Analiza riscului de

insolvabilitate

S.A. Apa Canal

 SOCIETATEA PE ACTIUNI APA -CANAL

CHISINAU
str. AlbIsoara, nr. 38, MD 2005, mun.
Chisinau, Republica Moldova tel. 25-6901, tel / fax: 22-23-49 e-mail:
acc@mtc.md
web:www.acc.md

Continut:
1. Componenta si structura
S.A. Apa-Canal Chisinau.
2. Obiectivele activitatii.
3. Analiza lichiditatii si
solvabilitatii intreprinderii

1. Componenta si
structura S.A. ApaCanal Chisinau.

ntreprinderea Apa -Canal Chisinau este o entitate comerciala, la autofinantare,

nfiintata n anul 1892 cu denumirea Uzina de apa, schimbndu-si denumirea si
forma de organizare pe parcursul anilor de cteva ori si, n final, reorganizat n
anul 1997 n societate pe actiuni. Respectiv, organul suprem de conducere
al ntreprinderii este

Adunarea general a actionarilor, careia si se subordoneaza Consiliul de

administratie si, respectiv, cele dou organe executive, cel colectiv Comitetul de
conducere si cel unipersonal directorul general.

Unicul actionar al S.A. Apa -Canal Chisinau este Consiliul municipal

Chisinau, detinator suta la suta din cele 5 869 152 actiuni ordinare, nominative,
clasa I, cu valoare nominal de 100 lei, conform nscrierilor din registrul actionarilor la
data de 01.01.2012. Respectiv, capitalul social al ntreprinderii, la 01.01.2012,

Componenata Comitetului de conducere este urmatoarea:

Constantin Becciev, director general, presedintele Comitetului
de conducere; Nicolae Pliuta, director tehnic, productie; Ivan
Burdila, director economic; Vladimir Mocreac, director relatii
cu clientii.

ntreprinderea este structurata n trei directii (ramuri),

activitatea carora este pusa n sarcina directorilor de profil:
Directia tehnica , productie, Directia economica si Directia
relatii cu clientii (vezi Organigrama S.A. Apa -Canal
Chisinau).

La 12 decembrie 1892 a fost data in exploatare prima transa a apeductului din

or. Chisinau, capacitatea 200 mii caldari de apa pe zi; sursa - captarea apei din
izvoare (havuzul la poalele colinei Mazarachie). In acelasi an a fost creata
Uzina de apa.
Prima mentiune privind alimentarea cu apa din havuz a or. Chisinau atesta
anul 1828, cand Duma oraseneasca a adoptat Decizia cu privire la amenajarea
acestuia si constructia instalatiilor necesare. In anul 1834 lucrarile respective
au fost finalizate. Din acest moment incepe alimentarea cu apa a orasului prin
livrarea apei cu sacagiile catre consumator.
Ce prezinta actualmente gospodaria de alimentare cu apa si canalizare din
municipiul Chisinau? Este un complex de retele de alimentare cu apa, cu
instalatii de captare a apei din fluviul Nistru, construite cu incepere din anul
1958 (prima transa) si o Statie de tratare a apei, construita in cateva etape,
din anul 1970 - 1985. Capacitatea totala a instalatiilor apeductului de apa din
fluviu constituie 384,9 mii m3 pe zi, conducta de apa subterana - 137 puturi
arteziene, din care 76 functioneaza, 61 din acestea construite in perioada
catastrofei ecologice a fluviului Nistru, provocata de avaria produsa la
Combinatul de producere a caliului din Stebnicovsk (Ucraina), sunt conservate.
Transportarea apei se efectueaza prin reteaua de alimentare cu apa, lungimea
careia constituie 1560 km, diametrul maxim - 1400mm, tevile fiind
confectionate din otel, fonta, beton armat, polietilena.
In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare, volumul caruia
echivaleaza cu 181,0 mii m3, in numar de 50 rezervoare. In ultimii ani volumul
apei livrate pe zi, din motive cunoscute, a scazut brusc si constituie in total
190,0 mii m3/zi.
Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin, dar nu in
ciclul integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de
prelucrare a namolului, care este inlocuita cu platformele de namol). Apele

(havuzul la poalele colinei Mazarachie). In acelasi an a fost creata Uzina de apa.

