Studiul de caz n monitorizarea

solurilor avariate prin alunecri de

teren n zona Vrancea, pe poriunea
Drumului Naional DN2.

CUPRINS

1. Generalitati
2. Monitorizarea alunecarilor de teren
2.1
2.2.
2.3
2.3.1

Modalitati de monitorizare a alunecarilor

Factori monitorizati
Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren
Inclinometre

3. Studiu de caz-Monitorizarea inclinometrica in analiza alunecarilor

de teren care afecteaza traseul cailor de comunicatie
3.1
3.2.
3.3.

Introducere
Conditii geologice si seismice
Activitatea de monitorizare

Concluzii

1.Generalitati
Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul dezastrelor
naturale ale caror consecinte, uneori se manifesta sub forma de importante distrugeri de bunuri
materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai importante alunecari se produc in zone
geografice cu relief viguros, clima tropicala sau temperata, ploi abundente, zone caracterizate
prin seismicitate ridicata, presenta unor depozite de argile senzitive s.a.
Cateva exemple de alunecari de teren se considera suficiente pentru a sustine importanta
majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.
In anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au curmat viata a
peste 4000 de persoane.

Figura 1.1. Imagine alunecare de teren in Chile

In urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecarile din Peru au acoperit practic doua
orase de la baza unui versant.

Figura 1.2. Imagine alunecare de teren in Peru

Importanta care se acorda pe plan international cercetarii alunecarilor de teren, se
reflecta in numeroase manifestari stiintifice (congrese, conferinte, simpozioane s.a.) precum si
in organizarea unor forme de colaborare menite sa directioneze cercetarile in acest domeniu.
In cadrul cercetarilor, cele mai valoroase date cu privire la parametrii fizico-mecanici ai
rocilor afectate de instabilitate, de conditiile hidrologice si climatice in care se desfasoara
fenomenul, mecanismul producerii alunecarilor, se obtin in urma cercetarilor efectuate pe
alunecari deja produse. Datele care se obtin, insa, sunt prea putin folositoare pentru a putea
diminua efectele alunecarii respective dar sunt foarte utile pentru cercetarea altor zone
predispuse la alunecare.
Alunecarile de teren sunt fenomene geodinamice de restabilire a echilibrului natural al
versantilor prin deplasarea lenta uneori rapida, a unei parti din versant, ca rezultat al unor
procese fizico mecanice de durata.
Altfel spus alunecarile de teren sunt o urmare a perturbarii starii de echilibru dinamic in
care se afla versantii, echilibru mentinut, pe de o parte de actiunea factorilor de mediu (forte
active), iar pe de alta parte, de opozitia masivului la acesta actiune (forte rezistive). Echilibrul
intre fortele active si fortele rezistive asigura versantului o stare de repaus sau de miscare

