Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI
ANUL UNIVERSITAR 2014-2015
FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Disciplinelor preclinice
S N TATE
Studiiuniversitaredelicen
MEDICIN
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Denumirea disciplinei
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar
/ laborator / stagiu
clinic
ANATOMIECLINIC
Conf.Dr.CristescuVasilic
.L.HrovescuTudor (p.o.)
Codul disciplinei
MO.03
Anul de studiu
III
Categoria formativ a disciplinei

Semestrul*
DS
Tipul de evaluare final (E, V)
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ)

Op
Numrul de credite
* Dac disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaz cte o fi pentru fiecare semestru
Numr de ore pe sptmn
Total ore din planul de nvmnt
1
14
din care ore de curs:

1
14
Total ore pe semestru
56
Distribuia fondului de timp

1. Descifrarea i studiul notielor de curs
2. Studiul dup manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentar n bibliotec
5. Activitate specific de pregtire SEMINAR i/sau LABORATOR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc
7.Pregatire lucrri de control
8. Pregtire prezentri orale
9. Pregtire examinare final
10. Consultaii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe Internet
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti:
Lucrri practice
Lucrri practice
Total ore studiu
individual
V
2
42
ore
7
7
7
7
7
0
0
0
3
0
0
2
2
0
0
Denumirea cursului
Competeneleprofesionale
specifice disciplinei
Anatomieclinic
Interpretarea datelor obinute utiliznd metode clinice clasice: palpare, percuie,
auscultaie i cu ajutorul explorrilor imagistice radiologice, ecografice, imagini de
tomografie computerizat, rezonan magnetic etc.
Orientarea anatomic pentru executarea unor tehnici i manevre diagnostice sau
terapeutice de ex.: puncia bioptic hepatic pe cale clasic sau transjugular,
infiltrarea anestezic a unui nerv intercostal etc.
Competeneletransversale
Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

medicale prin susinerea de prezentri orale att n timpul semestrului ct i la
examen. Stimularea lucrului n echip prin participarea studenilor la Cercul studenesc
de Anatomie, elaborarea de lucrri tiinifice. Anatomia este tiina formei vii
(Francisc Rainer) implementarea noiunilor de anatomie funcional i stabilirea de
corelaii anatomo-clinice.
Dobndirea de cunotine pentru abordarea n clinic a corpului uman pe baza
precizrii siturii i poziiei organelor i formaiunilor profunde n raport cu suprafaa
corpului uman sau accesibile vizualizrii (directe sau prin metode imagistice) ori
palprii precum i variaia acestor raporturi n cursul vieii sau ca urmare a unor
modificri patologice.
Utilizarea noiunile generale de embriologie, anatomie descriptiv i topografic pentru
obinerea datelor obiective (examen clinic i paraclinic) privind aspectul normal i
modificrile patologice macroscopice ale organelor sau altor formaiuni anatomice..
Obiectivul general al disciplinei
Obiectivele specifice disciplinei
Coninutul cursului Programa analitic

1.
Introducere n anatomia clinic definiie, scop. Unicitatea i individualitatea organismului
uman. Metode de interpretare i fixare a informaiilor obinute din explorarea clinic i paraclinic.
Anatomia clinic a oaselor diferene ntre oasele cu dezvoltare desmal i encondral.
2.
Anatomia clinic a articulaiilor, muchilor, fasciilor, burselor sinoviale. Poziia de relaxare
i de funcie. Biomecanic articular. Deformaiile. Sindroamele canalare.
3.
Anatomia clinic a arterelor, venelor i limfaticelor. Circulaia colateral. Teritorii limfatice
i ci de drenaj.
4.
Anatomia clinic a nervilor nervii cranieni i spinali. Durerea iradiat i referit. Anatomia
clinic a meningelor localizarea unei hemoragii intracraniene; venele emisare. Bazele anatomice ale
manifestrilor funcionale n meningite. Anatomia clinic a glandelor endocrine glandele hipofiz,
epifiz, tiroid, paratiroid, suprarenale.
5.
Anatomia clinic a toracelui peretele toracic; regiunea mamar. Regiunile pleuro-pulmonare;
mediastinul. Metode imagistice actuale de explorare a cordului i vaselor mari.
6.
Anatomia clinic a viscerelor abdomino-pelvine peretele antero-lateral abdominal, regiunea
lombar, perineul. Diafragmele regiunii abdomino-pelvine. Proiecii cutanate. Tueul rectal; tueul
rectal. Sfincterele morfologice i funcionale ale tubului digestiv.
7.
Anatomia clinic a malformaiilor congenitale. Bazele anatomice ale unor manevre clinice
de diagnostic i tratament.
14 ore
2h
2h
2h
2h
2h
2h
2h
Bibliografieminimal
1. Anatomie clinic fundamente i aplicaii Moore K.L, Dalley A.F, Agur A.M.R, Ed. medical Callisto, Bucureti, 2012
2. Anatomie clinic note de curs Constantinescu N.M, Bucureti, 2010
3. Atlas de anatomie la patul bolnavului Constantinescu N.M, Ed. ALL, Bucureti, 2001
4. Anatomie clinic Albu I, Georgia R, Ed. ALL, Bucureti, 2010
5. Grays Anatomy pentru studeni Drake L.R, Vogl A.W, Mitchell A.W.M, Ed. Prior & Books, Bucureti, 2011
Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor
profesionaleiangajatorilorreprezentatividindomeniulS n t ii
n realizarea programei analitice am inut cont de modalitile de studiu al anatomiei din instituiile de nvmnt superior din
ar dar i din Uniunea European, armonizate conform tendinelor actuale prezentate la Congresele Europene de Anatomie
Clinic EACA 2011 (Padova, Italia) i EACA 2013 (Lisabona, Portugalia), la care colectivul disciplinei a participat activ. n
urma consultrilorlor cu manageri de spitale i administratori privai de firme furnizoare de servicii medicale clinice i
paraclinice am acordat o mai mare importan laturii practice a anatomiei clinice pentru o mai uoar inserie a absolvenilor
pe piaa muncii.
Modul de transmitere a informaiilor
Forme de activitate
Metode didactice folosite
Laptop, videoproiector. Prezentare modern Power Point a noiunilor de baz nsoite
Curs
de iconografie. Curs interactiv pentru stabilirea i fixarea corelaiilor anatomo-clinice.
Rspunsuri la ntrebarile studenilor.
Laborator
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudent la examenul practic pentru a fi admis la verificarea
final :
Pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de competene generale i specifice disciplinei consideram necesar
prezena interactiv la minim 50 % dintre cursuri i rezolvarea cazurilor clinice prezentate, pe baza cunotinelor deja nsuite
de anatomie, semiologie medical i semiologie chirurgical.
La stabilirea notei finale se iau n considerare
Ponderea n notare, exprimat n procente

(Total = 100%)
80%
20%
-
- rspunsurile la examen (evaluarea final)

- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator
- testarea periodic prin lucrri de control / colocvii
- testarea continu pe parcursul semestrului
- activitile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activiti
Descriei modalit ile practice de evaluare final ,- V
Examenul const n prezentarea oral a celor 2 subiecte extrase de ctre student din cele 2 categorii (categoria 1 subiecte
teoretice de curs i categoria a 2-a cazuri clinice prezentate n Grays Anatomy pentru studeni). Toate subiectele sunt
aduse la cunotina studenilor de la nceputul semestrului. Examenul se susine pe grupe de studiu, se acord timp de
gndire studenilor i este transparent. La examinare particip minim 3 studeni i nc un cadru didactic titular al disciplinei
Anatomie i embriologie, n afara titularului de curs. Medicina fiind o profesie care necesit comunicarea cu pacienii i
comunicarea ntre membrii personalului medical, considerm c examinarea oral este singura form care ne permite
evaluarea cunotinelor anatomice i stabilirea corelaiilor anatomo-clinice.
Cerine minime pentru nota 5
Cerine pentru nota 10
(sau cum se acord nota 5)
Prezentarea corect dar minimal a corelaiilor
Prezentarea corect i pe larg a subiectelor din
anatomo-clinice n cadrul subiectului din categoria a
ambele categorii cu explicarea noiunilor de
2-a: cazuri clinice.
anatomie ce justific manevrele diagnostice i
terapeutice.
Data completrii
Titular disciplin,
Conf.Dr.CristescuVasilic
ef Departament,
Conf. Dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,
.L.Hrovescu Tudor
Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

-
Data avizrii n departament

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Disciplinelor preclinice
S N TATE
MEDICIN
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
ANATOMIE CLINICA
Conf.Dr.TanasiC linMihai
.L.Dr. HrovescuTudor
Codul disciplinei
MO.03
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS

Op
Numrul de credite
1
14

1
14
56

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti:
Denumirea cursului
Neuroanatomie
Lucrri practice
Lucrri practice
Total ore studiu
individual
V6
2
42
ore
7
7
7
7
7
0
0
0
3
0
0
2
2
0
0
Interpretarea datelor obinute utiliznd metode clinice clasice: palpare, percuie,

auscultaie i cu ajutorul explorrilor imagistice radiologice, ecografice, imagini de
tomografie computerizat, rezonan magnetic etc.
Orientarea anatomic pentru executarea unor tehnici i manevre diagnostice sau
terapeutice de ex.: puncia bioptic hepatic pe cale clasic sau transjugular,
infiltrarea anestezic a unui nerv intercostal etc.
Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

medicale prin susinerea de prezentri orale att n timpul semestrului ct i la
examen. Stimularea lucrului n echip prin participarea studenilor la Cercul studenesc
de Anatomie, elaborarea de lucrri tiinifice. Anatomia este tiina formei vii
(Francisc Rainer) implementarea noiunilor de anatomie funcional i stabilirea de
corelaii anatomo-clinice.
Dobndirea de cunotine pentru abordarea n clinic a corpului uman pe baza
precizrii siturii i poziiei organelor i formaiunilor profunde n raport cu suprafaa
corpului uman sau accesibile vizualizrii (directe sau prin metode imagistice) ori
palprii precum i variaia acestor raporturi n cursul vieii sau ca urmare a unor
modificri patologice.
Utilizarea noiunile generale de embriologie, anatomie descriptiv i topografic pentru
obinerea datelor obiective (examen clinic i paraclinic) privind aspectul normal i
modificrile patologice macroscopice ale organelor sau altor formaiuni anatomice..

