Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. Generalitati
2. Monitorizarea alunecarilor de teren
2.1
2.2.
2.3
2.3.1
Introducere
Conditii geologice si seismice
Activitatea de monitorizare
Concluzii
1.Generalitati
Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul dezastrelor
naturale ale caror consecinte, uneori se manifesta sub forma de importante distrugeri de bunuri
materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai importante alunecari se produc in zone
geografice cu relief viguros, clima tropicala sau temperata, ploi abundente, zone caracterizate
prin seismicitate ridicata, presenta unor depozite de argile senzitive s.a.
Cateva exemple de alunecari de teren se considera suficiente pentru a sustine importanta
majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.
In anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au curmat viata a
peste 4000 de persoane.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
uniforma. Daca fortele active depasesc pe cele rezistive, miscarea versantului devine accelerata,
pana la atingerea unei noi stari de echilibru relativ.
Factorii cauzali ai alunecarilor de teren variaza in actiunea lor in timp si este de subliniat
ca influenta diferiltilor factori (agenti) asupra starii de echilibru a pantelor, se exercita in mod
combinat si nu izolat.
Schema principalilor factori cauzali care favorizeava alunecarile de teren conform
UNESCO este prezentata in cele ce urmeaza.
1. Conditii de teren
Pamanturi plastic moi
Pamanturi sensibile
Pamanturi macroporice (colapsibile)
Roci alterate
Roci forficate
Roci crapate sau fisurate
Discontinuitati in masivul de roca
Contraste de permeabilitate si efectul acestora asupra apei subterane
Contraste de tarie a rocilor (roci tari dispuse peste roci moi)
2. Procese geomorfologice
Ridicari tectonice
Ridicari vulcanice
Impingeri glaciale
Eroziunea fluviala la baza versantului
Eroziunea valurilor la baza versantului
Eroziunea glaciara la baza versantului
Eroziunea malurilor (eroziune laterala)
Eroziune subterana (dizolvare)
Supraincarcarea versantilor la partea superioara
Modificarea vegetatiei (prin eroziune, incendii, seceta)
3. Procese fizice
Ploi torentiale (de scurta durata)
Topirea rapida a zapezii
Precipitatii de lunga durata
Inundatii, maree, viituri produse de ruperea barajelor naturale
Cutremure
Eruptii vulcanice
Brese in cratere si revarsarea lacurilor vulcanice
Dezghetarea pamanturilor inghetate permanent
Fenomenede inghet- dezghet
Umflarea si contractia pamanturilor expansive
4. Procese antropice
Excavatii pe versant sau la baza acestuia
Suprasarcini aplicate pe versant sau la partea superioara a acesteia
Golirea rapida a lacurilor de acumulare
Irigatii
Intretinerea defectuasa a sistemelor de drenaj
Pierderi de apa in retele de alimentare cu apa, canalizare, retele de drenare a apelor pluviale
Modificari ale vegetatiei
Exploatari miniere subterane si in cariere
Vibratii artificiale (trafic, batere, funtionarea masinilor grele)
Identificarea si cercetarea zonelor alunecate
Identificarea si cercetarea zonelor sunt cu atat mai greu de identificat cu cat sunt mai
vechi. In timp, alunecarile trec din stare activa (de miscare) in stare stabila. Procesele ulterioare
a)
b)
c)
d)
e)
f)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
O asemenea analiza complexa, al carui obiectiv este zonarea versantilor din punct de
vedere al starii de eforturi si intocmirea hartilor de risc la alunecare, necesita personal tehnicingineresc cu pregatire complexa in domeniul geologiei ingineresti, geotehnicii si tehnicii de
calcul automat.
A.
B.
C.
D.
E.
F.
evolutiei acestora trebuie sa includa aparatura de masura si control, care sa permita sesizarea
modificarii starii de eforturi din versanti cat si deformatiile si deplasarile maselor de roci
potential alunecatoare sau care deja au intrat in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura si control frecvent utilizate in acest scop se mentioneaza
pendulii inversi, extensometrele cu corzi vibrante, tasometrele, captorii pentru masurarea
presiunii interstitiale, piezometrele deschise s.a.
Amplasarea echipamentelor de masura si control, efectuarea si inregistrarea masuratorilor
precum si prelucrarea si interpretarea datelor se realizeaza cu personal specializat, conform unui
program prestabilit.
2.2 Factori monitorizati
Deplasarea, u;
Directia;
Viteza;
Temperatura, T;
Nivelul apei subterane,h;
Presiuni (ale materialului solid, presiuni de filtrare, presiuni interstitiale s.a.).