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

uniforma. Daca fortele active depasesc pe cele rezistive, miscarea versantului devine accelerata,
pana la atingerea unei noi stari de echilibru relativ.
Factorii cauzali ai alunecarilor de teren variaza in actiunea lor in timp si este de subliniat
ca influenta diferiltilor factori (agenti) asupra starii de echilibru a pantelor, se exercita in mod
combinat si nu izolat.
Schema principalilor factori cauzali care favorizeava alunecarile de teren conform
UNESCO este prezentata in cele ce urmeaza.
1. Conditii de teren
Pamanturi plastic moi
Pamanturi sensibile
Pamanturi macroporice (colapsibile)
Roci alterate
Roci forficate
Roci crapate sau fisurate
Discontinuitati in masivul de roca
Contraste de permeabilitate si efectul acestora asupra apei subterane
Contraste de tarie a rocilor (roci tari dispuse peste roci moi)
2. Procese geomorfologice
Ridicari tectonice
Ridicari vulcanice
Impingeri glaciale
Eroziunea fluviala la baza versantului
Eroziunea valurilor la baza versantului
Eroziunea glaciara la baza versantului
Eroziunea malurilor (eroziune laterala)
Eroziune subterana (dizolvare)
Supraincarcarea versantilor la partea superioara
Modificarea vegetatiei (prin eroziune, incendii, seceta)
3. Procese fizice
Ploi torentiale (de scurta durata)
Topirea rapida a zapezii
Precipitatii de lunga durata
Inundatii, maree, viituri produse de ruperea barajelor naturale
Cutremure
Eruptii vulcanice
Brese in cratere si revarsarea lacurilor vulcanice
Dezghetarea pamanturilor inghetate permanent
Fenomenede inghet- dezghet
Umflarea si contractia pamanturilor expansive
4. Procese antropice
Excavatii pe versant sau la baza acestuia
Suprasarcini aplicate pe versant sau la partea superioara a acesteia
Golirea rapida a lacurilor de acumulare
Irigatii
Intretinerea defectuasa a sistemelor de drenaj
Pierderi de apa in retele de alimentare cu apa, canalizare, retele de drenare a apelor pluviale
Modificari ale vegetatiei
Exploatari miniere subterane si in cariere
Vibratii artificiale (trafic, batere, funtionarea masinilor grele)
Identificarea si cercetarea zonelor alunecate
Identificarea si cercetarea zonelor sunt cu atat mai greu de identificat cu cat sunt mai
vechi. In timp, alunecarile trec din stare activa (de miscare) in stare stabila. Procesele ulterioare

a)
b)
c)
d)
e)
f)

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

de eroziune si transport precum si evolutia vegetatiei de la suprafata versantilor, in general, au

drept afect mascarea din ce in ce mai accentuata a vechilor alunecari, fapt ce ingreuneaza
identificarea acestora.
Indicii asupra prezentei unor alunecari de teren pot fi obtinuti prin observarea directa la
suprafata versantilor a unor elemente specifice acestor fenomene:
prezenta unor trepte de denivelare de forma circulara sau paralele cu curbele de nivel
delimitarea pe suprafata versantilor a unor zone in care terenul se prezinta sub forma unor valuri
orientate paralel cu curbele de nivel;
existenta unor suprafete, sub forma de limba. Cu axa mare orientata paralel cu linia de cea mai
mare panta a suprafetei versantilor, delimitate lateral si la partea superioara de zone mai coborate
prezenta in interiorul suprafetelor considerate ca fiind afectate de alunecari a unor zone cu exces
de umiditate in care se dezvolta plante hidrofile
existenta unor izvoare in permanenta sau emergente difuze de apa in special in jumatatea
inferioara si la baza zonelor considerate ca fiind alunecate
prezenta copacilor cu trunchiurile aplecate in directii diferite, in principal catre baza versantilor
si redresarea la verticala daca alunecarea a devenit stabila.
Identificarea la suprafata versantilor, cu diverse grade de certitudine, a unor zone alunecate, este
urmata de cercetarea acestor zone prin mijloace specifice: cartari geologice, prospectiuni prin
metode geofizice, foraje, lucrari miniere, teste de penetrare si forfecari rotationale (Vane Test)
s.a.
Toate investigatiile au drept scop delimitarea spatiala a masei de roci alunecate, natura
litologica, caracteristicile fizico-mecanice si hidrogeologice ale rocilor alunecate precum si ale
rocilor de sub alunecare.
Cunoasterea acestor elemente este necesara pentru prognozarea evolutiei alunecarii si
intocmirea programelor de masuri in vederea diminuarii efectelor produse de alunecare.
Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de alunecare
Zonarea versantilor din punct de vedere al potentialului de alunecare este mult mai
importanta decat cercetarea alunecarilor existente.
Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe alunecari de teren, sau in zonele de
influenta a acestora,este putin probabila avand in vedere ca alunecarile respective sunt relativ
usor identificabile, iar efectul acestora asupra zonelor construite poate fi evaluat in mod
corespunzator.
Pentru proiectarea si executia oricarui obiectiv economic sau social important, este
necesar sa se identifice atat zonele potential alunecatoare, cu influenta directa asupra
constructiilor, cat si zonele mai indepartate in care, indirect, eventualele alunecari pot afecta
constructiile respective.
Identificarea zonelor potential alunecatoare este dificila, dar posibila, si necesita o
succesiune de etape in care trebuie sa se realizeze:
harta topografica, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, la scara convenabila
harta geologica-structurala la aceeasi scara cu harta topografica
harta cu izobare la contactul deluviu-roca de baza
harta cu izopahite a deluziului
hartile de zonare a versantului la contactul deluviu-roca de baza si la nivelul rocii de baza in
functie de valoarea indicelui de alunecare
construirea modelului geologic- structural pentru efectuarea calculelor de verificare a stabilitatii
versantului pentru sectiuni caracteristice
obtinerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale rocilor potential alunecatoare, necesare
efectuarii calculelor de verificare a stabilitatii versantului
construirea graficelor de variatie a impingerii active, in sectiunile de calcul in diverse ipoteze de
solicitare adoptate
determinarea factorului de stabilitate pentru fiecare sectiune de calcul