14 ore
1.
Introducerenanatomiaclinic definiie, scop. Unicitatea i individualitatea organismului uman. Metode
de interpretare i fixare a informaiilor obinute din explorarea clinic i paraclinic. Anatomiaclinic aoaselor
2h
diferene ntre oasele cu dezvoltare desmal i encondral.
2.
Anatomiaclinic aarticulaiilor,muchilor,fasciilor,burselorsinoviale. Poziia de relaxare i de
2h
funcie. Biomecanic articular. Deformaiile. Sindroamele canalare.
3.
Anatomiaclinic aarterelor,venelorilimfaticelor.Circulaia colateral. Teritorii limfatice i ci de
2h
drenaj.
4.
Anatomiaclinic anervilor nervii cranieni i spinali. Durerea iradiat i referit. Anatomiaclinic a
meningelor localizarea unei hemoragii intracraniene; venele emisare. Bazele anatomice ale manifestrilor
2h
funcionale n meningite. Anatomiaclinic aglandelorendocrine glandele hipofiz, epifiz, tiroid, paratiroid,
suprarenale.
5.
Anatomiaclinic atoracelui peretele toracic; regiunea mamar. Regiunile pleuro-pulmonare;
2h
mediastinul. Metode imagistice actuale de explorare a cordului i vaselor mari.
6.
Anatomiaclinic aviscerelorabdomino-pelvine peretele antero-lateral abdominal, regiunea lombar,
2h
perineul. Diafragmele regiunii abdomino-pelvine. Proiecii cutanate. Tueul rectal; tueul rectal. Sfincterele
morfologice i funcionale ale tubului digestiv.
7.
Anatomiaclinic amalformaiilorcongenitale. Bazele anatomice ale unor manevre clinice de
2h
diagnosticitratament.
Bibliografieminimal
1. Anatomie clinic fundamente i aplicaii Moore K.L, Dalley A.F, Agur A.M.R, Ed. medical Callisto, Bucureti, 2012
2. Anatomie clinic note de curs Constantinescu N.M, Bucureti, 2010
3. Atlas de anatomie la patul bolnavului Constantinescu N.M, Ed. ALL, Bucureti, 2001
4. Anatomie clinic Albu I, Georgia R, Ed. ALL, Bucureti, 2010
5. Grays Anatomy pentru studeni Drake L.R, Vogl A.W, Mitchell A.W.M, Ed. Prior & Books, Bucureti, 2011
6.Tanasi M. Neuroanatomie 2008
7.Tanasi M Neuroanatomie 2012
8.Hrovescu T. Anatomia capului i gtului: osteologie-artrologie-miologie 2008
9.Hrovescu T. Endo-i exobaza 2011
10. Modulul Biblioteca virtuala din cadrul seciunii e-learning a site-ului www.utm.ro
n realizarea programei analitice am inut cont de modalitile de studiu al anatomiei din instituiile de nvmnt superior din
ar dar i din Uniunea European, armonizate conform tendinelor actuale prezentate la Congresele Europene de Anatomie
Clinic EACA 2011 (Padova, Italia) i EACA 2013 (Lisabona, Portugalia), la care colectivul disciplinei a participat activ. n
urma consultrilorlor cu manageri de spitale i administratori privai de firme furnizoare de servicii medicale clinice i
paraclinice am acordat o mai mare importan laturii practice a anatomiei clinice pentru o mai uoar inserie a absolvenilor
pe piaa muncii.
Forme de activitate
Laptop, videoproiector. Prezentare modern Power Point a noiunilor de baz nsoite
Curs
de iconografie. Curs interactiv pentru stabilirea i fixarea corelaiilor anatomo-clinice.
Rspunsuri la ntrebarile studenilor.
Laborator
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentla examenul practic pentru a fi admis la verificarea
final :
Pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de competene generale i specifice disciplinei consideram necesar
prezena interactiv la minim 50 % dintre cursuri i rezolvarea cazurilor clinice prezentate, pe baza cunotinelor deja nsuite
de anatomie, semiologie medical i semiologie chirurgical.

(Total = 100%)
80%
20%
-
- rspunsurile la examen (evaluarea final)

- alte activiti
Descriei modalit ile practice de evaluare final ,- V
Examenul const n prezentarea oral a celor 2 subiecte extrase de ctre student din cele 2 categorii (categoria 1 subiecte
teoretice de curs i categoria a 2-a cazuri clinice prezentate n Grays Anatomy pentru studeni). Toate subiectele sunt
aduse la cunotina studenilor de la nceputul semestrului. Examenul se susine pe grupe de studiu, se acord timp de
gndire studenilor i este transparent. La examinare particip minim 3 studeni i nc un cadru didactic titular al disciplinei
Anatomie i embriologie, n afara titularului de curs. Medicina fiind o profesie care necesit comunicarea cu pacienii i
comunicarea ntre membrii personalului medical, considerm c examinarea oral este singura form care ne permite
evaluarea cunotinelor anatomice i stabilirea corelaiilor anatomo-clinice.
Prezentarea corect dar minimal a corelaiilor
Prezentarea corect i pe larg a subiectelor din
anatomo-clinice n cadrul subiectului din categoria a
ambele categorii cu explicarea noiunilor de
2-a: cazuri clinice.
anatomie ce justific manevrele diagnostice i
terapeutice.
Data completrii
29.09.2014
Titular disciplin,
Conf. Dr. Tanasi Calin Mihai
ef Departament,
Conf. Dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,
.L.Dr. HrovescuTudor

-

25.09.2014

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Facultatea
Departamentul 1)
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii 2)
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic/LP
S N TATE
Medicin
EDUCATIE FIZICA
Asist.Univ.Drd URICHIANU ADRIAN ION
Codul disciplinei
M.3.0500.08
Anul de studiu
III

Semestrul*
DC
Tipul de evaluare final

O
Numrul de credite
1
14

0
0
14
Lucrari practice
Lucrari practice
Total ore studiu
individual

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti:participare la competiii sportive, participare la activiti cultural-artistice i sportive universitare
Denumirea cursului
EDUCATIE FIZICA
V5
1
1
14
0
ore
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.Proiectarea modular (Educaie fizic i sportiv, Sport i performan motric,

Kinetoterapie i motricitate special) i planificarea coninuturilor de baz ale
domeniului cu orientare interdisciplinar
2. Organizarea curriculumului integrat i a mediului de instruire i nvare, cu accent
interdisciplinar (Educaie fizic i sportiv, Sport i performan motric, Kinetoterapie
i motricitate special)
3.Evaluarea creterii i dezvoltrii fizice i a calitii motricitii potrivit cerinelor/
obiectivelor specifice educaiei fizice si sportive, a atitudinii fa de practicarea
independent a exerciiului fizic
4.Descrierea i demonstrarea sistemelor operaionale specifice Educaiei fizice i
sportive, pe grupe de vrst
5.Evaluarea nivelului de pregtire a practicanilor activitilor de educaie fizic i sport
6.Utilizarea elementelor de management i marketing specifice domeniului
1.Organizarea de activiti de educaie fizic i sportive pentru persoane de diferite
vrste i niveluri de pregtire n condiii de asisten calificat, cu respectarea
normelor de etic i deontologie profesional
2. ndeplinirea n condiii de eficien i eficacitate a sarcinilor de lucru pentru
organizarea i desfurarea activitilor sportive
3. Operarea cu programe digitale , documentarea i comunicarea ntr-o limb de
circulaie internaionala
-mrirea capacitii de efort fizic i intelectual;
- dezvoltarea armonioas a organismului;
- optimizarea strii de sntate;
- prevenirea instalrii deficienelor fizice globale i segmentare, formarea i meninerea
atitudinilor corecte ale corpului;
mbuntirea calitilor motrice de baz (for, vitez, rezisten, ndemnare);
-consolidarea unor elemente i procedee tehnice de baz din atletism, gimnastic,
jocuri sportive i sporturi aplicative i aplicarea lor n condiii de concurs sau joc
bilateral;
- stimularea interesului studenilor pentru practicarea sistematic i independent a
exerciiului fizic n mod individual i colectiv zilnic sau sptmnal;
- crearea obinuinei de respectare a normelor de igien sportiv i de prevenire a
accidentelor.

Nr. ore
1.
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului/LP Programa analitic
Nr. ore
1.Exerciii de influentare selectiva a aparatului locomotor si de dezvoltare fizica generala: exercitii de elasticitate si
2
mobilitate articulara si muscular,
2.Exercitii si structuri de exercitii pentru dezvoltarea fizica generala (flotari, abdomen, genuflexiuni, sarituri cu
2
desprindere). Tenis de masa.
3.Exerciii i structuri de exerciii pentru exersarea elementelor i procedeelor tehnico-tactice din Fotbal-baietii si
2
volei-fetele. Joc bilateral pe teren redus si cu efective diferite.
4.Exerciii i structuri de exerciii din Fitness-Culturism pentru dezvoltarea musculaturii bratelor, trunchiului (spate,
2
abdomen), membrelor inferioare, exercitii pentru tonifierea generala a musculaturii posturale.
5.Exersarea jocului de sah. Exercitii de dezvoltare a mobilitatii si elasticitatii articulare, alergare usoara 10 minute.
2
6.Practicarea jocurilor sportive pe terenuri reduse, cu efective diferite. Cunotine de regulament i aplicarea lor n
2
condiii de joc i apropiate de joc.
7. Cerine, norme i probe de control.
2
TOTAL
14
Bibliografie minimal
1.CRSTEA, GH., (2003), Programarea i planificarea n educaia fizic i sportiv colar, Editura Universul, Bucureti;
2.CERGHIT, I., (1997), Metode de nvmnt, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,.
3.DRAGNEA, A., BOTA, A., (2010), Teoria activitilor motrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti;
4. CORDUN, M.: Postura corporal normal i patologic, Editura ANEFS, Bucureti, 1999
5. DRAGNEA, A., Bota, A.: Teoria activitilor motric, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1999
6. FILIPESCU, D., Gherghian, D., Bologa, M.: Educaie fizic n nvmntul superior medical, Editura UMF, 2001

Prin coninuturile sale, disciplina are un pronunat caracter pragmatic, contribuind la formarea specialitilor n domeniul
specializrii prin urmtoarele: dezvoltarea armonioas a organismului; optimizarea strii de sntate; prevenirea instalrii
deficienelor fizice globale i segmentare, formarea i meninerea atitudinilor corecte ale corpului; stimularea interesului
studenilor pentru practicarea sistematic i independent a exerciiului fizic n mod individual i colectiv zilnic sau
sptmnal; crearea obinuinei de respectare a normelor de igien sportiv i de prevenire a accidentelor; dezvoltarea
capacitii de autoaprare i autodepire.
Pregatirea fizica a studentilor contribuie la integrarea acestora intr-un mediu institutional responsabil cu dezvoltarea
aptitudinilor de autocontrol si echilibru fizic-psihic, deci corespunde asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice,
asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniu Sanatatii.