Prima mentiune privind alimentarea cu apa din havuz a or. Chisinau atesta anul 1828,
cand Duma oraseneasca a adoptat Decizia cu privire la amenajarea acestuia si
constructia instalatiilor necesare. In anul 1834 lucrarile respective au fost finalizate. Din
acest moment incepe alimentarea cu apa a orasului prin livrarea apei cu sacagiile catre
consumator.
Capacitatea totala a instalatiilor apeductului de apa din fluviu constituie 384,9 mii m3 pe
zi, conducta de apa subterana - 137 puturi arteziene, din care 76 functioneaza, 61 din
acestea construite in perioada catastrofei ecologice a fluviului Nistru, provocata de
avaria produsa la Combinatul de producere a caliului din Stebnicovsk (Ucraina), sunt
conservate.
Transportarea apei se efectueaza prin reteaua de alimentare cu apa, lungimea careia
constituie 1560 km, diametrul maxim - 1400mm, tevile fiind confectionate din otel, fonta,
beton armat, polietilena.
In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare, volumul caruia echivaleaza
cu 181,0 mii m3, in numar de 50 rezervoare. In ultimii ani volumul apei livrate pe zi, din
motive cunoscute, a scazut brusc si constituie in total 190,0 mii m3/zi.
Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin, dar nu in ciclul
integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de prelucrare a namolului,
care este inlocuita cu platformele de namol). Apele uzate se transporta prin reteaua de
canalizare cu lungimea 900 km.
Dezvoltarea rretelelor de alimentare cu apa si canalizare a capitalei in trecut, in general,
a corespuns ritmului de constructie a orasului, dar din pacate, nu a evoluat constant.
In anul 1905 a fost forat primul put artezian cu adancimea de 135 m pe teritoriul fostei
Directii Apa-Canal, care functioneaza si in prezent. In anul 1925 a fost forat al doilea
put artezian, iar in anul 1937 - al treilea. Pana la anul 1940 functionau trei puturi
arteziene.
In perioada ulterioara au fost construite castele de apa, care reglementau volumele de
apa, pe str. Kotovski si str. Livezilor. Capacitatea apeductului orasenesc a atins un
obiectiv de 5500 m3/zi.
Pana la finele anilor 50, apeductul din Chisinau se dezvolta din contul orizontului acvifer
subteran; 1948-1951 - priza de apa Balsevski, 1953-1954 - priza de apa Petricani, 1957-

Inca in secolul trecut arhitectul Alexandru Bernardazzi a argumentat necesitatea utilizarii

apei din fluviul Nistru, afirmand ca apeductul din fluviul Nistru este scopul final la care
urmeaza sa tinda Directia oraseneasca Chisinau. Anume de aceea, prin hotararile
Guvernului republicii si autoritatilor orasenesti dezvoltarea de perspectiva a retelelor de
alimentare cu apa a fost orientata spre dezvoltarea apeductului Nistru.
In anul 1928 a fost construita prima Statie de pompare canalizare.
In anul 1968 a fost pusa in functiune o parte din complexul instalatiilor de epurare tratarea mecanica.
In anul 1974 a fost data in exploatare prima transa a complexului de epurare, cu
capacitatea de 200 mii m3/zi.
In anul 1976 a fost pusa in functiune a doua transa cu capacitatea de 125 mii m3/zi si in
anii 1983 - 1984 capacitatea respectiva a fost majorata cu 115 mii m3/zi. In rezultat,
capacitatea stabilita a instalatiilor de epurare a atins cifra de 440 mii m 3/zi.
S.A. "Apa-Canal Chisinau" asigura cu apa potabila, evacuarea si epurarea apelor uzate in
decurs de 24 ore circa 800 mii locatari.
Sarcina prioritara a activitatii noastre este furnizarea pentru locuitorii din capitala, la un
pret real, a serviciilor de alimentare cu apa potabila calitativa, de evacuare si epurare a
apelor uzate, in conformitate cu normele si standardele Republicii Moldova.
In scopul realizarii sarcinilor sus-mentionate sunt identificate in permanenta posibilitatile
de eficientizare a functionarii intreprinderii si modernizarii ei. Au demarat lucrarile de
implementare a unor tehnologii moderne, inclusiv de reabilitare a retelelor de alimentare
cu apa, in baza unor noi materiale si utilaje, de aplicare a metodelor pur ecologice de
tratare a apei, proiectelor de producere a energiei electrice etc. Realizarea Contractului
Masurarea volumului de apa la retelele magistrale si controlul functionarii statiilor de
pompare prevede instalarea si inlocuirea contoarelor, aparatelor de masurare a presiunii
si nivelului de apa la statiile de pompare, fapt ce a contribuit la sporirea eficientei
sistemului de alimentare cu apa si reducerea pierderilor de apa. In cadrul Contractului
incheiat cu Compania Todini Costruzioni Generali (Italia) a fost realizat unul din cele mai
grandioase subproiecte: au fost construite si inlocuite retelele de alimentare cu apa din
76 sectoare, lungimea generala a carora constitue 111,6 km.
In cadrul S.A. Apa-Canal Chisinau activeaza 2300 angajati, valoarea fondurilor fixe

