Sisteme de crestere ale vacilor de lapte

In fermele vacilor de lapte activitatea de productie se desfasoara pe sectoare:

sectorul vacilor de lapte; sectorul maternitate si cresterea tineretului femel; sectorul
furajer.
Sectorul vacilor cu lapte
Se aplica tehnologia diferentiata in functie de:

sistemul de intretinere (legat, liber, mixt);

de sezon (iarna, vara);

starea fiziologica (gestante, fatare recenta, insamantare recenta,

insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri);

productia de lapte (peste 15 - 20 l lapte/cap/zi)

Constituirea loturilor se face in functie

starea fiziologica si nivelul de productie;

gradul de mecanizare al fermei;

situatia sanitar veterinara animalelor;

Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera:

vaci fatate recent 0-60 zile;

vaci fatate 60-120 zile;

vaci fatate 121-305 zile;

vaci in repaus mamar - ultimele 60 zile inainte de fatare;

Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice:
VACI IN PREGATIRE DE FATARE

programul de intarcare se intocmeste lunar;

vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare;

furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 20 l/zi/cap;

VACI IN LACTATIE

furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si

greutatea corporala;


se administreaza suplimentar 1,5 UN/cap/zi, daca creste productia de
lapte cu 1-2 l/zi.
VACI GESTANTE SI IN LACTATIE

necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere,

productia de lapte, energia pentru miscare, energia pentru termoreglare si efortul de
lactatie - gestatie;

recalcularea ratiilor se face decadal.

ADMINISTRAREA FURAJELOR

furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri;

sucesiunea furajelor iarna: fanuri; concentrate; suculente;

succesiunea furajelor vara: fanuri; concentrate; suculente, fanuri.

pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori;

se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea

pasunatului seara.
MULSUL VACILOR

vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori;

restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise;

vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi;

ca cerinta fiziologica, intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore;

vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat;

in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor;

PREGATIREA PENTRU MULS

se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls;

se spala ugerul cu apa calda;

se sterge ugerul cu un prosop curat;

se efectueaza masajul;

se efectueaza mulsoarea propriuzisa;

in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in

urmatoarea ordine: stang posterior; drept posterior; stang anterior; drept anterior;

incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0,45 kg/cm2

intensitate vacuum; 50-60 pulsatii.
EVACUAREA DEJECTILOR

in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul

cu lama;
pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a
dejectiilor de 2-3 ori / zi.

N FERMELE PENTRU VACI DE LAPTE

Cresterea vacilor de lapte ocupa si va ocupa n continuare primul loc n

economia productiei animale, mai ales datorita valorii nutritive a produselor principale
folosite n alimentatie,pe care le realizeaza. Astfel, laptele de vaca reprezinta 90%
din productia totala de lapte pe glob, iar carnea de bovine reprezinta circa 40% din
consumul de carne n lume.
Cresterea vacilor de lapte n sistem gospodaresc prezinta si unele
dezavantaje, prin care cel mai important este acela ca necesita un volum mare de
munca, pentru hranire, adapare, evacuare dejectii si, mai ales, de muls. Astfel, se
considera ca fermierul este sluga la stapn , cel putin de doua ori pe zi vacile
trebuie mulse, plus celelalte lucrari de ntretinere.
n sistem intensiv, tehnologia de crestere poate mecanizata complet, toate
operatiile (administrare hrana, alimentare cu apa, colectarea laptelui si evacuarea
dejectiilor ) fiind executate de instalatii mecanice.
Pentru aplicarea acestei tehnologii este necesar ca adapostul sa fie prevazut
cu tehnica de calcul pentru achizitia si prelucrarea datelor pentru comanda
instalatiilor de furajare si colectare a laptelui (fig1).
Introducerea calculatoarelor de proces n fermele zootehnice si generalizarea
sistemelor de nregistrare automata a datelor usureaza munca fermierilor, reduce
personalul si ofera posibilitatea tineri sub observatie a ntregului efectiv de animale.
Fiecare animal din adapost este individualizat printr-un sistem electronic de
recunoastere prins cu o curea la gt, prin marcaj la ureche sau implant. n acest mod
se recunoaste pozitia fiecarui animal n orice moment si, mai ales, sunt nregistrate
electronic date despre productia de lapte, continutul grasimi, temperatura laptelui de
muls, durata de stationare a vacii la ieslea de hranire, n zona de odihna, la rola de
tesalat etc.
Administrarea hranei se poate face:
sub forma de furaj unic, distribuit individual cu ajutorul unor instalatii de
maruntire, amestecare si dozare (SEKO de exemplu);
3