2.3. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren
In cazul alunecarilor de teren instrumentarea este necesara pentru monitorizarea
deplasarilor, pentru localizarea suprafetei de cedare si a deviatiilor acesteia, pentru urmarirea
conditiilor hidrogeologice (presiunea apei din pori, fluctuatia apei subterane).
Instrumentarea completa necesara monitorizarii alunecarilor de teren include:
a) retele de monitorizare topografice;
b) fotografii terestre;
c) dispozitiv de masurare a deformatiilor;
d) inclinometru;
e) piezometru;
f) deflectometru;
g) extensometru in foraj;
h) indicator de forfecare;
i) emisii acustice.
2.3.1.nclinometre
nclinometrele sunt definite drept niste dispozitive de monitorizare a deformatiilor
normale pe axele ce trec prin mijlocul unei sonde ce traverseaza tubajul inclinometric. Sonda
prezinta un traductor senzorial gravitational menit sa masoare inclinatia fata de verticala.
Tubajul se instaleaza intr-o gaura de foraj si in majoritatea aplicatiilor este instalat in vecinatatea
unui aliniament vertical, asa ca inclinometrul furnizeaza date utile pentru determinarea
deformatiilor zonelor orizontale.
Msurtorile nclinometrice coroborate cu cele de presiometrie sunt utilizate la evaluarea
strii de eforturi i deformaii n structuri cum ar fi culei, ziduri de sprijin, lucrari de susinere
permanente, etc. Celulele de presiune utilizate pot fi dispuse n amonte de lucrrile de
monitorizat (pentru deplasri pe orizontal) sau la baza pernelor, rambleelor, etc. n scopul
obinerii de date cu privire la tasri. Inclinometrele sunt de asemenea mentionate ca inclinometre
de panta, inclinometre cu sonda sau indicatori de panta.
Motivele instalrii nclinometrelor includ:
1) Determinarea deplasarilor din zonele cu alunecari de teren, determinarea
suprafetelor de cedare ale alunecarilor de teren, monitorizarea alunecarilor de
teren
2) Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor laterale, monitorizarea excavatiilor si a
tunelelor
3) Monitorizarea devierii peretilor de sustinere, pilotilor supusi la incarcari laterale
etc.
a) devierea incremental
b) devierea cumulativ
d1 L sin 1
d 2 L sin 2
d 3 L sin 3
d n L sin n
Figura 2.4. Masurarea deviatiei
Deplasrile Schimbrile n deviaie sunt denumite deplasri, din moment ce
schimbarea arata c tubajul s-a micat de la poziia original. Cnd deplasrile sunt sumate i
desenate, rezultatul este o reprezentare a micrilor de mare rezoluie.Deplasarea este schimbarea
de deviaie i arat c tubajul s-a micat de la poziia iniial.
Calibrarea datelor se face in mod automat de software-ul sistemului, care permite
realizarea acestui lucru.
Devierea laterala:
Deplasarea:
Sumele de verificare:
Abaterea de la 0:
Tipul
inclinometrului
Avantaje
Force balance
accelerometr
e transducer
Rezultate
bune pe
durata
experientelor
Cel mai
utilizat tip
Model
disponibil cu
citiri
automate,
inregistrarea
datelor si
tiparirea
rezulatelor.
Slope
Indicator
Series 200B
Bonded
resistence
strain gage
transducer
Vibrating wire
transducer
Electrolitic
level
transducer
Rezultate
bune pe
durata
experientelor
Versiune
disponibila
pentru un
diametru al
conductei de
1.5 in. (38
mm)
Rezultate
bune pe
durata
experientelor
Limitari
Versiunea
standard este
uniaxiala
Indisponibilitat
e pentru citiri
automate
Nu se mai
fabrica
Erori datorita
umiditaii,
temperaturii si
conexiunilor
electrice
Modelul a fost
abandonat de
multi
fabricanti
Gama
Precizie
30,
optional pana
la 90
0.05-0.5 in.
pentru 100 ft
(1-13 mm
pentru 30m)
12,
optional pana
la 25
20
20
Tehnica de
fabricare
speciala a dus
pana la
minimizarea la
zero aa
productiei
Traductorul
voluminos
necesita o
sonda mare
Modelul a fost
abandonat de
multi
fabricanti
40
0.3-1.0 in.
pentru 100 ft
(8-25 mm
pentru 30m)
0.02-1.0 in.
pentru 100 ft
(0.5-25 mm
pentru 30m)
0.1-0.5 in.
pentru 100 ft
(3-13 mm
pentru 30m)
2 in. pentru
100 ft (50
mm pentru
30m)
Shear probe
(poor mans
inclinometer)
Dimensiunile
traductorului
necesita foraje
orizontale
Experienta
scurta
Simplu
Ieftin
30
Foarte precis
Preciezie
proasta
Nu masoara
inclinarea
Nu dermina
curbura dintre
doua puncte
de mica
curbura
f. Timp de raspuns
g. Fiabilitate
h. Gabarit si masa
Criterii specifice conditiilor de monitorizaree a alunecarilor de teren:
a. Cost
b. Comportarea la solicitarile mediului
c. Temperatura
d. Umiditate
e. Coroziune
f. Solicitari mecanice
g. Conditii de montaj
h. Mod de exploatare
Scopurile principale ale studiului sunt iregistrarea datelor privind nivelul apei subterane si
deplasari in 7 puncte de investigare (tuburi inclinometrice) si transpunerea lor in grafice.