La fondurile de productie fixe ale S.A. Apa-Canal Chisinau se refera urmatoarele:

Statia de apa Nistru, Statia de tratare a apei, care asigura tratarea apei din fluviul Nistru;
137 puturi arteziene din care, la moment, functioneaza 76, aprovizionand cu apa potabila
mun. Chisinau;
29 statii de pompare a apei;
statiile de epurare din mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda, Durlesti, com. Colonita.
S.A. Apa-Canal Chisinau este o intreprindere comunala importanta din mun. Chisinau si
detine un rol primordial in domeniul alimentarii cu apa in Republica Moldova. Din 1997 a
fost reorganizata in Societate pe actiuni, cu capitalul de stat de 100%, iar in anul 2000
fiind transmisa in proprietatea publica a mun. Chisinau

2. Obiectivele activitatii.
Principalele genuri de activitate ale S.A. Apa -Canal Chisinau, conform
Statutului ntreprinderii, sunt urm toarele:

captarea, tratarea si distribuirea apei;

colectarea si epurarea apelor uzate;
executarea lucrarilor si exploatarea constructiilor hidrotehnice;

asanarea terenurilor, ndepartarea gunoaielor, salubrizare si activitati

similare;

activitati de testare si analize tehnice;

executarea lucrarilor de proiectare si topografico-geodezice;
producere si livrare centralizat a energiei termice, doar n perioada
detinerii capacitatilor de productie corespunzatoare, transmise cu drept
de proprietate si/sau folosinta de catre autoritatile publice centrale sau
locale.

S.A. Apa -Canal Chisinsu desfasoara si alte activitati, secundare, cu

respectarea
cerintelor legislatiei nationale.

3. Analiza lichiditatii si
solvabilitatii intreprinderii
Problema lichiditatii si solvabilitatii firmei este suficient de
complexa, deoarece tratata diferit in literatura de
specialitate,creindu-se uneori confuzii.
Lichiditatea se refera la propietatea elementelor patrimoniale de a
se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a
posturilor in bilant. Astfel in teorie si practica economica terminul
de lichiditate se refera la bilantul contabil, la active. Lichiditatea
bilantului contabil reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si
achita datoriile pe termen scurt. Deci, lichiditatea reprezinta
raportul intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat
din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de
disponibilitati banesti, si cat pot sa devina lichide imediat.
Solvabilitatea este o notiune mai vasta si reprezinta capacitatea
intreprinderii de a face fata datoriilor pe o perioada mai lunga de
timp. Aici, intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv,
respectiv disponibilitatile si obligatiile.

Este evident faptul ca intreprinderea este solvabila daca are

disponibilitati de mijloace de plata. Pornind de aici, s-au
construit diferiti indicatori, care includ ambele notiuni, fiind
folosite in scopuri diferite. Asa de exemplu in momentul
declararii starii de faliment se poate calcula gradul de
lichiditate existent, ca raport intre activele lichide si care pot
deveni lichide catre datoriilor totale.

