Mycoplasma, Chlamydia

Rickettsia,

Familia Mycoplasmataceae
Genul Mycoplasma si genul Ureaplasma
fr perete bacterian
Mycoplasma utilizeaz glucoza
Ureaplasma utilizeaz ureea

Majoritatea speciilor izolate de la om sunt

comensale sau ocazional patogene

Habitat
Din microbiota oral - Mycoplasma orale
si Mycoplasma salivarium.
Ca patogen n arborele respirator Mycoplasma pneumoniae.
La nivelul cilor genitale - Ureaplasma
urealyticum, Mycoplasma genitalium,
hominis si fermentans

Caractere morfotinctoriale
bacterii foarte mici - 300nm, nu se vad la MO
nu au perete bacterian - plasticitate si
polimorfism (forme filamentoase, bacilare,
cocoide)
citoplasma contine genomul si ribozomii
membrana citoplasmatic trilaminat este
bogat n lipide, glucide, glicolipide si
proteine.

Caractere de cultur si biochimice

medii bogate n colesterol, extract de
levur
Creste lent - coloniile apar n cteva zile,
sunt foarte mici, vizibile cu lupa, aspect de
ou prjit
n atmosfer microaerofil
fermentarea glucozei, hidroliza ureei si
argininei.

Rezistenta fat de factori fizici,

chimici si biologici
sensibili n mediul extern la variatii de pH,
temperatur si presiune osmotic
rezistente fat de beta-lactamine.

Structur antigenic
Antigene specifice de grup si specie.
- antigene proteice (ex. proteina P1 cu rol de adezin);
- antigenul glicolipidic folosit n RFC
- determinanti antigenici comuni cu structuri ale
organismului uman: muschi, creier, plmni, limfocite,
hematii.

Rspuns imun
Imunitatea este asigurat de IgA secretorii, este
tranzitorie, reinfectiile sunt posibile.

PATOGENITATE
Mycoplasma pneumoniae este patogen
prin virulent :
proteina P1 care o leag de celula epitelial
care n final este distrus.
inhibitorul catalazei - mpiedic descompunerea peroxidului de hidrogen care se
formeaz n cursul metabolismului bacterian
si celular
Acumularea peroxidului

distrugerea celulei epiteliale

PATOGENIE. BOALA LA OM
Mycoplasma pneumoniae
pneumonia atipic (Eaton)

la orice vrst dar afecteaz cu precdere copilul si adultul tnr.

incubatie lung (15-20 zile)
febr, cefalee, mialgie, rahialgie, tuse seac, persistent
convalescenta lung

localizri extrapulmonare:
pericardit, infectii genitale

pleurezie,

sinuzit,

miocardit,

Mycoplasmele si ureaplasmele genitale sunt adesea

comensale. Pot cauza unele afectiuni:
- la brbat: uretrite non-gonococice mai rar prostatite sau
epididimite;
- la femeie: vaginite, cervicite, salpingite, infectii urinare si pelviene;
- la nou-nscut contaminat n cursul nasterii: infectie neonatal
pulmonar cronic, meningit

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
M. pneumoniae
DIAGNOSTIC DIRECT (bacteriologic)

Celule recoltate prin periaj endobronsic, lavaj brohoalveolar, grataj al mucoaselor

antigenele bacteriene prin tehnici imunologice:

imunofluorescent direct, imunoprecipitare, reactii
imunoenzimatice

Cultivarea dificil
DIAGNOSTIC SEROLOGIC

IF, ELISA sau imunoblot.

IgM specifice sau cresterea titrului de anticorpi n seruri

pereche recoltate la 15 zile interval = infectie recenta.
Mycoplasmele si ureaplasmele genitale
Exclusiv bacteriologic

TRATAMENT
Mycoplasma pneumoniae - macrolidele,
tetraciclinele, fluorochinolonele de ultim
generatie.
Ureaplasma urealyticum eritromicina
Mycoplasma hominis - clindamicin si
fluorochinolone

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
infectii endemice cu sezonalitate de
toamn-iarn
se transmit prin contact sexual
profilaxia bolilor cu transmitere sexual

GENUL CHLAMYDIA

Ordinul Chlamydiales,
Familia Chlamydiaceae
2 genuri : Chlamydia si Chlamydophyla
4 specii :
3 sunt patogene pentru om: Chlamydia
trachomatis, Chlamydophyla psittaci,
Chlamydophyla pneumoniae

divizate n biovaruri si serovaruri

Habitat
Chlamydia trachomatis are ca gazde omul,
soarecele si porcul.
Chlamydophila pneumoniae are ca gazde
naturale omul si caii.
Chlamydophyla psittaci este gzduit de:
- psrile slbatice: pescrusi, egrete etc;
- psri domestice: curcan, rat, gin;
- psri de agrement: papagal, canar, pescrus;
- mamifere: bovine, ovine, pisici