Forme de activitate
Curs
Expuneri;
Demonstraii;
Lucrari practicer
Demonstraii intuitive;
Explicaii nsoite de demonstraii.
Standardminimdeperforman - baremminimdeactivit ice trebuiesc efectuate de c tre student
-Progresul nregistrat ntre testarea iniial i cea final
2 referate realizate i susinute n cadrul orelor practice, admise cu minimum nota 5(corespunzator calificativului admis)
Executarea exerciiilor ca numr i corectitudine;
Evaluare continu pe parcursul activitii;
Teste pe parcursul semestrului i notarea lor;
Referate pentru cei scutii.
(Total = 100%)
- rspunsurile la examen / verificare (evaluarea final)
0%
- Verificarea la lucrri practice, probe de control.
70%
- Testarea deprinderilor specifice dintr-un joc sportiv invatat
10%
10%
0%
- alte activiti Participari la competitii sportive.
10%
Descriei modalit ile practice de evaluare final , Verificare: probe de control, practic individual: 25 abdomen; 30 spate;
participarea la un joc sportiv la alegere, 1 repriza.
25 abdomen; 30 spate;joc sportiv bilateral
Notarea se va face cu calificativele admis/ respins. Studentii
- 2 referate realizate i susinute n cadrul orelor practice,
care depasesc baremul minim vor fi evidentiati in fata
admise cu minimum nota 5(corespunzator calificativului
celorlalti studenti si dupa caz se va recomanda practicarea
admis)
sportului de performanta.
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
-
Titular de curs,
-
Titular de lucrari practice,

Asist.univ.dr. Urichianu Adrian

29.09.2014
UNIVERSITATEATITUMAIORESCUDINBUCURETI
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Preclinice
S N TATE
Medin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
clinic
FIZIOPATOLOGIE
Conf. Univ. Manole Cojocaru
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
Asist. Univ. Dr. Stoica Cristina

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
Codul disciplinei
M.3.0506.04
Anul de studiu
III
Categoriaformativ adisciplinei
Semestrul*
DF
Tipuldeevaluarefinal (E, V)
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-op ional ,F-facultativ )

O
Num ruldecredite
Num rdeorepes pt mn
Totaloredinplanuldenv
mnt
56
28
112
Distribu iafonduluidetimp
1.Descifrareaistudiulnoti elordecurs
2.Studiuldup manual,suportdecurs
4.Documentaresuplimentar nbibliotec
5.Activitatespecific depreg tireSEMINARi/sauLABORATOR
7.Pregatirelucr ridecontrol
8.Preg tireprezent riorale
9.Preg tireexaminarefinal
10.Consulta ii
13. Tutoriat
14.Examin ri
15.Alteactivit i:8)
seminar / laborator /
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E5
4
2
28
56
ore
10
15
5
5
3
0
0
0
13
0
0
5
0
0
0
Denumirea cursului
FIZIOPATOLOGIE
Obiectivele disciplinei de Fiziopatologie, conforme cu tematica europeana:
Stabilirea pozitiei Fiziopatologiei in curricula invatamintului biomedical, in conformitate
cu "Declaration of International Society of Pathophysiology" adoptata la al V lea
Congres International de Fiziopatologie de la Beijing", conform careia Fiziopatologia
este o disciplina integrativa, un instrument important in intelegerea naturii patologice,
ca fundament al rationamentului clinic si aprecierii corecte a unei boli, pentru
selectarea metodelor de restaurare a sanatatii.
- Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul in cadrul disciplinei de

fiziopatologie
- Participarea proprie, activa la manifestarile stiintifice in domeniu
- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
- Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experiente
- Dezvoltareaprofesional proprie
Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare
- dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico - paraclinice,
rezultate din domenii care privesc acelasi fenomen: fiziologie, biochimie,
morfopatologie, chirurgie, anestezie, medicina interna, neurologie
- intelegerea mecanismelor moleculare, celulare si sistemice, ale mbolnavirii
- schitarea diagnosticului functional si predictia asupra evolutiei disfunctiilor
- selectarea obiectivelor fiziopatologice ale terapiei
Instrumental-aplicative
- Integrarea etiologiei cu mecanismele patogenetice, pentru ierarhizarea modificarilor
dintre structura/functie, instalate cu oarecare specificitate, pentru fiecare tip de boala.
- Dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico paraclinice
- Proiectareasievaluareaactivit ilorpracticespecificedisciplineidefiziopatologie
- Utilizarea materialului didactic si intelegerea principiilor de functionare a aparaturii
specifice din laboratoare si explorari functionale
Obiective curs:
1.Validarea consensuala si intelegerea unui fenomen complex, desfasurat, la nivel
molecular, subcelular, celular, organic, sistemic, etc. si integrarea mecanismelor
patogenetice, activate pentru rezolvarea acestui fenomen, in corelatie cu etiologia.
2. Ierarhizarea modificarilor induse in structura si functia unor tesuturi, organe,
sisteme, de catre agentul patogen, pentru definirea unor disfunctii-insuficiente,
caracteristice bolii.
3. Stabilirea corelatiei dintre mecanismele fiziopatologice, evaluarea modificarilor
morfo-functionale produse in contextul unei afectiuni si aprecierea prognozei si a
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei, in practica medicala.
Obiectivelucr ripractice:
nabordareafiec reilucr ripractices-aurm ritunalgoritmlogiccecuprinde
elementeleteoreticeesen iale,scopulurm rit,principiulmetodei,precumimodulde
realizarepractic ideinterpretareabuletinelordeanaliz .
Coninutulcursului Programaanalitic
REAC IILEDER SPUNSALEORGANISMULUI
1.INFLAMATIA.Inflamatiaacuta:Modific rilevascularesicelulare:mediatorichimiciaiinflamatiei.
Etapeleinflamatiei:Etapadedeclanare,etapaefectoare( subetapa moleculara, subetapa celulara).
2.Inflamatiacronica:Agen ietiologici,celule,mediatori.Efectesistematicealeinflamatiei- reac iafebrila,
hipertermia, hipotermia.
3.REAC IAIMUNOLOGICA.Antigenul,Anticorpul,Mecanismulimun,Patologiamecanismuluiimun:reac ia
alergica - anafilactica(tipI),reac iacitotoxicaaanticorpilor(tipII),formareadecomplexeimune(tipIII),reac iade
hipersensibilitate de tip ntrziat (tip IV)
28 ore
2 ore
2ore
4. Mecanismele patogenice ale bolilor autoimune. Imunodeficientele primare si secundare (imunodeficiente primare,
imunodeficiente asociate celulei B, imunodeficiente asociate celulei T).
5. Imunodeficientele combinate, imunodeficiente secundare, sindromul de imunodeficienta dobndita.
Mecanismul de respingere a transplantului
6. FIZIOPATOLOGIA HEMOSTAZEI SI FIBRINOLIZEI. Faza vasculo -plachetara a hemostazei. Sindroame
hemoragice de cauz vascular .Sindroamehemoragicedecauz trombocitar .Fazaplasmaticaahemostazeicoagularea sanguina. Coagulopatii prin deficitul etapei tromboplastino-formatoare. Coagulopatii prin deficitul etapei
trombino-formatoare. Coagulopatii prin afectarea etapei fibrino-formatoare
7. Sindroamehemoragiceprininhibitoripatologiciaicoagul rii. Coagulareaintravascular diseminat CID
8. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI PROTEIC. Modific ripatologicealeproteinelorplasmatice; hiper, hipo,
disproteinemiile. Tulbur rile metabolismului aminoacizilor. Fiziopatologia metabolismului nucleoproteinelor;
hiperuricemii primare si secundare.
9. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC. Cai de metabolizare a glucozei. Gluconeogeneza,
metabolismul glicogenului, reglarea glicemiei. Sindromul hiperglicemic - diabetul zaharat. Sindromul hipoglicemic.
Mecanismul de producere a glicogenozelor
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
10. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI LIPIDIC. Hiperlipoproteinemiile primare si secundare

Fiziopatologia aterosclerozei. Obezitatea
2ore
11. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI ELECTROLITIC. Hipo si hipercalcemiile. Hipo si hiperfosfatemiile.

Osteoporoza osteomalacia. Depuneri anormale de calciu
2ore
12. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDRIC. Deshidratarea extracelular ,celulara,globala

Hiperhidatrareaextracelular ,celulara,globala
2ore
13. FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC. Acidozele si alcalozele respiratorii. Acidozele si alcalozele

metabolice Dezechilibre mixte.
2ore
14. OCUL.Etiologiaocului.Descriereaocului.Clasificareast rilordeoc.Clasificareaformelordeoc

2ore
Coninutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programaanalitic
28 ore
1.Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare
a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii sindromului inflamator.
2ore
2. Interpretarea sindromului inflamator pe baza buletinelor de analize, (hemograma, VSH, markeri ai inflamatiei,
etc;).
3. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare
a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii reactiilor imunologice (ex. interpretarea
grupelor sanguine).
2ore
2ore
4. Determinareagrupelorsanguinenlaborator;Interpretareareac iilorimunologicepebazabuletinelordeanalize.
2ore
5. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare

a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii hemostazei si fibrinolizei.
2ore
6. Efectuarea coagulogramei n laborator, fibrinogenului, interpretarea buletinelor de analize.

Recapitulare colocviu, interpretarea buletinelor de analize.
2ore
7. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de

functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii metabolismelor intermediare:
lipidic, glucidic si protidic: disproteinemii, electroforeza, lipidograma.
2ore
8. Efectuarea electroforezei proteinelor n laborator. Interpretarea rezultatelor de laborator n explorarea

metabolismelor intermediare lipidic,glucidiciprotidic.
functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretari modificarilor enzimelor si
izoenzimelor.
10. Recapitulare colocviu, interpretarea buletinelor de analize.
2ore
2ore
2ore

functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii dezechilibrelor acido-bazice.
2ore
12. Interpretareabuletinelordeanalize,amicrometodeiASTRUPncadrulexplor riiechilibruluiacido-bazic.
2ore

functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii echilibrului hidroelectrolitic.
Practic: interpretarea buletinelor de analize; a calciului, sodiului, potasiului, magneziului, etc.
2ore
14. Colocviu-examen lucrri practice

2ore
1.ConstantinB L E - Fiziopatologie Notedecurs,Ed.Universit iiTituMaiorescu,2011
2.ConstantinB L E - Fiziopatologielucr ripractice,Ed.Medical Etna,2010
3. L. GHERASIM Medicinaintern (cap.defiziopatologie),Ed.Medical ,2005
4. HARRISON Principiile medicinii interne - vol. l-2, Ed.Teora - 2003 (cap. de fiziopatologie)
5. L.M. TIERNEY, S. J. MCPHEE, M. A. PAPADAKIS - Diagnosticitratamentnpracticamedical ,edi ieinterna ional ,
Ed.tiin elormedicale,Bucureti,2001
6. J. WALLACH Interpretareatestelordediagnostic,edi ieinterna ional ,Ed.tiin elormedicale,2008
7. Stefan SILBERNAGL, Florian LANG Fiziopatologie atlas color, Ed. Medicala Callisto 2011.
Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa,fiind in
concordanta cu cerintele invatamantului universitar european prin actualizarea permanenta a informatiilor si deci
corespunzand asteptarilor reprezentantilor comuntatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Moduldetransmitereainformaiilor
Forme de activitate
Curs
Curs interactiv prezentat n format power-point
Interactiv, prezentare verbala si activitati practice pe aparatura;
Verificareacunotin elorstuden ilorininterpretarearezultatelorbiologiceobtinutein
Laborator / stagiu clinic / seminar
laborator;
Participarenlaboratordup instructajprealabilSSM.
Standard minim de performan - barem minim de activit i ce trebuiesc efectuate de c tre student la lucr rile
practice / stagiul clinic pentru a fi admis la examenul practic la seminar / proiect pentru a fi admis la verificarea
final
- Num rulmaximdeabsen emotivatepesemestrulalucr ripracticeestede2;acesteasevorrecuperaf r tax ,conform
program riidecomunacordcucadruldidacticndrum torconform,,CarteiUniversitatiiTituMaiorescu
- Studen iicarencursulunuisemestrucumuleaz maimultde4absen elalucr ripractice,nuvorfiprimi ilaexamenul
final dect n sesiuneaurm toaredeexamene,dup refacereacutaxacorespunz toareaprogramuluideactivit iaplicative
nerealizate
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la examenul final.
- nsuireaterminologieidespecialitateiutilizareaeincontext n mod adecvat
- Promovareatestuluideverificareacunotin elorteoreticedintimpulsemestrului:
- cunoatereaprincipiilordelaboratoriexplor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoatereaiaplicareametodelordelucrupentrutemadat
- cunoatereaintervalelornormalealerezultatelordelaboratoriexplor rilorfunc ionale
interpretareaexplor rilorfunc ionale;interpretarearezultatelordelaboratorisintetizarealornscopulcunoaterii

