Vasile

ALECSANDRI
POEZII POPULARE
ALE ROM~NILOR

APRECIERI
Kog[lniceanu ]n literatura istoric[ a Rom`niei =i Alecsandri ]n literatura
noastr[ popular[ joac[ p`n[ la un punct rolul lui Columb ]n literatura noastr[
]n privin\a geografic[ Vor trece sute de ani, dar niciodat[ nu va r[suna numele
unui Mihu copilul, Toma Alimo=, Erculeanu etc., f[r[ ca ecoul s[ nu vibreze:
Alecsandri!
B. P. HA+DEU, Articole =i studii literare, Bucure=ti, 1961, p. 152-153.
Alecsandri mai are un mare titlu de glorie, pe care se cade s[ i-l subliniem
mai ales acum. Intui\ia lui de artist profund =i delicat l-a f[cut s[ se apropie cu
pietate =i ]n\elegere de depozitul sacru al poeziei noastre populare. Alecsandri
n-a tratat poezia aceasta ca sociolog ori ca folclorist. A c[utat ]n ea giuvaierul =i
a =tiut s[-l g[seasc[ =i s[-l valorifice. Oameni ne]n\eleg[tori, judec`nd din alt
punct de vedere dec`t al s[u, au ]ndr[znit s[ condamne aceast[ mare oper[ ]n
care el a adunat aurul sufletului nostru na\ional, cur[\indu-l de zgur[ =i de tin[.
Dar tocmai acesta e marele lui merit, =i tocmai aici se dovede=te noble\ea
talentului s[u, ]n acest acord cu sufletul popular =i cu formula lui artistic[.
Opera aceasta a bardului de la Mirce=ti e cu at`t mai valoroas[ ast[zi cu c`t
ast[zi, mai mult dec`t alt[dat[, ne afl[m ]ntr-o mare criz[, c`nd personalitatea
noastr[ na\ional[ se alege. +i-n manifest[rile artistice, care sunt hot[r`toare,
trebuie s[ pornim de acolo de unde a pornit el. Ca Anteu, ca s[ dob`ndim
puteri noi, s[ ]ngenunchem =i s[ s[rut[m p[m`ntul nostru, ]mbr[\i=`ndu-l.
Mihail SADOVEANU, M[rturisiri, Editura pentru literatur[ =i art[, Bucure=ti,
1960, p. 158.
Ca de multe ori c`nd este profund dezam[git de opreli=tile ce-i stau
]nainte, Alecsandri se refugiaz[ ]n scris. Baladele erau mai de mult date la tipar,
probabil din toamna 1851. Acum, eliberat f[r[ voia lui de sarcinile revistei ce-l
preocupase intens de la ]napoierea din str[in[tate, el se ocup[ mai ]ndeaproape
de tip[rirea poeziilor populare, face corecturi, le gr[be=te, astfel c[ ]n aprilie