 separat hrana de ntretinere distribuita n ieslea de hranire cu bare

autoblocante si furajul concentrat administrat individual n timpul mulsului cu instalatii
de distributie automate (ALPRO, VA 50, DAC-ID 2000, SMART-FEEDER M
1000etc.).
Barele autoblocante asigura consumarea n conditii optime a ratiei furajere si
pot fi folosite si n cazul vaccinari tratamentelor, nsamntarilor artificiale controlului
gestatiei etc.
Aceste instalatii pot distribui ratii furajere n timpul mulsului direct proportional
cu cantitatea de lapte colectata sau, uneori, dupa un anumit program de crestere sau
diminuare a ratiei pentru un anumit numar de zile.
Asigurarea permanenta cu apa a adaposturilor, n cantitati suficiente, a fost
mecanizata de multa vreme, prin utilizarea diverselor tipuri constructive de sapatori
cu nivel constant sau cu nivel variabil (cu clapeta mai ales ).
n adapost trebuie sa existe cel putin cte o adapatoare la 30-40 vaci, iar
volumul rezervorului de alimentare cu apa depinde de consumul animalelor si
necesarul de apa pentru spalarea ugerului, a conductelor si grupului de muls ,
curatarea padocului etc.
Se apreciaza ca distribuirea rationala a nutrientilor de calitate n timpul
mulsului, precum si administrarea corespunzatoarea apei , atunci cnd organismul o
cere, conduce la cresterea productiei de lapte cu cel putin 10%.
Evacuarea rapida a dejectiilor din adaposturi, epurarea biologica si
valorificarea acestora sunt conditii de baza pentru reducerea pericolului de poluare a
solului si pnzei de apa freatica si transformarea dejectiilor din fermele de bovine n
surse de fertilizare a solului.
Avnd n vedere ca vacile sunt n stabulatie libera n adaposturi, tinute pe
gratare de beton si paturi uscate pentru odihna evacuarea dejectiilor se ca face
gravitational sau pe perna de apa n canale colectoare de 2-3.
Dejectiile colectate ajung n una din cele doua platforme deshidratare din
ferma unde sunt pastrate timp de 6 luni, ct dureaza procesul de compostare, dupa
care sunt transportate si mprastiate pe cmp. Platforme folosite alternativ din 6 n 6
luni, iar capacitatea de stocare a acestora trebuie sa corespunda cantitati de dejectii
colectate n aceasta perioada.
n prezent, s-au nregistrat progrese deosebite n constructia si exploatarea
robotilor de muls (sisteme automate pentru muls) care deservesc una sau mai multe
boxe de muls.
Un astfel de robot de muls (fig 2) se compune dintr-o platforma rotativa 1 , pe
care se monitorizeaza un senzor 2 cu laser ultrasunete sau camera video pentru
cautarea automata a ugerului, perii 3 cu jet de apa (sau rulouri din burete) pentru
curatatoria ugerului si pahare de muls 4 .
Boxa de muls este prevazuta cu porti de intrare si iesire 5 , un panou 6 de
fixare a partii posterioare a vacii, o cupa de hranire cu furaj combinat 7 , care fixeaza
si partea anterioara a vacii, si un sistem electronic 8 pentru comanda robotului de
muls.
Exista o mare diversificare de roboti de muls: Astronaut, Miros, Freedom, D
velsdorf, VMS, AG, RMS, Merlin, Liberty etc. (utilizati efectiv sau doar testati), care
deservesc una sau mai multe boxe (fig3.), realizati de firme constructoare importante
din Europa: Alfa Laval din Suedia, Leley Industries si Prolin Development din Olanda,
Westfalia din Germania, Silsoe Reseearch Institute din Marea Britanie si Gascoigne
Melotte si Cernagref din Frata.