mecanismului fiziopatologic de stabilire a diagnosticului bolilor
Competenelegenerale:capacitateadeorganizare,capacitateaden elegere,capacitateadeevaluareiautoevaluare,
capacitateadealucranechip ,capacitateadeaaveauncomportamenteticicapacitateadeaanalizaisinteza
rezultatelorexplor rilorfunc ionaleidelaboratornecesareunuidiagnosticcorect.
Competente specifice:
- aezareavacueteideVSHnstativ,citirealuidup 1or iinterpretarearezultatului;
- efectuarea grupelor sanguine prin folosirea pipetelor automatepentrumanipulareareactivului,asngeluii
seruluidecercetatpelamedesticl ,efectundu-secitireadup 3-5 minute; interpretarea rezultatelor .
- pipetareaseruluidecercetatdinvacuetencuveleaparatuluidecoagulogram iaaparatuluidebiochimie
carevordeterminacoagulogramaifibrinogenul;interpretarearezultatelor.
- efectuarea manoperei de pipetare a serului de cercetat n dispozitivul cu gel a aparatului de electroforeza
proteinelor; interpretarea rezultatelor .
Pondereannotare,exprimat nprocente
(Total = 100%)
- r spunsurilelaexamen/verificare(evaluareafinal )
50%
- r spunsurilefinalelalucr rilepracticedelaborator
10%
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol / colocvii
10%
- testareacontinu peparcursulsemestrului
10%
- activit ilegenteme/referate/eseuri/traduceri/proiecteetc.
10%
- alteactivit i(participarelacercstudentescdefiziopatologie)
10%
Descrieimodalit ilepracticede evaluarefinal ,E/V.{deexemplu:lucrarescris (descriptiv i/sautestgril i/sau
problemeetc.),examinareoral cubilete,examenpracticindividualoringrup,proiectetc.}
Cerineminimepentrunota5
Cerinepentru nota 10
(saucumseacord nota5)
- nsuirea terminologiei de specialitate i utilizarea ei n
- Schitareadiagnosticuluifunc ionalsipredic ia
context n mod adecvat
asupraevolu ieidisfunc iilor selectarea
- Promovarea testului de verificare a cunotin elor teoretice
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei.
din timpul semestrului:
- cunoaterea principiilor de laborator i
explor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoaterea i aplicarea metodelor de lucru
pentrutemadat
- cunoaterea intervalelor normale ale
rezultatelor de laborator i explor rilor
func ionaleinterpretarea
explor rilor
func ionale;
- Interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea
rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul
cunoaterii mecanismului fiziopatologic de stabilire a
diagnosticului bolilor
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin ,
Conf. Univ. Dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole
Dataaviz riindepartament
29.09.2014
efDepartament,
Asist. Univ. Dr. Stoica Cristina
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
clinic
FIZIOPATOLOGIE
Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
Asist. Univ.Dr. Stoica Cristina

Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
Codul disciplinei
M.3.0506.04
Anul de studiu
III
Semestrul*
DF
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-op ional ,F-facultativ )

Num ruldecredite
Num rdeorepes pt mn
Totaloredinplanuldenv
mnt
56
28
112
10.Consulta ii
13. Tutoriat
14. Examin ri
15.Alteactivit i:8)
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E6
4
2
28
56
ore
10
5
5
5
3
0
5
0
15
0
0
8
0
0
0
Denumirea cursului
FIZIOPATOLOGIE
Obiectivele disciplinei de Fiziopatologie, conforme cu tematica europeana:
Stabilirea pozitiei Fiziopatologiei in curricula invatamintului biomedical, in conformitate
cu "Declaration of International Society of Pathophysiology" adoptata la al V lea
Congres International de Fiziopatologie de la Beijing", conform careia Fiziopatologia
este o disciplina integrativa, un instrument important in intelegerea naturii patologice,
ca fundament al rationamentului clinic si aprecierii corecte a unei boli, pentru
selectarea metodelor de restaurare a sanatatii.
- Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul in cadrul disciplinei de
fiziopatologie
- Participarea proprie, activa la manifestarile stiintifice in domeniu
- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
- Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experiente
- Dezvoltareaprofesional proprie
Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare
- dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico - paraclinice,
rezultate din domenii care privesc acelasi fenomen: fiziologie, biochimie,
morfopatologie, chirurgie, anestezie, medicina interna, neurologie
- intelegerea mecanismelor moleculare, celulare si sistemice, ale mbolnavirii
- schitarea diagnosticului functional si predictia asupra evolutiei disfunctiilor
- selectarea obiectivelor fiziopatologice ale terapiei
Instrumental-aplicative
- Integrarea etiologiei cu mecanismele patogenetice, pentru ierarhizarea modificarilor
dintre structura/functie, instalate cu oarecare specificitate, pentru fiecare tip de boala.
- Dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico paraclinice
- Proiectareasievaluareaactivit ilorpracticespecificedisciplineidefiziopatologie
- Utilizarea materialului didactic si intelegerea principiilor de functionare a aparaturii
specifice din laboratoare si explorari functionale
Obiective curs:
1.Validarea consensuala si intelegerea unui fenomen complex, desfasurat, la nivel
molecular, subcelular, celular, organic, sistemic, etc. si integrarea mecanismelor
patogenetice, activate pentru rezolvarea acestui fenomen, in corelatie cu etiologia.
2. Ierarhizarea modificarilor induse in structura si functia unor tesuturi, organe,
sisteme, de catre agentul patogen, pentru definirea unor disfunctii-insuficiente,
caracteristice bolii.
3. Stabilirea corelatiei dintre mecanismele fiziopatologice, evaluarea modificarilor
morfo-functionale produse in contextul unei afectiuni si aprecierea prognozei si a
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei, in practica medicala.
Obiectivelucr ripractice:
nabordareafiec reilucr ripractices-aurm ritunalgoritmlogiccecuprinde
elementeleteoreticeesen iale,scopulurm rit,principiulmetodei,precumimodulde
realizarepractic ideinterpretareabuletinelordeanaliz .
28 ore
1. FIZIOPATOLOGIA SNGELUI. Fiziopatologia seriei eritrocitare. Anemiile megaloblastice, feriprive, hemolitice,
posthemoragice, anemii prin insuficienta medulara
2 ore
2. Fiziopatologia seriei leucocitare. Granulocitare, sindromul mieloproliferativ; limfocitare, sindromul limfoproliferativ.
Fiziopatologia seriei trombocitare. Sindroame hemoragice de cauza trombocitara
3. FIZIOPATOLOGIAINSUFICIENTEIRESPIRATORIIDECAUZ PULMONAR ;mecanismele patogenice :
inegalitateaventila ie/perfuzie,hipoventilatiealveolara,alterareadifuziunii; patogeneza astmului bronsic,
emfizemului pulmonar, BPOC
4. Fiziopatologiainsuficien eirespiratoriideetiologiidiverse;implica iilepatogenicealeoxigenului -ozono terapiei.
2ore
2ore
2ore
5. FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI CARDICE (IC.); performanta cardiaca, metabolismul cardiac in I.C.; sistemul
adrenergic in I.C.; cauzele insuficientei cardiace: cauzele precipitante; formele de insuficienta cardiaca.
6. Tahi si bradiaritmiile, cardiopatia ischemica, infarctul de miocard; cardiomiopatii si miocardite; cordul pulmonar
acut si cronic
7. FIZIOPATOLOGIA HOMEOSTAZIEI PRESIONALE. Controlul TA: hipertensiunea primara si secundara
8. Hipotensiunea arteriala. socul: clasificare, mecanisme patogenice
9. FIZIOPATOLOGIA TUBULUI DIGESTIV SI A GLANDELOR ANEXE. Controlulfunc ieigastro-intestinale
(structura, mobilitate, func iesecretorie,digestie,absortie). Mecanismele patogenice ale ulcerului gastric si
duodenal (sindromul Zollinger-Ellison)
10. Sindromul de malabsortie. Tulbur rilemetabolismuluihepatic. Fiziopatologia icterelor
11. Fiziopatologia litiazei biliare. Fiziopatologia insuficientei pancreatice acute si cronice
12. FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI RENALE. Controlulfunc ieirenale(structura,func ii). Mecanisme
patogenicein:infec iaurinara,boliobstructive renale glomerulopatii, nefrite interstitiale.
Insuficienta renala acuta si cronica.
13. FIZIOPATOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE. Mecanisme ale controlului endocrin. Hiper si hipo func ii
endocrine
14. FIZIOPATOLOGIASISTEMULUINERVOS.Fiziopatologiasistemuluinervoscentralialvie iiderela ie.
Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ. Fiziopatologia sistemului nervos periferic. Durerea
1. Metodologia de explorare a hematologica a seriei, eritrocitare, leucocitare si trombocitare.
2. Studiul unui frotiu de snge periferic, patologic. Interpretarea buletinelor de analize.
3. Metodologia de explorare a aparatului cardiovascular.
4. Interpretarea EKG patologic
5. Interpretarea EKG patologic
6. Metodologia de explorare a respiratiei-volume si debite in disfunctiile ventilatorii; gazele sanguin
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
28 ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
7. Efectuarea spirometriei; interpretareabuletinelordeanalizenafec iunipulmonare.Colocviu

recapitulare.
2ore
8. Metodologia de explorare a digestiei:sucgastric,secre iebiliarasipancreatica.Explorareafunc iilor