O asemenea analiza complexa, al carui obiectiv este zonarea versantilor din punct de
vedere al starii de eforturi si intocmirea hartilor de risc la alunecare, necesita personal tehnicingineresc cu pregatire complexa in domeniul geologiei ingineresti, geotehnicii si tehnicii de
calcul automat.

2.Monitorizarea alunecarilor de teren

2.1. Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren
2.1.1. Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice
Daca din lucrarile de cartare si prospectiune geologica rezulta prezenta unei alunecari
intr-un anumit stadiu de dezvoltare, urmarirea in continuare a evolutiei acesteia se poate face
prin masuratori topografice clasice.
Metoda consta in montarea unor serii de reperi pe suprafata mesei alunecate si a unei alte
serii de reperi in zone stabile limitrofe alunecarii. Reperii din zonele stabile trebuie incastrati
astfel incat sa existe certitudinea ca acestia nu sufera deplasari.
Amplasarea reperilor se face dupa o schema stabilita in prealabil. Urmarirea incepe prin
stabilirea coordonatelor si cotelor tuturor reperilor si marcarea acestora pe planul de situatie. In
continuare se fac masuratori periodice dupa un program prestabilit.
Masuratorile care se fac ulterior permit determinarea deplasarii reperilor de pe alunecare,
in plan vertical si orizontal fata de pozitia initiala (de zero).
Prin aceste masuratori se pot determina directiile si viteza de deplasare a masei alunecate
in zona superficiala, in punctele marcate prin reperii plantati.
2.1.2. Masuratori cu tubulatura flexibila
Pentru determinarea vitezei de alunecare si adancimii de contact dintre masa de pamant
care aluneca si roca stabila se folosesc masuratori inclinometrice in tuburi flexibile cunoscute
sub numele de masuratori Slope.
Metoda consta in executarea pe masa alunecata a unor foraje cu adancimi care trebuie sa
depaseasca nivelul presupusei suprafete de alunecare, incastrandu-se in roca stabila cel putin 3-4
metri . Aceste foraje se amplaseaza in punctele caracteristice orientate pe cat posibil de profile
dirijate pe linia de cea mai mare panta a versantului si pe profile paralele cu curbele de nivel.
In gura de foraj executata se introduce un tub din material plastic care in interior este
prevazut cu santuri de ghidaj pentru sonda inclinometrica in care se masoara inclinarea gaurii.
Intre tubul de material plastic si peretele gaurii de foraj se introduce un material de
matare cu rezistenta la taiere si deformabilitate apropiate de cele ale pamantului in masa
alunecarii. Matarea spatiului dintre tubulatura si peretele forajului este necesara pentru a nu
permite miscarea libera a tubului in spatiul gaurii forajului, aceasta putand constitui o mare sursa
de erori de masurare si interpretare a datelor.
Programul de urmarire incepe cu efectuarea unei masuratori de referinta in fiecare foraj,
la intervale de adancimi de ordinul 0.5-1 m de la suprafata terenului pana la talpa forajului.
Devierea forajului in fiecare punct se calculeaza si se reprezinta in plan zenital si
azimutal, determinandu-se in felul acesta digramele de referinta corespunzatoare datei cand s-au
efectuat masuratorile.
Urmatoarele seri de masuratori se efectueaza la intervale de timp conform unui program
prestabilit.
Pentru fiecare serie de masuratori se intocmesc diagramele de deviere si se compara cu
cele anterioare.
Reprezentarea devierilor in plan zenital se face prin proiectia acestora pe plan vertical,
paralel cu directia de deviere maxima in plan orizontal. Deplasarile pot fi sensibile, in cazul
alunecarilor active putand ajunge pana la ruperea tubulaturii in drepul suprafetei de alunecare.
2.1.3. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in versanti si a evolutiei
alunecarilor de tren
In cazul unor alunecari importante, atat prin dimensiuni cat mai ales prin natura si
importanta obiectivelor economico-sociale pe care le pot afecta, programul de urmarire a