Un robot de muls care deserveste o singura boxa poate mulge zilnic cca 5560, de vaci n cazul unui robot care deserveste doua boxe acesta poate mulge
circa 85 de vaci, capacitatea maxima sistemului cu trei sau patru boxe fiind de 110,
respectiv, 140 vaci.
Animalele viziteaza boxa, de muls de 1-10 ori (n medie 2,5-2,8 ori/zi) pe
parcursul ntregii zile si chiar si noaptea, n functie de productia de lapte, perioada de
lactatie si de numarul de animale repartizate unui robot de muls. Cu ct vacile sunt
mulse de mai multe ori pe zi, cu att productia zilnica de lapte creste (cca. 10%),
obtinndu-se la un muls ntre 6 si 10 litri. Cantitatea de lapte la un muls poate fi mai
mica, daca vacile sunt mulse de mai multe ori pe zi.
Intrarea vacilor n boxa de muls se poate face longitudinal (fig.4a)- n acest
caz animalul putndu-se deplasa de-a lungul boxei, care are 7,8 m lungime - sau
poate intra din lateral (fig. 4b), boxa avnd o lungime de 3,6 m n acest caz.
n momentul n care vaca intra n boxa de muls, senzorul comanda spalarea
ugerului si fixeaza fixarea paharelor de pe robotul de muls pe mameloane, o data cu
pornirea instalatiei de muls. Cnd mulsul se termina sipe conducta de lapte nu mai
circula lapte, senzorul comanda retragerea paharelor de muls de pe uger si revenirea
robotului n pozitia initiala, fiind pregatit pentru vizita unui alt animal.
Obisnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls poate dura aproximativ doua
saptamni, totusi 10-15% din efectivele de animale nu pot fi mulse automat din
cauza sensibilitatii exagerate a vacii sau a formei ugerului (mameloane prea lungi
sau prea scurte, nclinate sau prea apropiate unul de altul, sferturi nesimetrice sau
aflate la naltimi diferite fata de sol, ugerul este prea jos). n aceasta perioada
animalele si formeaza reflexele conditionate favorabile mulsului automat (voluntar),
prin obisnuirea cu traseul catre boxa de muls (unde este furajul concentrat), cu
prezenta robotului de muls, zgomotul instalatiei de muls etc. Prin adaparea
constructiva a adapostului, vacile pot fi atrase catre boxa de muls prin montarea unor
porti de trecere unisens de la zona de odihna catre zona de hranire, cu trecere
obligatorie prin zona boxei de muls (fig.5) unde un post de identificare si selectare a
animalelor poate sa le dirijeze prin boxa sau pe lnga aceasta.
Animalele se pot odihni n adapost pe doua sau patru rnduri.
Robotul de muls se pozitioneaza corect pe uger n circa 97% din cazuri cnd
deserveste mai multe boxe.
Folosirea robotilor de muls elibereaza pe fermier de obligatia de a respecta
un orar fix de muls si reduce semnificativ timpul necesar pentru muls, avndu-se n
vedere ca, n cazul mulsului manual, aceasta operatie necesita 50-60% din timpul
necesar ngrijiri vacilor de lapte.
Este evident totusi ca pna la folosirea pe scara larga a acestei tehnologii va
mai trece ceva timp din cauza costurilor mari pentru investitii, necesitatea unui
personal calificat pentru instalarea si ntretinerea instalatiilor. De asemenea, fermierul
trebuie sa fie pregatit n permanenta pentru a elimina defectiunile potentiale aparute,
care sunt sau nu indicate de sistemul de control.