hepatice.
2ore
9. Interpretarea buletinelor de analize: radiografii cu bariu ale tubului digestiv, hepatoscintigrame, ecografii
digestive.
10. Metodologia de explorare a rinichiului: examen urina, clearance, nefrograma, examen ecografic,
tomografic. Colocviu recapitulare.
11. Efectuarea unuisumardeurin nlaborator.Interpretareabuletinelordeanalize,urografii,ecografii
renale, scintigrame renale, tomografii renale, IRM renale, etc.
12. Metodologia explorari neuromusculara: EEG (electroencefalograma).
13. Interpretarea buletinelor de analize a EEG-uluiielectromiogrameilapacien iicuafec iuni
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
neuromusculareicerebrale.
14. Colocviu-examenlucr ripractice- oral; expunerea metodologiilor explorarilor functionale.
2ore
Bibliografieminimal
1.ConstantinB L E - Fiziopatologie Notedecurs,Ed.Universit iiTituMaiorescu,2011
2.ConstantinB L E - Fiziopatologielucr ripractice,Ed.Medical Etna,2010
3. L. GHERASIM Medicinaintern (cap.defiziopatologie),Ed.Medical ,2005
4. HARRISON Principiile medicinii interne - vol. l-2, Ed.Teora - 2003 (cap. de fiziopatologie)
5. L.M. TIERNEY, S. J. MCPHEE, M. A. PAPADAKIS - Diagnosticitratamentnpracticamedical ,edi ieinterna ional ,
Ed.tiin elormedicale,Bucureti,2001
6. J. WALLACH Interpretareatestelordediagnostic,edi ieinterna ional ,Ed.tiin elormedicale,2008
7. Stefan SILBERNAGL, Florian LANG Fiziopatologie atlas color, Ed. Medicala Callisto 2011.
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Curs
Curs interactiv prezentat n format power-point
Interactiv, prezentare verbala a metodologiei de functionare a aparaturii din
explorarile functionale;
Verificareacontinuaacunotin elorstuden ilorininterpretarearezultatelorexplorarilor
functionale;
Participarenlaboratordup instructajprealabilSSM.
final
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentla lucr rilepracticepentruafiadmislaverificarea
final
- Num rulmaximdeabsen emotivatepesemestrulalucr ripracticeestede2;acesteasevorrecuperaf r tax ,conform
program riidecomunacordcucadruldidacticndrum tor
- Studen iicarencursulunuisemestrucumuleaz maimultde4absen elalucr ripractice,nuvorfiprimi ilaexamenul
finaldectnsesiuneaurm toaredeexamene,dup refacereacutaxacorespunz toareaprogramuluideactivit iaplicative
nerealizate
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la examenul final.
- nsuireaterminologieidespecialitateiutilizareaeincontext,nmodadecvat
- Promovareatestuluideverificareacunotin elorteoreticedintimpulsemestrului:
- cunoatereaprincipiilor explorarilor functionale pentru tema data
- cunoatereaiaplicareametodelordelucrupentrutemadat
- cunoatereaintervalelornormalealerezultatelorexplorarilorilorfunctionale
interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul cunoaterii
mecanismului fiziopatologic de stabilire a diagnosticului bolilor
Competenelegenerale:capacitateadeorganizare,capacitateaden elegere,capacitateadeevaluareiautoevaluare,
capacitatea de a lucranechip ,capacitateadeaaveauncomportamenteticicapacitateadeaanalizaisintetizaza
rezultateleexplor rilorfunc ionaleidelaboratornecesareunuidiagnosticcorect.
Competente specifice:
- efectuareacolora ieiMay-Grunwald Giemsa, studiul frotiului la microscopul optic ML4; interpretarea
buletinelor de analize.
- efectuareaunuiEKG,normalipatologic,interpretarearezultatelor.
- efectuareauneispirometrii;interpretareaunuibuletindeanaliz .
- asistarea la efectuarea unor radiografii, ecografii abdominale...; interpretarea buletinelor de analize.
- efectuareaunuiexamendeurin nlaborator,centrifugare,citireantrelam ilamel asedimentuluiurinar;
interpretarea rezultatelor.
- efectuareauneiEEGiEMG; interpretarea rezultatelor.
(Total = 100%)
50%
10%
10%
10%
10%
10%
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol/colocvii
- alteactivit i(preciza i)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal
E/V. lucrarescris (testgril ),saulucrarescrisa(douasubiectedesinteza)si/sautestareorala.
Notafinal va fi media notelorcelor6punctedescriseanterior,stabilitepecriteriulcerin elorminimepentrunota5i
cerin elorpentrunota10.
Pentru stabilirea notei finale,testulgril sauceledouasubiectedesinteza,trebuienotatecuminimnota5.
Cerinepentrunota10
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la
- Schitareadiagnosticuluifunc ionalsipredic ia
examenul final.
asupraevolu ieidisfunc iilor selectarea
- nsuirea terminologiei de specialitate i utilizarea ei n
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei.
context n mod adecvat
- Promovarea testului de verificare a cunotin elor teoretice
din timpul semestrului:
- cunoaterea principiilor de laborator i
explor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoaterea i aplicarea metodelor de lucru
pentrutemadat
- cunoaterea intervalelor normale ale
rezultatelor de laborator i explor rilor
func ionaleinterpretarea
explor rilor
func ionale;
- Interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea
rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul
cunoaterii mecanismului fiziopatologic de stabilire a
diagnosticului bolilor
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin ,
efDepartament,
Conf. Univ.dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,

Asist. Univ.Dr. Stoica Cristina
Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul disciplinelor medico-chirurgicale si
profilactice
S N TATE
Studii universitaredelicen
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
IGIEN - S N TATEA MEDIULUI

Prof. Univ. dr. Dan Mnstireanu
Asist. Univ. Nedelescu Mirela Maria
Codul disciplinei
M.3.0506.06
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS
E5

O
Numrul de credite
28
14
56

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti: 8)
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
1
14
28
ore
4
3
2
2
8
2
1
2
1
0
0
1
2
0
0
Denumirea cursului
IGIENA- SANATATEA MEDIULUI

- Crearea deprinderilor privind studiul problematicii de igien, a noutilor tiinifice
aprute i aplicabilitatea lor n practic prin msuri concrete individuale i colective;
- Alinierea la cerinele Uniunii Europene cercetandu-se posibilitaile integrrii legislaiei
europene n contextul local al rii noastre cu studiul caracteristicilor specifice fiecarui
domeniu ;
- Comunicareadescoperirilorpracticespecificelegatedeoanumit ramur
pentruaficorelatancontextultiinificgeneral;
-Sa demonstreze preocupare pentru perfectionarea continua profesionala prin
antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei
-Sa integreze cunostintele teoretice si practice dobandite la disciplina de igiena cu cele
obtinute la alte discipline fundamentale si sa le foloseasca ca platforma pentru
instruirea clinica
-Stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de invatare
pentru cresterea eficientei profesionale
-Sa aiba initiativa, sa se implice in activitatile educative si stiintifice ale disciplinei
-Sa stie sa utilizeze tehnologia informatiei si a comunicarii
Familiarizarea cu noiunile fundamentale de igien; asimilarea cunotinelor necesare
medicului privind normele igienico-sanitare impuse de legislaia n vigoare n mediul
spitalicesc i extraspitalicesc.
- ntelegerea specificului disciplinei i a caracteristicilor care o difereniaz de celelalte
discipline. Profilaxia esena preveniei.
-Informarea cu privire la legislaia sanitar n vigoare, pentru domeniul igiena i modul
de aplicare a acesteia. Instituiile de resort.
- Recunoaterea factorilor de risc asupra sntii umane i efectul lor;
- Deprinderea tehnicilor i metodelor practice de investigare a factorilor de risc asupra
sntii umane i a mediului,
- nelegerea mijloacelor de prevenire a mbolnvirilor prin acesti factori de risc,
- Aplicarea practica a legislaiei sanitare n domeniu i consecinele nerespectrii
acesteia
- ntelegerea necesitii msurilor de protejarea a mediului, a activitilor individuale i
colective de lupta mpotriva poluarii .
1. Igiena. Igiena mediului. Profilaxia.Prevenia.
2. Igiena aerului
3. Igiena apei Bolile hidrice
4. Igiena solului i sntatea
5. Igiena radiatiilor.Folosirea lor n medicin
6. Igiena habitatului.Microclimatul. Igiena vrstelor.
7. Igiena institutiilor sanitare.
8. Legislatia medicala romaneasca in contextul legislatiei europene din domeniu.
Coninutullaboratorului / stagiului clinic / seminarului Programaanalitic
1. Msuri de protecia muncii n laboratorul de igien.
2. Metode specifice de analiza a strii de igien (Metode de cercetare folosite in igiena)
3. Potabilitatea apei indicatori bacteriologici si chimici de potabilitate
4. Valori ale CMA n aer, ap, sol evaluarea expunerii organismului la poluanti atmosferici cu efecte iritante,
asfixiante, toxice, fibrozante
5. Poluarea aerian.Fumatul. Poluarea bacteriologica a aerului din incaperi
6. Noiuni practice de folosire ale radiaiilor
7. Condiiile de microclimat. Confort versus eficien economic
Bibliografieminimal
1.Tratat de igiena sub redactia Sergiu Mnescu- volumul I,II,III,Editura Medicala, Bucuresti 1984-1987
14 ore
2 ore
2ore
2ore
2ore
1ora
2ore
2ore
1ora
14 ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2. Igiena practica si ecologie medicala-prof.dr.Sorina Doroftei, - Editura Eurobit 1999- Timisoara

3.Aplicaii practice n sanatatea mediului -prof.dr.Carmen Ionut, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj- Napoca
1998
4.Igiena alimentatiei si nutritiei- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 2001
5.Ghid pentru practicieni-Cat mai putine riscuri prin injectii -Ministerul Sanatatii,Institutul de Sanatate Publica Bucuresti,1999
6.Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice-Ministerul Sanatatii , Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti,2004
7. Balan A. si colaboratorii, Ghid privind curatenia,dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala,Institutul de
Sanatate Publica Bucuresti,2001
8. Compendiu de igien sub redacia prof. dr. Carmen Ionu- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca
2004
9. Igiena i medicina muncii conf.dr.Corina Moldovan Editura Universitii din Oradea 1999
10. prof.dr. Dan Manastireanu - Note de curs si lucrari practice de igien. Editura UTM. 2010
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Proiecia multimedia a materialului conform programei analitice nsoit de nvmnt
Curs
programat interactiv, pentru a se forma deprinderea practic a noiunilor teoretice si
practice acumulate i nsuite.
1. Prezentarea regulilor de protecie a muncii n laborator
2. Demostraii ale examinrilor de laborator
3. Execuia manum propria a diferitelor analize de laborator
4. Demonstraia agresivitii fumatului
final
-lucrare scrisa
-examen practic individual
-proiect
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentlalucr rilepractice
Prezenta la minim 6 LP cu recuperri.
nsuirea tehnicilor de laborator.
Cunoaterea noiunilor de CMA, limite admise, poluare,
ntocmirea a cel putin 1 referat cu tem dat sau la alegere.
Se vor enumera toate activitile / manevrele / manoperele necesare pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de
competene generale i specifice disciplinei:
Studiul individual al materialelor prezentate la cursuri si a bibliografiei solicitate.
nsuirea modului de ntocmire a unui eseu/referat de profil,
Insusirea regulilor de protectie a muncii in laborator.
Insusirea tehnicilor de laborator specifice igienei.
(Total = 100%)
60%
30%
5%
5%
5%
- alte activiti (precizai)

Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.
-lucrare scris,
-examen practic individual ori n grup,
-proiect etc.
Prezenta activa la toate lucrarile practice
Obtinerea notei 5 prin insumarea punctelor
obinutelaprobascrisasilareferat
Cerinepentrunota10
obinutelaproba scrisa si referat
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
Prof.dr. Dan Manastireanu
ef Departament,
Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan
Titular de curs,


29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul disciplinelor medico-chirurgicale si
profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
IGIEN - S N TATEAMEDIULUI
Codul disciplinei
M.3.0506.06
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS
E6

O
Numrul de credite
28
14
56

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
1
14
28
ore
4
3
2
2
8
2
1
2
1
0
0
1
2
0
0
Denumirea cursului
IGIENA- SANATATEA MEDIULUI