A.
B.
C.
D.
E.
F.

evolutiei acestora trebuie sa includa aparatura de masura si control, care sa permita sesizarea
modificarii starii de eforturi din versanti cat si deformatiile si deplasarile maselor de roci
potential alunecatoare sau care deja au intrat in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura si control frecvent utilizate in acest scop se mentioneaza
pendulii inversi, extensometrele cu corzi vibrante, tasometrele, captorii pentru masurarea
presiunii interstitiale, piezometrele deschise s.a.
Amplasarea echipamentelor de masura si control, efectuarea si inregistrarea masuratorilor
precum si prelucrarea si interpretarea datelor se realizeaza cu personal specializat, conform unui
program prestabilit.
2.2 Factori monitorizati
Deplasarea, u;
Directia;
Viteza;
Temperatura, T;
Nivelul apei subterane,h;
Presiuni (ale materialului solid, presiuni de filtrare, presiuni interstitiale s.a.).
2.3. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren
In cazul alunecarilor de teren instrumentarea este necesara pentru monitorizarea
deplasarilor, pentru localizarea suprafetei de cedare si a deviatiilor acesteia, pentru urmarirea
conditiilor hidrogeologice (presiunea apei din pori, fluctuatia apei subterane).
Instrumentarea completa necesara monitorizarii alunecarilor de teren include:
a) retele de monitorizare topografice;
b) fotografii terestre;
c) dispozitiv de masurare a deformatiilor;
d) inclinometru;
e) piezometru;
f) deflectometru;
g) extensometru in foraj;
h) indicator de forfecare;
i) emisii acustice.
2.3.1.nclinometre
nclinometrele sunt definite drept niste dispozitive de monitorizare a deformatiilor
normale pe axele ce trec prin mijlocul unei sonde ce traverseaza tubajul inclinometric. Sonda
prezinta un traductor senzorial gravitational menit sa masoare inclinatia fata de verticala.
Tubajul se instaleaza intr-o gaura de foraj si in majoritatea aplicatiilor este instalat in vecinatatea
unui aliniament vertical, asa ca inclinometrul furnizeaza date utile pentru determinarea
deformatiilor zonelor orizontale.
Msurtorile nclinometrice coroborate cu cele de presiometrie sunt utilizate la evaluarea
strii de eforturi i deformaii n structuri cum ar fi culei, ziduri de sprijin, lucrari de susinere
permanente, etc. Celulele de presiune utilizate pot fi dispuse n amonte de lucrrile de
monitorizat (pentru deplasri pe orizontal) sau la baza pernelor, rambleelor, etc. n scopul
obinerii de date cu privire la tasri. Inclinometrele sunt de asemenea mentionate ca inclinometre
de panta, inclinometre cu sonda sau indicatori de panta.
Motivele instalrii nclinometrelor includ:
1) Determinarea deplasarilor din zonele cu alunecari de teren, determinarea
suprafetelor de cedare ale alunecarilor de teren, monitorizarea alunecarilor de
teren
2) Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor laterale, monitorizarea excavatiilor si a
tunelelor
3) Monitorizarea devierii peretilor de sustinere, pilotilor supusi la incarcari laterale
etc.

