CURS

CIRCULATIA VENOASA
CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia venoasa
Venele sunt vasele care adun sangele de la periferie si il transport la inim.
Diametrul creste de la capilare spre inim.
Sistemul venos al marii circulatii este format din toate venele care conduc sangele
venos in venele cave superioar si inferioar ce se deschid in inim.
Peretele venos este format din trei tunici (intima, media si adventicea), fibrele
musculare fiind mai putin reprezentate comparativ cu arterele.
In adventice intalnim fibre musculare netede cu dispozitie longitudinal.
In raport cu structura mediei intalnim vene fibroase,fibroelastice si musculare.
Venele de tip muscular, in special cele de la membrele inferioare, sunt prevzute cu
valvule care impiedic refluxul coloanei de sange.
Valvulele sunt pliuri ale endoteliului, prevzute cu fibre musculare netede.
Ele se deschid cand sangele curge spre inim si se inchid cand sangele curge spre
periferie.
Inervatia si vascularizatia seamn cu cea a arterelor.

Proprietatile functionale ale venelor

1) Distensibilitatea-Venele pot acumula o cantitate mare de sange fara sa-si
creasca presiunea sanguina, deoarece in conditii normale
ele sunt destinse incomplet, fiind partial colabate.
Datorita acestui aspect, 70% din volumul circulator este
stocat la nivel venos.

2) Contractiilliitatea-reprezinta capacitatea venelor de calibru mic si mijlociu de

a se contracta cu ajutorul fibrelor musculare din structura lor, asigurand astfel
intoarcerea venoasa.
Parametri circulatiei venoase:
a) Viteza sangelui este de 0,5mm/s la periferie si de 95mm/s in venele cave.

b) Presiunea hidrodinamica este de 9mmHg la capatul venos al capilarelor

sanguine si scade pana la o valoare de aproximativ 0 mmHg la nivelul venelor mari
si a atriului drept (presiune venoasa centrala PVC).
PVC poate creste semnificativ (20-30 mmHg) in cazul incarcarilor lichidiene
(insuficienta cardiaca, transfuzii masive, sarcina).
PVC scade (-3, -5 mm Hg) daca debitul cardiac este crescut sau daca scade
intoarcerea venoasa (hemoragie masiva)

c) Relatia presiune venoasa debit cardiac este invers proportionala, in sensul

ca o crestere a debitului cardiac determina o golire mai buna a sistemului venos si
implicit o scadere a presiunii venoase.

Factorii ce asigura intoarcerea venoasa

1) Diferenta de Phidrostatic:
Presiunea hidrostatica la membrele inf. = 9 mmHg iar presiunea hidrostatica din
atriul drept = 0-2 mmHg.
Se formeaza astfel un gradient de presiune suficient in clinostatism (fr influenta
gravitatiei).
3) Sistola VS: Impinge coloana de sange in artere,capilare, vene (vis a tergo).

4) Miscrile respiratorii:
- inspirul presiunea negativa din cutia toracic =>sangele este aspirat in sus din
vene (vis a fronte);
- expir forat cu glota inchis (manevra Valsalva) => intoarcerea venoas.
4) Diafragmul:
Coboar in inspir => preseaz venele abdominale=> intoarcerea venoas

5) Sistemul de valvule in cuib de randunic

- segmenteaz coloana de sange;
- asigur un sens unidirectional
(impreun cu pompa muscular).

6) Pompa muscular: contractiile musculaturii invecinate,intermitente =>

presiunea venoas=> intoarcerea venoas,
- foarte important la persoanele sntoase si persoanele cu insuficiente valvulare.

7) Functia VD: aspiratie in sistol (efect direct) si diastol (umplerea rapid

postsistolic),
- insuficien cardiac dreapt => staz venoas decliv (ficat, membre
inferioare).

8) Pulsatiile arterelor invecinate.

9) Forta gravitational:
+ deasupra 0 hidrostatic,
- sub 0 hidrostatic.

10) Tonusul venos:

(SNVS) => intoarcerea venoas
(t ) => intoarcerea venoas

Circulatia limfatic
Este circulatie de tip secundar, care ajunge in final in vene.
Cu ajutorul ei fluidele ajung din spatiul interstitial inapoi in vasele de sange (2-3
litri/zi).
Aproape toate tesuturile organismului prezinta canale limfatice speciale care
dreneaza fluidele direct din spatiul interstitial.
Exceptie fac portiunea superficiala a pielii, sistemul nervos central, endomisium
muschilor si oasele, care prezinta niste mici canale prelimfatice cu rol
asemanator.
-Limfaticele din partea inferioara a organismului se varsa in ductul (canalul)
toracic care se deschide in circulatia venoasa la nivelul jonctiunii dintre vena
jugulara interna stanga si vena subclaviculara stanga.
-Limfaticele din jumatatea stanga a capului, membrul superior stang si regiunea
toracica stanga , se varsa in ductul toracic inainte de varsarea acestuia in sistemul
venos.
-Limfaticele din jumatatea dreapta a capului si gatului,membrul superior drept si
regiunea toracica dreapta, se varsa in ductul limfatic drept, care se deschide in
circulatia venoasa la nivelul jonctiunii dintre vena jugulara interna si vena
subclaviculara dreapta.