- Crearea deprinderilor privind studiul problematicii de igien, a noutilor tiinifice
aprute i aplicabilitatea lor n practic prin msuri concrete individuale i colective;
- Alinierea la cerinele Uniunii Europene cercetandu-se posibilitaile integrrii legislaiei
europene n contextul local al rii noastre cu studiul caracteristicilor specifice fiecarui
domeniu ;
- Comunicarea descoperirilor practice specifice legate de o anumit ramur pentru a fi
corelata n contextul tiinific general ;
-Sa demonstreze preocupare pentru perfectionarea continua profesionala prin
antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei
-Sa integreze cunostintele teoretice si practice dobandite la disciplina de igiena cu cele
obtinute la alte discipline fundamentale si sa le foloseasca ca platforma pentru
instruirea clinica
-Stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de invatare
pentru cresterea eficientei profesionale
-Sa aiba initiativa, sa se implice in activitatile educative si stiintifice ale disciplinei
-Sa stie sa utilizeze tehnologia informatiei si a comunicarii
Familiarizarea cu noiunile fundamentale de igien; asimilarea cunotinelor necesare
medicului privind normele igienico-sanitare impuse de legislaia n vigoare n mediul
spitalicesc i extraspitalicesc.
- ntelegerea specificului disciplinei i a caracteristicilor care o difereniaz de celelalte
discipline. Profilaxia esena preveniei.
-Informarea cu privire la legislaia sanitar n vigoare, pentru domeniul igiena i modul
de aplicare a acesteia. Instituiile de resort.
- Recunoaterea factorilor de risc asupra sntii umane i efectul lor;
- Deprinderea tehnicilor i metodelor practice de investigare a factorilor de risc asupra
sntii umane i a mediului,
- nelegerea mijloacelor de prevenire a mbolnvirilor prin acesti factori de risc,
- Aplicarea practica a legislaiei sanitare n domeniu i consecinele nerespectrii
acesteia
- ntelegerea necesitii msurilor de protejarea a mediului, a activitilor individuale i
colective de lupta mpotriva poluarii .
1. IGIENA ALIMENTATIEI
2. BAZELE FIZIOLOGICE ALE ALIMENTATIEI
3. VALOAREA NUTRITIVA SI IGIENA ALIMENTELOR
4. ALIMENTATIA RATIONALA SI REGIMURILE DE SLABIT/DIETE
5. IGIENA UNITARILOR CU PROFIL ALIMENTAR
6. IGIENA TINERILOR, TUTUNUL, ALCOOLUL, DROGURILE SI CAFEAUA- FACTORI NOCIVI ASUPRA
STARII DE SANATATE A STUDENTULUI
7. INFECTIILE NOSOCOMIALE
1. Trebuinelenutritivealeomului. Necesarul de energie.
2. Alimentatia rationala.
3. Patologie alimentara boli de dezechilibru alimentar
4. Determinarea calitatii nutritive si igienice a principalelor clase de alimente
5. Norme sanitare privind principalele clase de alimente
6. Grasimile alimentare. Obezitatea
7. Aditivii alimentari.
Bibliografieminimal
1.Tratat de igiena sub redactia Sergiu Mnescu- volumul I,II,III,Editura Medicala, Bucuresti 1984-1987
2. Igiena practica si ecologie medicala-prof.dr.Sorina Doroftei, - Editura Eurobit 1999- Timisoara
3.Aplicaii practice n sanatatea mediului -prof.dr.Carmen Ionut, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj1998
14 ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
14 ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
Napoca
4.Igiena alimentatiei si nutritiei- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 2001
5.Ghid pentru practicieni-Cat mai putine riscuri prin injectii -Ministerul Sanatatii,Institutul de Sanatate Publica Bucuresti,1999
6.Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice-Ministerul Sanatatii , Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti,2004
7. Balan A. si colaboratorii, Ghid privind curatenia,dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala,Institutul de
Sanatate Publica Bucuresti,2001
8. Compendiu de igien sub redacia prof. dr. Carmen Ionu- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca
2004
9. Igiena i medicina muncii conf.dr.Corina Moldovan Editura Universitii din Oradea 1999
10. prof.dr. Dan Manastireanu - Note de curs si lucrari practice de igien. Editura UTM. 2010
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Proiecia multimedia a materialului conform programei analitice nsoit de nvmnt
programat interactiv, pentru a se forma deprinderea practic a noiunilor teoretice si
Curs
practice acumulate i nsuite.
1. Prezentarea regulilor de protecie a muncii n laborator
2. Demostraii ale examinrilor de laborator
3. Execuia manum propria a diferitelor analize de laborator
4. Demonstraia agresivitii fumatului
final
-lucrare scrisa
-proiect
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentlalucr rilepractice
Prezenta la minim 6 LP cu recuperri.
nsuirea tehnicilor de laborator.
Cunoaterea noiunilor de CMA, limite admise, poluare,
ntocmirea a cel putin 1 referat cu tem dat sau la alegere.
Se vor enumera toate activitile / manevrele / manoperele necesare pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de
competene generale i specifice disciplinei:
Studiul individual al materialelor prezentate la cursuri si a bibliografiei solicitate.
nsuirea modului de ntocmire a unui eseu/referat de profil,
Insusirea regulilor de protectie a muncii in laborator.
Insusirea tehnicilor de laborator specifice igienei.
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V
-lucrare scrisa
(Total = 100%)
60%
30%
5%
5%
5%
0

-proiect
Prezenta activa la toate lucrarile practice
obinutelaprobascrisasilareferat
Cerinepentrunota10
obinutelaprobascrisasi referat
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Titular de curs,


29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
MORFOPATOLOGIE
Sef lucrari Dr. Vlad Herlea

Dr. Pechianu Nicolae Catalin (p.o.)
Codul disciplinei
M.3.0506.03
Anul de studiu
III

Semestrul*
DF

O
Numrul de credite
56
28
112

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti:
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E5
4
2
28
56
ore
10
10
5
5
3
0
3
0
10
0
0
5
5
0
0
Denumirea cursului
MORFOPATOLOGIE
Capacitatea de a utiliza in mod adecvat si in context terminologia de
specialitate
Cunoasterea modificarilor microscopice si macroscopice aparute la nivelul
organelor, aparatelor si sistemelor in diverse patologii
Capacitatea de a explica si interpreta continuturile teoretice si practice ale

disciplinei de morfopatologie intr-o extindere interdisciplinara cu celelalte
materii biomedicale fundamentale: biochimia, anatomia, fiziologia, histologia
si fiziopatologia.
Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experienta
Capacitatea de a studia problematica patologiei umane si a corela aspectele
morfopatologice cu cele clinice
Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul morfopatilogic
Participarea proactiva la manifestarle stiintifice in domeniu
Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective.
Cunoaterea modificrilor anatomice i funcionale ale structurilor
organismului uman n diferite procese patologice.
Noiuni de patologie general i specific pe aparate i sisteme.
Recunoasterea in microscopia optica a leziunilor elementare din tesuturi si
organe
Recunoasterea macroscopica a leziunilor elementare din tesuturi si organe.
28 ore
1. INTRODUCERE N ANATOMIA PATOLOGIC. Obiectul de studiu al anatomiei patologice; Metode de
2 ore
studiu; Notiuni morfofunctionale asupra leziunilor si bolilor; Clasificarea proceselor patologice.
2. TULBURRI CIRCULATRORII. Hiperemia activ; Staza sanguin; Ischemia si anoxia; Tromboza (cauze,
tipuri de trombi, consecinte); Sindromul de coagulare diseminat; Embolia (cauze, forme, evolutie);
Infarctele (alb si rosu);
3. Hemoragiile; Patologia circulatiei limfatice, limfostaza, limforagia; Anatomia patologic a socului ireversibil.
4. PROCESE DISTROFICE. Notiuni generale asupra proceselor distrofice ale celulelor, substantei
fundamentale si sistemelor fibrilare; Alterri celulare fundamentale; Procese reversibile si ireversibile.
Distrofii proteice.
5. Pigmenti exogeni. Distrofia gras: steatoze simple si degenerative, dislipidoze. Distrofii glucidice: dobndite
si ereditare. Distrofii minerale. Atrofia si hipertrofia (fiziologic si patologic). Necrobioza si necroza:
necrozele de coagulare si lichefiere, gangrena septic si aseptic.
6. INFLAMATIA. Generalitti despre procesul inflamator; Clasificarea anatomo-clinic a inflamatiilor; Varietti
de inflamatii nespecifice.. Inflamatiile predominant exudative (cataral, seroas, serofibrinoas,
pseudomembranoas, supurativ purulent, hemoragic).
7. Inflamatii predominant proliferative: difuze si circumscrise (granulomul, inclusiv granulomul de corp strin si
lipogranulomul, tesutul de granulatie). Inflamatii predominant parenchimatoase. Inflamatii predominant
necrotice.
8. Procese de vindecare n inflamatii; Caracterele inflamatiei n functie de etiologie si patogenez. Caracterele
inflamatiei acute, subacute si cronice; Modificrile leziunilor inflamatorii sub tratamentul cu antibiotice si
alte terapii actuale. Inflamatii specifice;
9. Tuberculoza, leziuni elementare macroscopice si microscopice, forme stadiale, complexul primar,
diseminarea limfohematogen, tuberculoza secundar. Modificrile leziunilor tuberculoase sub
tratamentele actuale. Sifilisul: leziuni elementare macro si microscopice, etapele sifilisului cstigat (primar,
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
secundar si tertiar), sifilisul congenital precoce si tardiv.

10. Inflamatii micotice si parazitare. Generalitti asupra morfopatologiei proceselor inflamatorii cu mecanisme
imune si n transplantul de organ.
2ore
11. TUMORILE. Generalitti; Caracterele celulei neoplazice; Etiopatogenia si biologia proceselor tumorale;
Clasificarea tumorilor; Caracterele morfopatologice generale ale tumorilor benigne si maligne.
2ore
12. Tumori epiteliale benigne si maligne; Tumori conjunctive benigne si maligne; Tumori disembrioplazice.
Stadializarea si grading-ul histopatologic; Notiuni generale privind metodele anatomopatologice de
investigatie n diagnosticul tumorilor.
13. PROCESE DE REGENERARE SI ORGANIZARE
14. MALFORMATILE. Procesele de vindecare (regenerare si organizare). Geneza cauzal si formal a
malformatiilor (factori teratogeni exo si endogeni). Varietti de malformatii.
2ore
2ore
2ore

28 ore
1. Metode de diagnostic histopatologic si citologic n practica medical.Prezentarea circuitelor, tehnicilor
uzuale si speciale in morfopatologie. Citodiagnosticul exfoliativ, diagnosticul citologic pe biopunctii;
Examenul histologic intraoperator si pe material inclus la parafin. Tehnici speciale n diagnosticul 2 ore
histopatologic.
2. Macroscopie. Introducere n tehnica necropsiei. Redactarea protocolului necroptic. Prezentarea slii de
necropsie.
2ore
3. Microscopie. Tulburri circulatorii: hiperemia renal; staza pulmonar cronic; trombusul; infarctul renal;
infarctul miocardic; infarctul pulmonar.
2ore
4. Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu leziuni circulatorii observate la cadavru si pe piese anatomopatologice cu tulburri circulatorii.
2ore
5. Microscopie. Distrofiile: distrofia vacuolar; hialinul n ovar; amiloidoza renal; degenerescenta fibrinoid;
staza biliar n ficat; ficatul gras.
2ore
6. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip distrofic observate la cadavru si pe piese anatomopatologice cu leziuni distrofice.
2ore
7. Microscopie. Inflamatii: meningite; abcesul hepatic; apendicita; pleurezia fibrinoas; hepatita epidemic;
enterita ulcero-necrotic;
2ore
8. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip inflamator observate la cadavru si piese anatomopatologice cu leziuni inflamatorii.
2ore
9. Microscopie. Inflamatii: miocardita reumatismal; tuberculoza pulmonar; tesutul de granulatie; ganglionul

TBC; incluzii citomegalice; enterite micotice.
2ore
10. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip inflamator si piese anatomo-patologice cu leziuni

inflamatorii.
2ore
11. Microscopie. Tumori benigne: Papilomul cutanat; Adenofibromul mamar; Papilomul glandular mamar;
Polipul glandular rectal; Hemangiomul cutanat; Leiomiofibromul uterin; tumora mixt de parotid.
2ore
12. Macroscopie. Piese de anatomie-patologic cu leziuni tumorale benigne.