4) Unele sonde pot functiona cu tubulatura orizontala, in cazul stabilitatii

terasamentelor, rezervoarelor petroliere si a altor structuri pe pamanturi moi.
Masuratorile cu conducta inclinata sunt deasemenea posibile pentru monitorizarea
deformatiilor a fetei amonte a barajelor de beton si anrocamente. In plus,
inclinometrele pot fi utilizate pentru determinarea absoluta a pozitiei, in foraje de
studii, si pentru determinarea aliniamentului pilotilor si a transeelor.
Inclinometrele sunt utilizate de asemenea pentru estimarea momentelor de
incovoiere.
Operaii i Componente
nveliul nclinometrului nveliul nclinometrului are un scop special. Este alctuit din
eav de plastic cu caneluri si are trei funcii: (1) asigur accesul sondei nclinometrului,
permindu-i s obin msurtori de adncime; (2) se deformeaz cu structura sau pmntul de
alturi, n aa msur nct msurarea nclinrii nveliului s reflecte cu acuratee micrile
pmntului, i (3) canelurile interioare controleaz rotiele sondei nclinometrului.
Sonda nclinometrului Sonda cu rotie a nclinometrului urmrete canelurile
longitudinale din tubaj. Conine dou accelerometre. Un accelerometru msoar nclinarea n
planul roilor nclinometrului. Acest plan este cunoscut drept axa A. Cellalt accelerometru
msoar nclinarea n planul perpendicular pe rotie. Acest plan este cunoscut ca axa B. Citirile
nclinrii sunt obinute tipic la interval de doi metri pe msur ce sonda este ridicat de la baz
spre vrful tubajului.
Cablul de Control Cablul de control este folosit in controlul adncimii la care se afl
sonda nclinometrului. De asemeni, mai transmite i energia i semnalul ntre prob i aparatul
care face citirile. Cablurile de control metrice sunt gradate la un interval de 0,5m.
Aparatul de msur digital Aparatul de msur afieaz msurtorile nclinrii obinute
de la sonda nclinometrului. Aparate sofisticate de msur, cum ar fi Digitilt Data Mate,
nregistreaz citirile n memoria proprie, eliminnd inconvenientul nregistrrii valorilor, manual,
pe hrtie.
Corecia datelor
Msurarea nclinaiei Msurarea nclinrii tubajului se face cu ajutorul sondei
nclinometricesi prespune msurarea nclinrii la interval de 0,5m de la baz spre vrf.
Deviaia Lateral Cnd sunt procesate citirile nclinometrului, nclinarea este convertit
ntr-o distan lateral, aa cum este prezentat mai jos. Deviaia la fiecare interval este denumit
deviaie incremental. Suma deviaiilor incrementale este denumit deviaie cumulativ.
Deviaiile reprezint poziia tubajului. Un grafic al deviaiilor cumulative arat profilul tubajului.
Deplasarea Lateral Deplasarea reprezint o schimbare a poziiei tubajului, de
exemplu o schimbare a deviaiei. Deplasarea este calculat prin scderea deviaiei iniiale din
deviaia curent. Deplasarea incremental este schimbarea la un singur interval. Deplasarea
cumulativ este suma deplasrilor incrementale.

a) devierea incremental

b) devierea cumulativ

Figura 2.1. Sectiune prin echipamentul inclinometric

Instruciuni de citire
Verificarea Sondei
Se verific dac rotiele se mic liber. Dup verificare se conecteaz sonda la aparatul de
msur. Conectm la sursa de curent. Citirile ar trebui s fie pozitive daca sonda este nclinat n
direcia A0 i B0.