Analiza solvabilitii societii

Aceasta este folosita pentru
a urmari capacitatea
intreprinderii de a-si achita
obligatiile totale inclusiv pe
termen mediu si lung.
Formula uzuala:
Ratasolvabilitiigener
ale
Rsg=(AT/DT)*100

Nivelul minim de solvabilitate generala de 1,33 a fost semnificativ

depasit, fiind 4,0572 in 2012,respectiv 5,2795 in 2013. Datoriile
totale ale intreprinderii au crescut de la o perioada la alta cu
0,77p.p., activele totale cu o pondere relativ mai mare de aprox 1,
indicele de crestere al Rsg crescind de la un an la celalalt cu 1,2223
p.p.

In cadrul studiilor de evaluare economica, in special in cazul transmiterii

dreptului de proprietate, practica recomanda folosirea urmatorilor
indicatori:
Solvabilitatea generala

Active circulante
Solvabilitatea generala
=625413484/243272196=2,57
Datorii curente
Se apreciaza ca valoare minima admisa ce poate varia intre 1,2 1,8.
Solvabilitatea globala

Active circulante + Active fixe

Solv.globala=
=625413484+2031093943/389649251=6,18
Datorii Totale

Rata solvabilitatii
Pe lange acesti indicatori calculam si rata solvabilitatii, carereprezinta
raportul dintre capitalul propriu si totalul capitalului. Indicatorul dat se
calculeaza in procente
Capitalul propriu
Rata solvabilitatii * 100% 50%
Total Capital
=586915229/1069542602*100%=54,87

Marimea si evolutia indicatorilor, arata ca intreprinderea, din
punct de vedere al solvabilitatii, se afla la limita acceptabilitatii,
fara a fi alarmata. Daca intreprinderea va continua activitatea sa
in acest ritm atunci nu va avea de suferit pagube semnificative.

Lichiditateareprezinta capacitatea intreprinderii de a-si transforma activele

sale in mijloace banesti cu costuri detransfer reduse. Asfel cunoastem cativa
indicatori ai lichiditatii, acestea sunt:
Lichiditatea imediata ne arata capacitatea intreprinderii de a-si achita
datoriile pe termen scurt din contul mijloacelor banesti.

MB
L. imediata 0,2 =12429878/243272196=0.05
Datorii TS
Cointeresati in calculul lichiditatii imediate suntbancile comerciale sau
creditorii.

Lichiditatea intermediara
MB + Creante TS
L. intermediara 0,8
Datorii TS
=12429878+575006880/243272196=2,41

Lichiditatea intermediara este cota DC pe care

intreprinderea este capabila sa le achite prin mobilizarea
numerarului,investitiilor financiare curente si creantelor
curente.

Lichiditatea curenta

Active curente
L. curenta 2 2,5
Datorii TS
=625413484/243272196=2,57

Lichiditatea curenta arata daca entitatea dispune

de active circulante suficiente pentru achitarea DC
in suma deplina.
Daca lichiditatea curenta >2,5 aceasta situatie se
apreciaza negativ,deoarece o pparte din numerar
sunt inghetate in stocuri de materiale si marfuri
care nu aduc venit.

Concluzie: Din calculele efectuate mai sus rezult c S.A. Apa

Canalnu face fata coeficientului lichiditatii imediate,ceea ce denota
faptul ca capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe termen
scurt din contul mijloacelor banesti este redusa. Acest fenomen
negativ se explic prin faptul c ritmul de cretere a mijloacelor
banesti nu depete ritmul de cretere a datoriilor pe termen scurt.
In ceea ce priveste lichiditatea curenta,ea se afla la limita optima,ce
denota faptul ca entitatea dispune de active circulante suficiente
pentru achitarea DC in suma
deplina.Acest coeficient este cel mai stric i dur criteriu de apreciere
a lichiditii.Coeficientul lichiditii intermediare se ncadreaz n
intervalul optim, demonstrnd evoluia pozitiva a activitatii
intreprinderii, Lichiditatea intermediara ne arata ca este capabila sa
achite cota prin mobilizarea numerarului,investitiilor financiare
curente si creantelor curente.