Graficele indica cresterea si directia de miscare a apei subterane raportat la adancime. Un alt
scop al obiectului de lucru este de a prezenta actiunea si rezultatele activitatii de monitorizare si
importanta lor.Inginerii pot observa sansa utilizarii unui model numeric simplu pentru a simula
mecanismul de cedare si primele deplasari ale alunecarii, precum si pentru a modela deplasarile
post cedare ale masivului de alunecare dar si pentru a stabili modalitatile corecte de consolidare.
Cunoscandu-se pozitia planurilor de cedare, litologia si magnitudinea deplasarilor in lungul
planelor, poate fi realizata evaluarea parametrilor rezistentei la forfecare ai masivului afectat de
alunecari si se poate alege cea mai potrivita modalitate de consolidare si stabilizare a alunecarii.
Studiul se refera la monitorizarea activitatii ce urmeaza a fi realizata asupra unui drum
national care va fi reproiectat si reconstruit. Portiunea de drum localizata la kilometrul 89
necesita reabilitare datorita fenomenelor de alunecari ale versantilor. Alunecarile de teren
produse la kilometrul 89 pot fi observate si fara investigatii de specialitate, insa viteza,
adancimea si alte informatii necesare nu sunt cunoscute.
Operatia de monitorizare a deplasarilor s-a efectuat cu ajutorul a 7 inclinometre, pe o
perioada de 9 luni si scopurile au fost evaluarea stabilitatii versantului si determinarea adancimii
suprafetei de alunecare. Inclinometrele au fost montate in forajele geotehnice realizate pentru
Studiul Geotehnic.
Urmatoarele doua figure arata pozitia si orientarea inclinometrelor. Inclinometrele de la
I1 pana la I5 au fost pozitionate in doua sectiuni pentru a monitoriza deschiderea alunecarii in
sectiunea longitudinala si in sectiunea transvesala a drumului. Urmatoarele doua inclinometre I6
si I7, au fost pozitionate astfel incat sa monitorizeze stabilitatea zonei in ipoteza producerii unei
noi alunecari de teren.
Fotografiile indica orientarea celor doua directii perpendiculare ce trec prin canelurile
tubajului, relative la drum.
Urmatoarele grafice indica deplasarile pe cele doua directii.
Vectorul care indica directia deplasarii este compus din deplasarile inregistrate pe cele
doua directii.
Tubajul inclinometric este de obicei instalat cu directia canelului paralel cu presupusa
directia de deplasare, insa cu toate acestea tubajul se poate rasucii in lungul inaltimii.
Deplasarile inregistrate indica o alunecare activa, miscarile fiind atat de mari in cazul
inclinometrelor I1, I2, I4 si I5 incat tuburile au fost indoite sau chiar forfecate. Sonda
inclinometrica nu a putut traversa tubajul mai jos de punctul de forfecare iar inaltimea de
investigare a fost micsorata de la o masurare la alta.
3.4. Concluzii
Informatiile obtinute prin instalarea tuburilor inclinometrice in interiorul forajelor
geotehnice sau in foraje speciale ofera o vedere de ansamblu asupra potentialullui de alunecare a
unei zone, oferind posibilitatea realizarii unui proiect rational si sigur pentru drum si eventual
pentru constructiile de consolidare.
Adancimea unei alunecari, directia si viteza de deplasare sunt necesare a fi luate in
considerare in cadrul proiectului ce va fi intocmit pentru drum. Drumurile si celelalte cai de
transport pot fi sigure si ieftine de realizat chiar si atunci cand acestea traverseaza o zona
instabila.
Cunoasterea magnitudinii deplasarilor produse ajuta in alegerea parametrilor de
proiectare , impreuna cu parametrii geotehnici ai terenului stabiliti in laborator si utilizand
curbele de mobilizare.
Monitorizarea inclinometrica a alunecarilor si a structurilor poate fi foarte utila in
studierea interactiunii pamant-structura prin compararea deplasarilor inregistrate cu deplasarile
admisibile prin proiectare.