POEZII POPULARE ALE ROM~NILOR

301

1852 apare ]n sf`r=it prima fascicul[ din ele cu titlul devenit istoric el ]nsu=i, ca
=i c`nd ar fi fost imprimat nu pe simpla h`rtie din modesta tipografie a lui
Codrescu, dar ]n bronz, pentru eternitate: Poezii poporale. Balade (c`ntece b[tr`ne=ti)
adunate =i ]ndreptate de V. Alecsandri ()
Apari\ia primei p[r\i din balade ]n aprilie 1852 este unul din momentele
cele mai ]nsemnate, dac[ nu chiar cel mai ]nsemnat, din dezvoltarea interesului
pentru folclor ]n \ara noastr[.
G. C. NICOLESCU, Via\a lui Vasile Alecsandri. Edi\ia a doua, rev[zut[.
Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1965, p. 258-259, 260.
C`t pot face tovar[=ii buni ca stimulent pentru un spirit receptiv, au dovedit-o
Negruzzi =i Russo fa\[ de Alecsandri. Ace=ti doi sunt premerg[torii curentului
popular ]n Moldova. Cel dint`i, ]ntr-un spiritual articol despre c`ntecele populare,
descoper[ cu ochi de artist frumuse\ile lor, iar al doilea le adun[ ]n tain[ =i le
cite=te prietenilor. +i ceea ce f[ceau ei doi ca diletan\i, Alecsandri avea s[ continue
cu st[ruin\[. Comoara odat[ aflat[, nimeni nu-=i d[dea mai bine seama de
valoarea ei ca Alecsandri, iar foiletoanele lui din ziarul Bucovina, scrise asupra
acestor c`ntece populare (1848-1850), sunt tremurul de bucurie c[ prin ajutorul
lor va da literaturii o ]ndrumare nou[.
De dragul adev[rului fie constatat c[ toat[ mi=carea de descoperire a literaturii
noastre populare s-a dezvoltat independent de aceea a popoarelor apusene, c[
nici unii dintre cei ce au pornit-o nu cuno=teau teoriile lui Herder =i nici
]nceputurile folcloristice ale =colii romantice germane nu str[b[tuser[ p`n[ la
d`n=ii. Interesul pentru acea literatur[, care a dus str[in[t[\ii vestea frumoaselor noastre ]nsu=iri suflete=ti =i din care a r[s[rit ]ntreaga noastr[ literatur[ mai
nou[, s-a dezvoltat ]n Moldova, aproape paralel cu ac\iunea din \[rile apusene
=i ]ndeosebi cu cea din Serbia, unde Vuk Karagici s[v`r=ise aceea=i oper[ de
rena=tere ca Alecsandri la noi.
Dorin\a lui Alecsandri s-a ]mplinit cu adev[rat. Lozinca lui }nd[r[t la popor!
=i-a dat cele mai frumoase roade. S-a dovedit mai ]nt`i c[ ]n poezia marelui poet
anonim se g[sesc formele cele mai variate =i mai simple de exprimare a frumosului =i elementele cele mai trainice =i mai bogate de limb[. Astfel opera lui Alecsandri, prin r[d[cina ei ]n popor, a fost chemat[, ]n diferite crize literare =i lingvistice, =i a reu=it s[ salveze limba rom`n[ de orbec[iri prin ad`ncimi fantastice. +i
dac[ poetul din Mirce=ti n-ar avea alt merit dec`t acesta, totu=i ar r[m`nea mare.
Ilarie CHENDI, Pagini de critic[. Edi\ie ]ngrijit[, studiu introductiv, note =i
bibliografie de Vasile Netea. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1969, p.195-196.

302

VASILE ALECSANDRI

Apari\ia unei culegeri de poezie popular[ ca aceea a lui Alecsandri a fost

preg[tit[ de o ]ntreag[ mi=care de simpatie pentru crea\ia poporului. C`nd a
ajuns la cuno=tin\a publicului, culegerea a produs entuziasm =i s-a integrat dendat[ ca parte din ]ntreaga noastr[ activitate literar[ =i cultural[. Prin p[trunderea
=i ]n =coal[ =i ]n marea mas[ a cititorilor, poeziile populare din culegere au fost
=i educatoare a societ[\ii noastre, c[reia i-au pus ]nainte o limb[ frumoas[ =i un
fond de sensibilitate =i idei, ]n stare s[ influen\eze =i pe scriitori. Pe urma lui
Alecsandri, Eminescu se inspir[ din crea\ia popular[ pe care, =i el, o ]nnobileaz[,
spre a ajunge la c`teva din cele mai str[lucite produc\ii ale literaturii noastre. La
fel cu Eminescu, =i al\i mari scriitori ai no=tri g[sesc inspira\ie ]n folclor.
Culegerile lui Alecsandri =i-au ]ndeplinit rolul lor literar =i politic =i au fost
publicate potrivit cu concep\ia de pe atunci despre folclor. Ast[zi o culegere de
poezie popular[ se supune unei discipline, este pus[ ]n raport cu dialectologia
=i cu lingvistica. Opera lui Alecsandri poate fi privit[ ca un fapt trecut ]n domeniul
istoriei culturale =i supus[ criticii obiective ]n ce prive=te concep\ia =i realizarea.
Aceasta n-o va impiedica s[ fie mereu citit[ =i s[ r[m`n[ ca un moment luminos
]n desf[=urarea literaturii noastre.
D. MUR{RA+U, Alecsandri culeg[tor de poezie popular[. }n cartea: V. Alecsandri, Poezii populare ale rom`nilor. Editura Minerva, Bucure=ti, 1971, p. XXXI.
Prin propriul s[u exemplu ]n munca de colectare =i valorificare a crea\iei poetice
populare, Alecsandri \ine s[ releve importan\a excep\ional[ a folclorului pentru
dezvoltarea literaturii na\ionale. Poezia popular[ chiar de la ]nceputul activit[\ii
lui literare i-a slujit nu numai ca surs[ de inspira\ie, ci imprim[ operei lui un
profund caracter democratic =i umanist, simplitate =i naturale\e ]n expresie.
Laz[r CIOBANU, Lirica lui Alecsandri. }n cartea colectiv[ Eu doina c`nt
Editura Literatura artistic[, Chi=in[u, 1978, p. 161.