Figura 2.2: Orientarea sondei inclinometrului

Calibrarea Datelor
Msurtorile nclinometrului Sonda nclinometrului msoar mai mult nclinarea, dect
micrile laterale. Cum este translat rotirea la o micare lateral? Principiul de baz implic
funcia sinus cunoscand ipotenuza unui unghi drept si unghiul de inclinare.
cateta opusa
sin
(1.1)
ipotenuza

Figura 2.3. Prezentarea msurrii ncclinometrului

Deviaia n desen, ipotenuza triunghiului drept este suma intervalelor de msurare.
Intervalul msurii este de 0.50m.Cateta opus unghiului de nclinare este deviaia. Este calculat
nmulind sinusul unghiului de nclinare cu intervalul de msur. Acest calcul translateaz
msurtoarea unghiular ntr-o distan lateral i este primul pas n calculul deplasrii laterale.

d1 L sin 1
d 2 L sin 2
d 3 L sin 3
d n L sin n
Figura 2.4. Masurarea deviatiei
Deplasrile Schimbrile n deviaie sunt denumite deplasri, din moment ce
schimbarea arata c tubajul s-a micat de la poziia original. Cnd deplasrile sunt sumate i
desenate, rezultatul este o reprezentare a micrilor de mare rezoluie.Deplasarea este schimbarea
de deviaie i arat c tubajul s-a micat de la poziia iniial.
Calibrarea datelor se face in mod automat de software-ul sistemului, care permite
realizarea acestui lucru.
Devierea laterala:

Deplasarea:

Sumele de verificare:

Abaterea de la 0:

Tipul
inclinometrului

Avantaje

Force balance
accelerometr
e transducer

Rezultate
bune pe
durata
experientelor
Cel mai
utilizat tip
Model
disponibil cu
citiri
automate,
inregistrarea
datelor si
tiparirea
rezulatelor.

Slope
Indicator
Series 200B

Bonded
resistence
strain gage
transducer

Vibrating wire
transducer

Electrolitic
level
transducer

Rezultate
bune pe
durata
experientelor

Versiune
disponibila
pentru un
diametru al
conductei de
1.5 in. (38
mm)

Rezultate
bune pe
durata
experientelor

Limitari

Versiunea
standard este
uniaxiala
Indisponibilitat
e pentru citiri
automate
Nu se mai
fabrica
Erori datorita
umiditaii,
temperaturii si
conexiunilor
electrice
Modelul a fost
abandonat de
multi
fabricanti

Gama

Precizie

30,
optional pana
la 90

0.05-0.5 in.
pentru 100 ft
(1-13 mm
pentru 30m)

12,
optional pana
la 25

20

20
Tehnica de
fabricare
speciala a dus
pana la
minimizarea la
zero aa
productiei
Traductorul
voluminos
necesita o
sonda mare
Modelul a fost
abandonat de
multi
fabricanti

40

0.3-1.0 in.
pentru 100 ft
(8-25 mm
pentru 30m)

0.02-1.0 in.
pentru 100 ft
(0.5-25 mm
pentru 30m)

0.1-0.5 in.
pentru 100 ft
(3-13 mm
pentru 30m)

2 in. pentru
100 ft (50
mm pentru
30m)

Shear probe
(poor mans
inclinometer)

Dimensiunile
traductorului
necesita foraje
orizontale
Experienta
scurta

Simplu
Ieftin

30
Foarte precis

Preciezie
proasta
Nu masoara
inclinarea
Nu dermina
curbura dintre
doua puncte
de mica
curbura

Tabelul 1. Tipurile de nclinometre

Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea deplasarilor si directiilor de
deplasare alunecarilor de teren
Senzorii utilizati in masurarea deplasarilor si fortelor pot fi grupati in trei mari categorii:
1) senzori rezistivi
2) senzori inductivi
3) senzori capacitivi
Senzori de masurare a deplasarii:
1) Senzor (traductor) pe baza de rezistor liniar
2) Senzor (traductor) potentiometric
3) Senzor (traductor) capacitiv
4) Senzor (traductor) inductiv cu intrefier variabil
5) Senzor (traductor) inductiv diferential
6) Senzor (traductor) inductiv tip transformator
7) Senzor (traductor) inductiv cu miez mobil
Senzori de masurare a directiei:
1) Senzor (traductor) pe baza de rezistor roatativ
2) Senzor (traductor) potentiometric
3) Senzor (traductor) capacitiv
4) Traductor rotativ tip transformator fara contacte
5) Traductor inductiv rotativ cu reluctanta variabila
6) Selsin
7) Resolver
Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi
Criterii metrologice:
a. Domeniul de masurare
b. Sensibilitatea
c. Rezolutia
d. Liniaritatea
e. Histerezis

f. Timp de raspuns
g. Fiabilitate
h. Gabarit si masa
Criterii specifice conditiilor de monitorizaree a alunecarilor de teren:
a. Cost
b. Comportarea la solicitarile mediului
c. Temperatura
d. Umiditate
e. Coroziune
f. Solicitari mecanice
g. Conditii de montaj
h. Mod de exploatare