Caractere morfotinctoriale
Bacterii mici, 0,2 m, cocoide, imobile
Perete rigid, multilaminat, asem. ca structur cu
cel al bacteriilor Gram negative
paraziti intracelulari obligatorii dependente de
metabolismul energetic al gazdei (nu genereaza
ATP)
incluzia nconjurat de o matrice bogat n
glicogen
colorare cu iod (Lugol).
coloratia Giemsa
Incluzii tinere - corpii reticulati albastru
Incluzii mature - corpii elementari - rosii

Caractere de cultur
Cultivarea Chlamydiilor se face
pe oul embrionat de gin - n sacul vitelin,
pe culturi de celule,
pe culturi de organ.

Cresterea bacteriei = pe frotiu apar incluzii

intracitoplasmatice.

Rezistenta fat de factori fizici,

chimici si biologici
Corpusculii elementari rmn infectiosi
perioade lungi chiar si n conditii de
uscciune.
Sunt inactivati de eter, sruri cuaternare
de amoniu, fenol, cldur umed.
Sunt sensibile fat de rifampicin, cicline,
macrolide, fluorochinolone iar Chlamydia
trachomatis este sensibil n plus fat de
sulfamide.

Structur antigenic
Peretele bacterian
antigenul specific de gen: de natur lipopolizaharidic, termostabil,
fixator de complement. Este comun celor 3 specii si este prezent n
toate stadiile de dezvoltare. Poate fi extras din peretele bacterian si
este utilizat n serodiagnostic;
antigenul cu specificitate de specie: de natur proteic, termolabil,
se numeste protein major a membranei externe (PMME). Este
prezent n toate stadiile de dezvoltare dar este specific fiecrei
specii de Chlamydia.
antigene cu specificitate de tip: de natur proteic, permit clasificare
serovarurilor n cadrul speciei.
Chlamydia trachomatis 16 serovaruri
A, B, Ba si C TRAHOM
D-K uretrita, cervicita si conjunctivita cu incluzii
L1- L3 Limfogranulomatoza inghinala veneriana
Chlamydophila psittaci 13 serovaruri
Chlamydophila pneumoniae 1 serovar.

Ciclul reproductiv

CORPI ELEMENTARI (CE) (forma extraceulara)

Fixare pe receptori ai celulei gazda
Fagocitare
CORP RETICULAT (CR) (forma vegetativa
neinfectioasa)
Diviziuni repetate
Maturare (transformare in CE)
Liza celulei gazda
Eliberare CE infectiosi

Rspuns imun
C. trachomatis Ac IgM, IgG, IgA nu previn
infectia

Caractere de patogenitate
VIRULENTA
- PROTEINELE hsps (heat shock proteins)
patrundere CE intracelular
- LIPOPROTEINA MIP (Macrophage Infectivity
Potentiator)

PATOGENIE. BOALA LA OM
TRAHOM Conjunctivita foliculara acuta

cronicizare , formare de panus
orbire
URETRITA mucopurulenta, epididimita,
cervicita, endometrita, salpingita, infertilitate
CONJUNCTIVITA
PNEUMONIE INTERSTITIALA (la n-n)
LIMFOGRANULOMATOZA INGHINALA
VENERIANA microsancru pe mucosa genitala,
poliadenopatie inghinala, fistulizarea
ganglionilor, obstruarea vaselor limfatice
(cronicizare) elefantiazis, stricturi rectale

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Recoltare tampon endocervical si raclat
conjunctival, aspirat ggl sau puroi din
fistule
IF, Giemsa incluzii intracelulare
Sonde ADN
Serodiagnostic : IF, ELISA

TRATAMENT
Tratamentul antibiotic prelungit
cu
antibiotice care au o bun penetrare
celular
infectiile genitale - azitromicin n
monodoz; ambii parteneri
conjunctivita cu incluzii rifampicin
infectiile oculare tetraciclina (trahom 4-8
saptamani)

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
Trahomul este endemic n Asia, Africa, bazinul
Mediteranei unde se transmite cu mna, prosopul,
batista contaminate
Ch. trachomatis : rezervor pacientii cu infectie/leziuni
genitale calea de transmitere fiind cea sexual.
Chl. pneumoniae : rezervorul de infectie este uman,
transmiterea aerogen, receptivitatea general
Chl. psittaci: rezervorul de infectie este reprezentat de
psri care elimin bacteria prin materiile fecale. Omul
se contamineaz aerogen prin inhalarea pulberilor
rezultate prin uscarea dejectelor de pasre.
Transmiterea interuman este rar.
Profilaxie: educatia sanitar, sexual, controlul medical
periodic