13. Microscopie. Tumori maligne. Carcinomul bazocelular; Carcinomul spinocelular. Adenocarcinomul;
Metastaza de adenocarcinom; Fibrosarcomul; Osteosarcomul.
2ore
2ore
14. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice cu aspecte tumorale maligne constatate la cadavru si pe piese
anatomo-patologice cu tumori maligne.
Bibliografieminimal
Cotran R.S., Kumar V., Collins T., Robbins, Pathologic Basis of Disease, W.B. Saunders Company, 1999;
Govan A.D.T., Macfarlane S., Callander R.: Pathology Illustrated, Churchill Livingstone, 1995;
Hllu F., Ardelean C.: Anatomie Patologic, vol. I, Editura Medical, 2003;
Hllu F., Sajin M: ndreptar de Morfopatologie, Editura Cerma, Bucureti, 1995;
2ore

Notiunile disciplinei expuse prin cursuri si seminarii sunt in concordanta cu cerintele invatamantului european fiind sustinute
de cele din bibliografia de specialitate si ajutand la integrarea informatiilor obtinute in context multidisciplinar ducand astfel la
dezvoltarea competentelor in stabilirea unui diagnostic.
Forme de activitate
Prezentare in Power point
Curs
Utilizarea videoproiectorului
Lucrarile practice se vor desfasura conform programei analitice in laboratorul facultatii
final
prezenta obligatorie
efectuarea tuturor lucrarilor practice
nota 5 la evaluarile periodice din cadrul laboratorului
(Total = 100%)
50%
20%
10%
10%
10%
0

Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V
Lucrare scrisa descriptiva continand 10 subiecte de dezvoltat.
Examen practic individual.
Rezolvarea a minim 5 subiecte din totalul de 10
Cerinepentrunota10
Rezolvarea a cel putin 9 subiecte din totalul de 10.
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Conf univ.dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,

Dr. Pechianu Nicolae Catalin

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul 1)
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
MORFOPATOLOGIE
Sef.l. Dr. Vlad Herlea

Dr. Pechianu Nicolae Catalin (p.o.)
Codul disciplinei
M.3.0506.03
Anul de studiu
III

Semestrul*
DF

O
Numrul de credite
56
28
112

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E6
4
2
28
56
ore
10
10
5
5
3
0
3
0
12
0
0
5
2
1
0
Denumirea cursului
MORFOPATOLOGIE
Capacitatea de a utiliza in mod adecvat si in context terminologia de
specialitate
Cunoasterea modificarilor microscopice si macroscopice aparute la nivelul
organelor, aparatelor si sistemelor in diverse patologii
Capacitatea de a explica si interpreta continuturile teoretice si practice ale

disciplinei de morfopatologie intr-o extindere interdisciplinara cu celelalte
materii biomedicale fundamentale: biochimia, anatomia, fiziologia, histologia
si fiziopatologia.
Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experienta
Capacitatea de a studia problematica patologiei umane si a corela aspectele
morfopatologice cu cele clinice
Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul morfopatilogic
Participarea proactiva la manifestarle stiintifice in domeniu
Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
Cunoaterea modificrilor anatomice i funcionale ale structurilor
organismului uman n diferite procese patologice.
Noiuni de patologie general i specific pe aparate i sisteme.
Recunoasterea in microscopia optica a leziunilor elementare din tesuturi si

organe
Recunoasterea macroscopica a leziunilor elementare din tesuturi si organe.
28 ore
1. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR. Patologia cilor respiratorii superioare; Rinofaringite si
adenoidite; laringite si traheite. Patologia bronsic si pulmonar: Malformatii bronhice si pulmonare;
2 ore
Bronsite acute si cronice; Bronsiectazii si astmul bronsic; Atelectazia, emfizemul acut si cronic;
2. Pneumonia franc lobar; Bronhopneumopatiile; Pneumopatiile interstitiale, Supuratiile pulmonare,
inclusiv
gangrena pulmonar; Tuberculoza pulmonar; Fibroza pulmonar interstitial difuz;
Pneumoconiozele; Tumorile bronhopulmonare. Patologia pleurei: pleurite si pleurezii, tumorile pleurale.
2ore
3.BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR. Malformatii cardiovasculare; Dilatri si hipertrofii cardiace;

Cardiopatia ischemic; Cardiopatii vavulo-orificiale;
2ore
4.Endocardite (aseptice si septice); Miocardite; Pericardite si cordul pulmonar. Leziuni vasculare:

arteriopatii degenerative, arterite nespecifice si specifice; Anevrisme, flebectazii, tromboflebite si flebotromboze.
2ore
5.BOLILE APARATULUI DIGESTIV, ORGANELOR ANEXE SI PERITONEULUI Patologia buco-maxilofacial; Stomatite, angine, inflamatii si tumori ale glandelor salivare. Patologia esofagului: malformatii, esofagite
caustice, stenoze, tumori.
6.Patologia stomacului: malformatii, gastrite acute si cronice, ulcerul gastro-duodenal, tumori gastrice.
Patologia intestinului subtire si colonului: enterite si enterocolite acute si cronice; Enterocolita ulcerohemoragic; Ileita terminal. Apendicita acut si cronic; Tuberculoza intestinal, leziunile intestinale din febra
tifoid; Dizenteria amoebian si bacilar; Rectitele; Ileusul; Tumorile intestinale.
7.Patologia ficatului si a cilor biliare: Necroza acut si subacut; Hepatitele acute si cronice; Cirozele
hepatice; Malformatiile cilor biliare; Litiaza biliar; Angiocolitele, colangitele, colecistita. Tumorile ficatului
si cilor biliare. Patologia pancreasului: Mucoviscidoza, pancreatitele acute si cronice, patologia
pancreasului endocrin, tumorile pancreasului. Patologia peritoneului: Peritonitele acute si cronice, tumorile
peritoneului.
8.PATOLOGIA APARATULUI URINAR. Malformatii ale rinichiului si cilor urinare; Nefropatii glomerulare,
2ore
2ore
2ore
2ore
tubulare si interstitiale; Tuberculoza renal; Nefroangioscleroza; Hidro- si pionefroza; Litiaz renal; Tumori
renale. Inflamatiile si tumorile vezicii urinare si cilor urinare.
9.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN SI FEMININ. Malformatiile aparatului genital
masculin; Orhiepididimite acute si cronice; Prostatite si hipertrofia de prostat; Tumorile testiculului si prostatei.
10.Malformatiile aparatului genital feminin; Cervicitele; Displaziile colului uterin; Endometrite; Tumorile
benigne si maligne ale colului si corpului uterin. Patologia sarcinii: Avorturi, sarcina ectopic, mola
hidatiform, coriocarcinomul. Salpingoovarite si pelviperitonite; Chisturile si tumorile ovarului. Patologia
glandei mamare: Mastitele; mastoza sclerochistic; Adenoza sclerozant; Tumorile benigne si maligne ale
glandei mamare.
11.PATOLOGIA APARATULUI HEMATO-LEUCO SI LIMFOPOETIC. Patologia
leucopoezei. Morfopatologia anemiilor megaloblastice si a eritroblastozei neonatale.
cronice (granulocitare, limfocitare, monocitare). Panmielopatii. Patologia sistemului
inflamatorii si degenerative; Limfoame maligne hodgkiniene si nonhodgkiniene.
inflamatorie, degenerativ, tumoral.
hematopoezei si
Leucemii acute si
limfoid: Limfopatii
Patologia splinei:
12. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN. Patologia tiroidei: Tiroidite acute si cronice, gusile, boala
Basedow, tumorile tiroidei. Patologia paratiroidian: Adenoamele si osteodistrofia fibrochistic. Patologia
hipofizei: Adenoamele hipofizei anterioare. Patologia suprarenalian: Tuberculoza, boala Addison, tumorile
suprarenale.
13.PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR. Distrofii osoase si articulare. Osteita; Osteomielita si
osteoartrite specifice si nespecifice; Tumorile osoase. Patologia muschilor, tendoanelor si fasciilor.
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
14.PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS. Malformatii; Leziuni traumatice si cranio-cerebrale; Hemoragia si

2 ore
ramolismentul cerebral; Meningite si encefalite; Tumorile meningelui si sistemului nervos central si periferic.
28 ore
1.Microscopie. APARATUL CARDIOVASCULAR: Endocardita valvular; Miocardita reumatismal;
Miocardita Fiedler; Pericardita fibrinoas; Ficatul cardiac; Ateromatoza aortic;
2ore
2.Macroscopie. Leziuni cardiovasculare observate la cadavru si pe piese anatomo-patologice cu leziuni ale
aparatului cardiovascular.
2ore
3.Microscopie. APARATUL RESPIRATOR. Pneumonia franc lobar; Bronhopneumonia; Pneumonia

interstitial; Tuberculoza pulmonar; Silicoza; Emfizemul pulmonar; Carcinomul pulmonar.
2ore
4.Macroscopie. Leziuni ale aparatului respirator observate la cadavru si pe piese anatomo-patologice cu

tulburri respiratorii.
2ore
5.Microscopie. APARATUL DIGESTIV: Ulcerul gastric; Apendicita acut flegmonoas; Enterita acut;
Enterita micotic; Boala Crohn; Adenocarcinomul rectal.
2ore
6.Macroscopie. Leziuni digestive observate la necropsie si piese anatomo-patologice cu leziuni digestive.

7.Microscopie. APARATUL DIGESTIV: Hepatita acut epidemic; Hepatita cronic agresiv; Ciroza
hepatic; Carcinomul hepatocelular; Colecistita acut; Citosteatonecroza pancreatic; Mucoviscidoza pancreatic;
Hemocromatoza hepatic.
8.Macroscopie. Leziuni digestive (hepatice si pancreatice ) observate la necropsie si piese anatomopatologice cu leziuni hepatice si pancreatice.
9.Microscopie. APARATUL URINAR: Glomerulonefrita difuz; Nefroza (glomerulonefroza amiloid);
Pielonefrita acut; Pielonefrita cronic; Tuberculoza renal; Carcinomul renal cu celule clare;
10.Macroscopie. Leziuni renale observate la necropsie si piese anatomo-patologice cu leziuni renale.
11.Microscopie. APARATUL GENITAL. Hiperplazia glandulochistic de endometru; Carcinomul de col
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
2ore
uterin; Chistadenomul papilifer de ovar; Mola hidatiform; Sarcina extrauterin tubar; Hiperplazia benign de
prostat; Seminomul testicular.
12.Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu leziuni ale aparatului genital si leziuni ale aparatului genital
observate la necropsie.
13.Microscopie. SISTEMUL LIMFOID, LEUCOPOETIC SI ENDOCRIN Limfomul malign ganglionar;
Limfomul malign intestinal; Boala Hodgkin; Infiltrate leucemice n ficat; Gusa coloid; Gusa Basedow;
Tiroidita cronic limfomatoas.
14.Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu patologia limfoid si endocrin si leziuni de acelasi tip
observate la necropsie.
2ore
2ore
2ore
Bibliografieminimal
Cotran R.S., Kumar V., Collins T., Robbins, Pathologic Basis of Disease, W.B. Saunders Company, 1999;
Govan A.D.T., Macfarlane S., Callander R.: Pathology Illustrated, Churchill Livingstone, 1995;
Hllu F., Ardelean C.: Anatomie Patologic, vol. I, Editura Medical, 2003;
Hllu F., Sajin M: ndreptar de Morfopatologie, Editura Cerma, Bucureti, 1995;
Notiunile disciplinei expuse prin cursuri si seminarii sunt in concordanta cu cerintele invatamantului european fiind sustinute
de cele din bibliografia de specialitate si ajutand la integrarea informatiilor obtinute in context multidisciplinar ducand astfel la
dezvoltarea competentelor in stabilirea unui diagnostic.
Forme de activitate
Prezentare in Power point
Curs
Utilizarea videoproiectorului
Lucrarile practice se vor desfasura conform programei analitice in laboratorul facultatii
final
prezenta obligatorie
efectuarea tuturor lucrarilor practice
nota 5 la evaluarile periodice din cadrul laboratorului
(Total = 100%)
50%
20%
10%
10%
10%
0
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.{de exemplu: lucrare scris (descriptiv i/sau test gril i/sau
probleme etc.), examinare oral cu bilete, examen practic individual ori n grup, proiect etc.}
Cerinepentrunota10
Rezolvarea a minim 5 subiecte din totalul de 10
Rezolvarea a cel putin 9 subiecte din totalul de 10.
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Conf univ.dr. Manole Cojocaru
Titular de curs,