3. Studiu de caz- Monitorizarea inclinometrica in analiza alunecarilor de teren care

afecteaza traseul cailor de comunicatie
3.1.
Introducere
Monitorizarea comportrii si evolutiei unei alunecri de teren este o provocare pentru
fiecare geotehnician n ncercarea de a ntelege fenomenul si hazardul alunecrilor de teren.
Metodele de monitorizare cele mai potrivite sunt msurtorile topografice, inclinometrice,
piezometrice si extensometrice.Comportamentul post cedare al masivului de pmnt este adesea
mai important dect fenomenul intitial de cedare si observarea si analizarea lui poate conduce la
actiunile ingineresti fezabile situatiei reale din teren.

Figura 3.1. Imagine alunecare de teren pe Drumul Naional DN2D

Studiul prezinta monitorizarea activitatii unei alunecari de teren pe Drumul National
DN2D, Focsani-Ojdula 89, judetul Vrancea , pe o perioada de 9 luni.

Scopurile principale ale studiului sunt iregistrarea datelor privind nivelul apei subterane si
deplasari in 7 puncte de investigare (tuburi inclinometrice) si transpunerea lor in grafice.
Graficele indica cresterea si directia de miscare a apei subterane raportat la adancime. Un alt
scop al obiectului de lucru este de a prezenta actiunea si rezultatele activitatii de monitorizare si
importanta lor.Inginerii pot observa sansa utilizarii unui model numeric simplu pentru a simula
mecanismul de cedare si primele deplasari ale alunecarii, precum si pentru a modela deplasarile
post cedare ale masivului de alunecare dar si pentru a stabili modalitatile corecte de consolidare.
Cunoscandu-se pozitia planurilor de cedare, litologia si magnitudinea deplasarilor in lungul
planelor, poate fi realizata evaluarea parametrilor rezistentei la forfecare ai masivului afectat de
alunecari si se poate alege cea mai potrivita modalitate de consolidare si stabilizare a alunecarii.
Studiul se refera la monitorizarea activitatii ce urmeaza a fi realizata asupra unui drum
national care va fi reproiectat si reconstruit. Portiunea de drum localizata la kilometrul 89
necesita reabilitare datorita fenomenelor de alunecari ale versantilor. Alunecarile de teren
produse la kilometrul 89 pot fi observate si fara investigatii de specialitate, insa viteza,
adancimea si alte informatii necesare nu sunt cunoscute.
Operatia de monitorizare a deplasarilor s-a efectuat cu ajutorul a 7 inclinometre, pe o
perioada de 9 luni si scopurile au fost evaluarea stabilitatii versantului si determinarea adancimii
suprafetei de alunecare. Inclinometrele au fost montate in forajele geotehnice realizate pentru
Studiul Geotehnic.
Urmatoarele doua figure arata pozitia si orientarea inclinometrelor. Inclinometrele de la
I1 pana la I5 au fost pozitionate in doua sectiuni pentru a monitoriza deschiderea alunecarii in
sectiunea longitudinala si in sectiunea transvesala a drumului. Urmatoarele doua inclinometre I6
si I7, au fost pozitionate astfel incat sa monitorizeze stabilitatea zonei in ipoteza producerii unei
noi alunecari de teren.

Figura 3.2. Plan dispunere inclinometre

3.2. Conditii geotehnice si seismic
Din punct de vedere litologic suprafata este situata intr-o zona de flis formata prin
depunerea de sedimente aduse de curentii de maree. Flisul este caracterizat prin alternarea
straturilor de nisip,marna, argila si roci sedimentare calcaroase.
Litologia flisului poate fi observata pe probele prospectate din forajele inclinometrelor.
Alternarea stratelor a fost puternic influentata de actiunea repetata a curentilor de mare, care
transporta material continentale erodate in procesul de sedimentare marina.

