palert",,

fra? (Basingsroke: \4ncmi a'l,

qcq.)

in

Wort.t

palitis:

Whose

Gtoral