Mecanisme moderne in sistemele de crestere intensiva a vacilor

pentru lapte

Pat de odihna agriflex

Primul strat din patul de odihna este constituit din doua randuri de
cauciuc natural 100% avand in interior panza, In acest fel asigurandu
-se o durabilitate crescuta in folosirea lui ca pat de odihna pentru vaci.
Primul strat
Covorul de cauciuc este rezistent la apa si are in interior panza in acest
fel conferindui o rezistenta ridicata in timp. Grosimea lui este de 4 mm si
are o suprafata rugoasa si asigura mentinerea rumegusului sau a altor
substante care sunt dezinfectante
Al doilea strat este consitituit din latex , si contine cauciuc natural cu o
elasticitate foarte mare. Aceasta compozitie speciala din cauciuc si din
latex asigura o elasticitate de durata si o rezistenta crescuta la deformare.
Latexul este rezistent la apa si are propietati antifungice si antibacteriene
Adapatori anti-inghet
Avantaje
Previn inghetarea apei. Mentine apa la o temp. Optima pe timpul verii
Capacitatea de adapare, de la 20 la 40 animale
Sistem de curatare facil si sunt usor de montat
Adapatori din otel inoxidabil
Adapatorile cu sistem anti inghet izolate previn animalele
de la consumul de apa inghetata in cazul unor temperaturii
foarte mici (pana la 30 grade Celsius). Accesul la apa este facil
prin simpla apasare a bilei de pe capacul adapatorii. Adapatorile
sunt fabricate din polyethilena de mare calitate si se pot folosi atat
in grajd cat si pe pasune.
Adapatori anti-inghet izolate
Adapatorile din otel inoxidabil fara sistem anti inghet
sunt folosite mai ales in grajdurile unde nu exista pericol
de inghet pe timp de iarna. Adapatorile cu sistem anti
inghet (pe baza de curent electric cu voltaj redus) pot fi
folosite in zonele unde clima este foarte rece pe timp de
iarna, in grajdurile deschise.

Evacuarea dejectiilor
Evacuarea dejectiilor se va realiza cu pluguri racloare actionate electric
cu reductor prevazut cu role pentru colturi, prevazut cu lant sau cablu
noxidabil , protectie anti inghtet si posibilitati de programare. Dimensiunea
plugului si lungimea pe care acesta actioneaza se realizeaza la comanda,
astfel incat instalarea se poate face si in grajdurile unde exista deja alei
construite.
Inaltime: 21 cm si o Greutate: 8o kg ( depinde de marime)
Motor electric: 0.55/0.75 KW, o singura sau trei faze
Unitate de tractare: functioneaza la 5,4 rpm
Plugul se misca cu o viteza de 4 m/ minut
Rolele au un diametru de 290 mm, rezistente la uzura
Panou de control cu posibilitate de programare automata
Sistemul de tractare cu lant (13 mm), rezistenta pana la 7000 kg forta
Cablu din otel 6- 8 mm acoperit cu plastic
avantaje
Mai putine dejectii in grajd, duce la cresterea productiei de lapte.
Usor de montat, reducand costurile suplimentare in ceea ce priveste
constructia. Plugul este construit din materiale de cea mai buna calitate,
ceea ce ii asigura o durata lunga de viata.

Dezinfectorul
Dezinfectorul are aplicatii multiple, putand fi folosit atat pentru ferme
cat si pentru fabrici de procesare (lapte/carne). Este foarte usor de
folosit si consumul de substanta dezinfectanta este minim. Acesta este
usor de curatat. Dezinfectorul este imbracat intr-o fata care este
fabricata din polyester impermeabil. Dezinfectorul poate fi scos din
camasa si curatat foarte usor, ceea ce ii asigura o durata lunga de
7

viata. Dezinfectorul are o grosime de 4 pana la 6 cm ceea ce asigura

un contact si o dezinfectie totala.
Dimensiuni:
60 x 90 x 4 cm
90 x 90 x 4 cm
180 x 90 x 4 cm
180 x 180 x 4 cm
Sunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai bune
echipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala.
Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitor
o rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare.
Material:
Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutate
moleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare in
timp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permite
luminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate.
Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii.
Avantaje:
usa laterala pentru a hrani viteii
protectia necesara contra frigului si a ploii
temperatura scazuta in perioadele calduroase si invers
o mai buna circulatie a aerului
usor de spalat si dezinfectat
asigura un mediu propice de dezvoltare
10 ani garantie
nu necesita costuri de intretinere
Dimensiuni:
Exterior: 2197 x 1219 x 1359 (mm)
Interior: 2083 x 1067 x 1219 (mm)
Greutate: 39 kg.