RICKETTSIA
Ricketts febra Muntilor Stancosi si tifosul
exantematic (1911) asociere cu
microorganismele
Familia Rickettsiaceae
Genul Rickettsia
Genul Coxiella
Genul Ehrlichia

Generalitati
Habitat obligatoriu intracelular

sac vitelin al oului embrionat de gaina

animal de laborator
culturi celulare
Exceptie Rochalimaea quintana

bolile produse Ricketsioze:

ciclul natural:
- rezervor animale vertebrate altele decat omul
- vectori artropode (acarieni, capuse)

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
aspect pleomorf: coci, cocobacili, bacili in
perechi pe frotiu din celule infectate,
perete de tip gram negativ
Coloratii speciale: Gimenez, Machiavello

Factori de virulenta
Capacitatea de fixare, invadare si multiplicare
intracelulara (celule endoteliale)
Inhiba activitatea enzimelor cheie pt protectia
celulara fata de explozia respiratorie: catalaza,
glutation peroxidaza, G6PhDH
nivele crescute
de radicali de oxigen degradarea membranelor
celulare

NU elaboreaza exotoxine
LPS slaba activitate endotoxinica

RASPUNS IMUN
Imunitate celulara mentinuta de infectia
latenta care se poate reactiva (Ex. Boala
Brill-Zinsser tifos exantematic de
recadere, si dupa 50 de ani)

PATOGENIE. BOALA LA OM
bolile produse = ricketsioze:

tifos exantematic (epidemic) - Rickettsia prowazeki

febre patate R. conori (febra butonoasa)
febra de transee Rochalimaea quintana
febra Q Coxiella burnetii
tifos de lastaris Orientia tsutsugamushi

Debut brusc cu FEBRA, cefalee, mialgii, frisoane

pneumonie, hepatita, endocardita subacuta - C. burnetii
eruptii cutanate, perivasculita periferica

PATOGENIE. BOALA LA OM
Transmitere:
Intepatura vectorilor
Inhalarea aerosolilor
Grataj tegumentelor contaminate cu fecalele paduchilor sau
puricilor infectati
Endotelita trombozanta cu inflamatie periadventitiala a vaselor mici
Endoteliu capilare
arteriole, venule derm, pulmon, inima, ficat,
tub digestiv. (Miocardita, hepatita, pneumonie interstitiala,
Trombocitele atasate endoteliilor trombi
Leucocitele pmn, limfocite, macrofage
Cresterea permeabilitatii vasculare
extravazarea sangelui

ERUPTIA cutanata localizare si aspect diferit ifd boala

Hipotensiune arteriala, soc

Mortalitate mare 1
50%

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
SEROLOGIC de rutina, accesibil
doua probe la 2-sapt minim, crestere de 4 x
reactia Weil Felix (in tuburi), Kudicke Steuer (pe lama) (ser de
convalescent aglutineaza suspensia de Proteus vulgaris (tulpini OX19, OX-2, OX-K) IgM
RFC, HA pasiva, latexaglutinare, IF, ELISA

bacteriologic numai in CNR (pericol de contaminare f.

mare)
sange, tesuturi, sputa, urina, fragmente de placenta
ex. microscopic
coloratii Gimenez, Giemsa
IF

izolare i.peritoneal la cobai, soarece alb frotiuri, inoculare pe

sac

Tratament
De electie DOXICICLINA
Alternativa - Cloramfenicol

Epidemiologie
Rezervorul de infectie:
Uman
Mamifere
Sobolani

Transmitere
Paduchi infectati
Capuse
Purici
Romania : tifos exantematic, febra butonoasa

Combatere si profilaxie
Tifos exantematic
Igiena personala si colectiva
Dezinsectia chimica
Educatie sanitara

Alte rickettsioze

Evitarea contactului cu focarele naturale

Deratizare
Dezinsectie
Repelenti pe haine, haine de culoare deschise,
Controlul tegumentelor, indepartarea capuselor care
au intepat, antiseptizarea locului de intepatura

NU exista profilaxie specifica (Vaccin)

Coxiella burnetii
Cox si Burnet
Sufera variatie de faza scade virulenta
Infectare prin inhalare aerosoli, pulberi
contaminate si mai rar prin consum lapte nefiert
Boala Febra Q (query etiologie necunoscuta
initial)
Infectie inaparenta
Pneumonie interstitiala, afectare hepatica si
splenica, chiar exantem maculo-papular
Vindecare spontana
Tetraciclina, SXT

Ehrlichia
E. senetsu, E. chaffeensis, specie
nenumita ?
Sdr. clinic asem. febra patata a Muntilor
Stancosi
Leucopenie, anemie, limfadenopatie,
Tratament tetracicline