Componentele sistemului limfatic:

1.capilarele limfatice in tesuturi, functioneaz ca niste mini valve => permit
trecerea unidirectional pentru ap si particule;
2. vasele limfaticevase limfatice mari (cu valve) vene
3. ganglionii limfatici filtreaza limfa, produc si depoziteaza limfocite si
anticorpi (rol in imunitate).
Capilarele limfatice se gasesc la originea sistemului limfatic.
Sunt delimitate de o membrana bazala subtire, de care sunt atasate lax celulele
endoteliale.
Celulele endoteliale adera prin intermediul unor filamente de ancorare de tesutul
din jurul lor.
Prin asezarea lor, capetele a 2 celule vecine se suprapun, dar formeaza un spatiu
liber intre ele, structura astfel organizata avand rolul unei valve, care favorizeaza
intrarea limfei in capilar si limiteaza iesirea.
Membrana bazala este continua si este inconjurata de fibre musculare netede.
Invelisul muscular al vaselor limfatice manifesta contractii
ritmice intrinsece, care genereaza o presiune de cativa mmHg, favorizand circulatia
limfei
Confluenta capilarelor limfatice formeaza vase mai mari,prevazute cu numeroase
valve bicuspide ce impiedica,curgerea gravitationala a limfei.

Principiul formarii limfei-Presiunea hidrostatica la capatul arterial al capilarului

determina iesirea fluidului proteic prin peretele capilar.
La capatul venos, presiunea hidrostatica este mica si astfel presiunea coloidosmotica a proteinelor plasmatice determina reintrarea apei, electrolitilor si
cristaloizilor in circulatie.Proteinele nu pot fi reabsorbite si impreuna cu o parte a
apei si sarurilor, sunt drenate prin limfa.
Concentratia proteinelor din lichidul interstitial si de la nivelul capilarului limfatic
este de 2 g/dl. La nivel hepatic concentratia proteinelor este de 6g/dl iar la nivel
intestinal este de 3-4 g/dl.
La nivelul ductului toracic, concentratia proteinelor este de
3-5 g/dl
La nivel gastrointestinal in circulatia limfatica se absorb lipidele. Dupa un pranz
bogat in lipide, concentralia lor limfatica la nivelul ductului toracic este de 1-2%.
Circulatia limfatica are un flux redus si o presiune scazuta.

Factorii care cresc presiunea interstitiala cresc si fluxul

limfatic:
1. cresterea presiunii capilare
2. scaderea presiunii coloid-osmotica plasmatice
3. cresterea presiunii coloid-osmotica interstitiale
4. cresterea permeabilitatii capilare
Toate vasele limfatice prezinta in interior valve care asigura curgerea
unidirectionala a limfei. In momentul in care colectoarele limfatice sunt destinse de
fluid, se contracta automat intermitent fibrele musculare
netede din structura peretelui, determinand astfel inaintarea
limfei in vas (pompa limfatica vasculara).
Procesul continua de-a lungul tuturor vaselor limfatice, pana la varsarea lor in
circulatia venoasa.
Presiunea in ductul toracic poate sa ajunga la valoarea de
50-100 mmHg.
Factorii extrinseci care asigura intoarcerea limfatica sunt:
1. contractia muschilor scheletici
2. miscarea diferitelor zone din organism
3. pulsatia arterelor adiacente
4. compresia tesuturilor de catre obiectele din exteriorul organismului.
Pompa limfatica capilara se datoreaza tractiunii pe care filamentele de ancorare o
exercita asupra peretelui endotelial, in momentul in care tesutul adiacent prezinta
un exces de fluide. Consecutiv fluidele intra in capilar prin porii dintre 2 celule
endoteliale vecine.
Circulatia limfatic - roluri :
- dreneaz apa si catabolitii care nu au fost preluati de
circulatia venoas (10%);
- colecteaz proteinele remanente la nivel tisular, pe care le
readuce in circulatia sistemic;
- prin nodulii limfatici potenteaz statusul imun;
- asigur absorbtia lipidelor (chilomicroni) la nivelul vilozittilor intestinale;
- overflow mechanism cu rolul de a readuce excesul de
lichid din spatiul interstitial in circulatie (mentine uscat
interstitiul).