Custi vitei
Sunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai bune
echipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala.
Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitor
o rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare.
Material:
Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutate
moleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare in
timp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permite
luminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate.
Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii

Masini de muls
Masini de muls de cea mai buna calitate importate din Olanda. Masinile
se pot livra cu un singur post de muls sau doua posturi de muls. Bidoanele
si paharele de muls sunt fabricate din otel inoxidabil iar pompa de
vacuum este de cea mai buna calitate. Toate acestea asigura un muls
de calitate si rapid pentru microferme cu o capacitate de 5 - 10 vaci.

10

Ingrijirea adaposturilor
Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor
zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale
decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea
de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a
micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu
se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si
asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura,
pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile,
iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor,
pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi
depozitate separat in adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin
varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi.
Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia
imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate.
2.2 Amplasarea adaposturilor
In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile
sanitar-veterinare astfel:

terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa se

situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;
sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea baltilor si a
mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale;
sa existe surse suficiente de apa potabila;
terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie
anterioara ;
prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de inalta
tensiune, conducte subterane, canalizari;
acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere;
zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf;
sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei;
amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice
pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata
de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre
Ministerul Sanatatii;
amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se
face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.
2.3 Orientarea adaposturilor

Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante, asigurarea
unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.
o
o

Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu

axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona.
Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe
directia opusa vantului dominant.

11

Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa

vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului

longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de
caldura iarna si supraancalzirea vara.
CERINTE DE MICROCLIMAT
Ventilatia adaposturilor
Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a
activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer dintre adapost si
mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile
de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei
ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara
a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m,
confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu
dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se
cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb.
Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in
adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

Volum minim (m3/h/animal)

iarna
vara
42
125

Specificare

Bovine adulte in adaposturi inchise

neancalzite
Bovine, tineret in adaposturi inchise
25
neancalzite
Vitei pana la 4 luni, in adaposturi incalzite 20

100
80

Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la

care este amplasat tavanul.

Specificare
Vaci in lactatie, tauri, bovine
adulte la ingrasat
Tineret bovin
Vitei

Zone cu temperaturi sub:

200 C si
-100 C si cu
stabulatie de stabulatie intre
peste 7 luni 5-7 luni
14-18
18-25
10-12
8-10

12-14
10-12

12

00 C si cu stabulatie
sub 5 luni
25-30
14-16
12-14

Temperatura in adapost
Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. Nerealizarea
temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de
boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate
determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara. Normele de temperatura in
adaposturile de bovine sunt:

Categoria
Vaci
Maternitate
Vitei 0-15 zile
Vitei 16-20 zile
Vitei 21-90 zile
Vitei 91-180 zile
Tineret 6-12 luni
Junici

Temp. minima
6
12
12
10
8
8
6
6

Temp. maxima
24
24
24
24
24
24
24
24

Temp. optima
10-14
20
15-18
12-15
10-15
10-12
8-10
8-10

Umiditatea relativa a aerului in adapost

Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de
animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din cercetarile
facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7,56 litri
apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul unei temperaturi de 4,5
grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%, in
adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte
aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea
umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros
greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp
friguros se observa iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este
necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect.
Iluminarea adaposturilor
Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa luminii
influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a
grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate
care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului.
De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea
adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea
lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.
Compozitia aerului din adaposturi

13

Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata
animalelor nu ar fi posibila.
Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon gaz incolor,usor acru, solubil in apa,
provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si
la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si asternutului.
Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea
optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor.
Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor
respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate,
cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de
lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%.
Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se
recomanda folosirea asgternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna
ventilatie.

14