Zona este caracterizata de o importanta activitate seismica fiind situata in punctul de

convergenta al urmatoarelor placi tectonice: Est-Europeana, Moesica si Intra-Alpina.
3.3. Activitatea de monitorizare
Masuratorile inclinometrice sunt realizate pe doua directii perpendiculare A0-A180 si
B0-B180 pentru fiecare trecere a sondei.
Operatia de monitorizare pentru fiecare inclinometru a inceput la doua zile dupa instalare
si din acest motiv numarul de masuratori este diferit pentu fiecare tubaj.

Figura 3.3. Orientarea inclinometrelor si sectiunile de investigare

Figura 3.4. Litologia din forajul geotehnic

Fotografiile indica orientarea celor doua directii perpendiculare ce trec prin canelurile
tubajului, relative la drum.
Urmatoarele grafice indica deplasarile pe cele doua directii.
Vectorul care indica directia deplasarii este compus din deplasarile inregistrate pe cele
doua directii.
Tubajul inclinometric este de obicei instalat cu directia canelului paralel cu presupusa
directia de deplasare, insa cu toate acestea tubajul se poate rasucii in lungul inaltimii.

Deplasarile inregistrate indica o alunecare activa, miscarile fiind atat de mari in cazul
inclinometrelor I1, I2, I4 si I5 incat tuburile au fost indoite sau chiar forfecate. Sonda
inclinometrica nu a putut traversa tubajul mai jos de punctul de forfecare iar inaltimea de
investigare a fost micsorata de la o masurare la alta.

Figura 3.5. Imagine drum national

Alunecarea de teren investigata si confirmata prin masuratori, a fost diagnosticata avand
mai multe suprafete de alunecare, ceea ce nu este o surpriza tinand cont de neomogeneitatea
litologiei. Figura urmatoare prezinta o interpretare a deplasarilor inregistrate in inclinometre prin
raportarea la punctele de forfecare si prin reconstruirea planelor de forfecare.

Figura 3.6. Sectiune transversala prin drum si masivul alunecat

Suprafetele de forfecare pentru inclinometrul I1 sunt localizate la aproximativ 6m
respectiv 25m; pentru inclinometrul I4 la aproximativ 6m respective 13.5m; pentru inclinometrul
I2 la aproximativ 6m si respectiv 18m si pentru inclinometrul I3 suprafetele sunt localizate la
aproximativ 27m.
Deplasarile inregistrate pentru inclinometrele I1, I2 si I3 indica deschiderea alunecarii pe
directie longitudinala, relativ la drum si arata ca tubajul I1 se afla in mijlocul masivului de
alunecare, in timp ce inclinometrul I2 este mai putin afectat iar I3 se afla la marginea lui.

3.4. Concluzii
Informatiile obtinute prin instalarea tuburilor inclinometrice in interiorul forajelor
geotehnice sau in foraje speciale ofera o vedere de ansamblu asupra potentialullui de alunecare a
unei zone, oferind posibilitatea realizarii unui proiect rational si sigur pentru drum si eventual
pentru constructiile de consolidare.
Adancimea unei alunecari, directia si viteza de deplasare sunt necesare a fi luate in
considerare in cadrul proiectului ce va fi intocmit pentru drum. Drumurile si celelalte cai de
transport pot fi sigure si ieftine de realizat chiar si atunci cand acestea traverseaza o zona
instabila.
Cunoasterea magnitudinii deplasarilor produse ajuta in alegerea parametrilor de
proiectare , impreuna cu parametrii geotehnici ai terenului stabiliti in laborator si utilizand
curbele de mobilizare.
Monitorizarea inclinometrica a alunecarilor si a structurilor poate fi foarte utila in
studierea interactiunii pamant-structura prin compararea deplasarilor inregistrate cu deplasarile
admisibile prin proiectare.