Dr. Pechianu Nicolae Catalin

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicalei
Profilactice
S N TATE
Studii universitaredelicena
Medicina
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
seminar/laborator/
stagiu clinic
PRINCIPII DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA, ABILITATI SI MANOPERE CHIRURGICALE

Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu
Codul disciplinei
M.O.04
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS

Op
Numrul de credite
14
14
56
Distribuiafondului de timp
10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
V6
2
0
0
42
ore
14
2
4
2
0
2
4
2
8
2
0
0
0
2
0
Denumirea cursului
PRINCIPII DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA, ABILITATI SI MANOPERE

CHIRURGICALE
Cunosterea particularitatilor patologice si ale asociatilor morbide ale bolnavului
chirurgical, insusirea notiunilor de pregatire preoperatorie si urmarire postoperatorie
a bolnavului chirurgical precum si cunosterea principiilor de baza ale mijloacelor
moderne de tratament minim invaziv.
Capacitatea de a se integra intr-o activitate multidisciplinara care sa permita
identificarea solutiei optime terapeutice precum si posibilitatile de adaptare la
munca in echipa.
Utlilizarea eficienta a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata
(portaluri Interne, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
Romana cat si intr-o limba de circulatie internationala.
Realizarea unei lucrari sau a unui proiect executand cu responsabilitate sarcini
specifice rolului de a lucra intr-o echipa pluridisiplinara.
Insusirea unor abilitati de lucru in echipa, de comunicare orala si scrisa, utilizarea
tehnologiei informatiei, disponibilitate pentru autonomia invatarii si deshiderea
pentru invatare pe tot parcursul vietii, cu respectarea si dezvoltarea eticii
profesionale.
Atitudinea in urgentele ce apartin sferei chirurgiei laparoscopice.
Conceperea si aplicarea unui plan terapeutic adecvat afectiunii identificate
Cunoasterea mijloacelor tehnice si ale aparaturii aferente procedeelor
laparoscopice
Cunoasterea instrumentarului folosit in interventiile de chirurgie laparoscopica.
Deprinderea procedeelor de tratament specifice chirurgiei laparoscopice.
Principii de tehnica chirurgicala laparoscopica.
Atitudinea terapeutica in urgentele chirurgicale.
Monitorizarea bolnavului dupa interventiile laparoscopice.
1. Detalii tehnice in chirurgia laparoscopica si realizarea pneumoperitoneului (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 223).
2. Laparoscopia de diagnostic si laparoliftul (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 236).
3. Hemostaza laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 331).
4. Principiile, avantajele si dezavantajele chirurgiei laparoscopice (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 223).
5. Apendicectomia laparosocopica (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 242).
6. Colecistectomia si colangiografia laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 252). (Vol. 1 pag. 259).
7. Chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale si a refluxului gastroesofagian (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 262 si
monograifa).
8. Achalazia cardiei. Diverticuli esofagieni (Curs de Chirurgie - Vol. 1 pag. 08 / pag. 16).
9. Colangiografia endoscopica retrograda (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 290).
10. Operatia TAYLOR pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 337).
11. Operatia HELLER pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 343).
12. Operatia BURCH pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 349).
13. Ablatia laparoscopica a chistelor ovariene (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 361).
14. Cura chirurgicala laparoscopica a defectelor parietale abdominale.
Nr. ore
1
1
1
1
1
1
Bibliografieminimal
1 F.D.Ungureanu,Sistemul arterial aortic-Tratat de patologie i tratament chirurgical ,1983
2 F.D.ungureanu, Neoplasmele convergenei biliare ,2000
3 F.D.Unguranu, Curs de chirurgie general,2000
4 F.D. Ungureanu, Chirurgia abceselor hepatice, Ed. Printech, 2005.
5 F.D. Ungureanu, Chirurgia laparoscopic a herniilor hiatale, Ed. Printech, 2005.
6 F.D. Ungureanu, Polimorfism lezional al unghiului duodeno-jejunal Treitz, Ed. Printech, 2005.
7 F.D. Ungureanu, Tehnici curente n chirurgia clasic i laparoscopic, Ed. Printech, vol. 1, 2005.
8 F.D. Ungureanu, Tehnici curente n chirurgia clasic i laparoscopic, Ed. Printech, vol. 2, 2005.
9 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
1
1
1
1
1
1
1
1
subtire, Editura Titu Maiorescu, Bucuresti 2012;

10 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
11 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
12 N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 1
13 N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 2
Toate temele predate la curs sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii, indrumatoare,
cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala, corespunzand la cota
maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de bibliografia
concursului national de rezidentiat.
Forme de activitate
Curs de 2 ore fara pauza asistat de videopoiecie pe ecran (prezentri in sistem Power
Curs
Point); Desene pe flipchart si tabla magnetica.
Nu este cazul
final
Pentru admiterea la evaluarea finala :
Prezenta la 80% din cursurile predate;
Promovarea testarilor periodice din timpul semestrului;
(Total= 100%)
70 %
0%
10 %
10 %
10 %
0%

- testarea periodic prin lucrri de control/ colocvii
- activitile gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc.
- alte activiti(precizai)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,V6.
Lucrare scrisa cu 10 intrebari din tematica cursurilor predate pe parcursul a 2 ore
Cerinepentrunota10
Raspuns corect la 5 intrebari din evaluarea finala scris Raspuns corect si complet la intrebarile din evaluarea
sau expunerea partiala a subiectelor din tematica cursului
finala sau expunerea integrala a subiectelor din tematica
chirurgicala
Descrierea corecta a instrumentarului chirurgical
laparoscopic
minim
necesar
unei
intervenii Identificarea tuturor componentelor trusei chirurgicale
laparoscopice, fara sa poata adapta trusa chirurgicala la
laparoscopice precum si adaptarea instrumentarului la
specificul interventiei.
specificul interventiei.
Descrierea corecta si cunosterea notiunilor de utilizare a Cunoasterea amanuntita a indicatiilor, contraindicatiilor,
aparaturii chirurgicale aferente chirurgiei laparoscopice
limitelor si riscurilor chirurgiei laparoscopice;
Cunoasterea asepsiei si antisepsiei chirurgicale
Cunoasterea amanuntita a scalelor de risc anestezicochriurgical.
Cunoasterea aproximativa a constantelor biologice si a
imagisticii.
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Titular de curs,

-

29.09.2014

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul
Disciplinelor
Profilactice
S N TATE
MEDICIN
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
disciplin
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
responsabil de
practica
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
verificare
Medico-chirurgicale
PRACTIC DESPECIALITATE
Prof.Univ. Dr. Manastireanu Dan
Sef Lucrari Veselu Gabriel
Codul disciplinei
M.O.
M.3.0006.07
Anul de studiu
III

Semestrul
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional , F-facultativ )
Num rdeorepes pt mn
Totaloredinplanuldenv mnt

160

Distribuiafonduluidetimp
1.Descifrareaistudiulnotielordecurs
10.Consultaii
13. Tutoriat
14.Examin ri
15.Alteactivit i:
DS

O
V6
Num rul de credite
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
160
0
ore
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Denumirea cursului
PRACTICA DE SPECIALITATE
Cunoaterea, nelegerea, explicarea iinterpretarea tuturor cunotinelor teoretice
obinute n cursul anului III
- Aplicarea practic alegislaieisanitarendomeniuiconsecinelenerespect rii
acesteia
- ntelegereanecesit iim surilordeprimajutor,aactivit ilorindividualeicolective.
Dezvoltarea ca viitoare cadre medicale cu specificaiedirect avalenelor

tridimensionalealeentit ii lor medic, membru al familiei i participant la viaa
social
Familiarizareastudenilorcupracticadezicuzi,fundamentat pecunotiinele
teoretice obinute
nelegerea importanei activit iipracticepentruntreagacarier medical

Nr. ore total
160
Limbajului medical folosireacorect /logic anoiunilormedicalenclinic (anamneza,antecedentelepersonale
normale i patologice, antecedentele herede-colaterale) la ntocmirea foii de observaie.
Administrativ - drepturileiobligaiilepacientului,obinereaconsim mntulinformat,noiuni generale despre
malpratice, noiunigeneraledemanagementhospitalier,cunoatereaiaplicarearegulilorcuprinsencadrul
precauiiloruniversale.
Igieno-dietetice i de microclimat - sp lareachirurgical aminilor,dezinfeciaminilorcusoluiialcoolice,
mbr careaechipamentuluisterilpentrusaladeoperaii,reguliimetodededezinfecie,asepsieiantisepsie.
Supravegherea pacienilor - T,AV,respiraie,diurez ,scaun,v rs turi,perspiratioinsensibilis,sput ,observarea
monitoriz riifunciilor vitale prin metode invazive.
Manevre medico-chirurgicale - m surareaneinvaziv aTAi presiunii venoase, determinarea hiperglicemiei
provocate, ventilaiaartificial i IOT, analiza EKG patologic; abordul venos periferic i central, recoltarea sngelui
venos, recoltarea uroculturii, sputei, recoltarea secreiilor digestive.
1. Proca E., sub red- Tratat de patologie chirurghical ,vol.I,Ed.Med.,Bucureti,1989;
2. VexlerL.,D nil N.- MicachirurghieEd.Junimea,Iai,1984
3. Kaufmann A., sub red- Propedeutic isemiologiechirurghical ,Ed.Dacia,Cluj-Napoca, 1986.
4. Angelescu N.- Tratatdepatologiechirurghical - Ed.Med, vol.1i2,Bucureti,2001;
5. PricuAl.- Chirurghie,vol.1i2- Ed.did.ped.,Bucureti,1994-1995;
6. BancuV.E.icolab.- Patologiechirurghical - Ed.did.ped.,Bucureti,1983
7. AngelescuN.,AndronescuPD,Chirurgiegeneral ..Ed.Medical ,Bucureti,2000
8. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan, Profilaxia in medicina de familie, editura Procardia 2001, litografia UMF 2002.
9. Restian, M. Mateescu, Ghid practic de medicina familiei, Ed. Universitara C. Davila Buc., 1998
Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor profesionale i
angajatorilorreprezentatividindomeniulS n t ii
Parcurgerea stagiului de pregatire practica de specialitate permite integrarea viitorului medic intr-un mediu profesional
responsabil, deprinderea colaborarii cu specialisti din diverse domenii, dezvoltarea capacitatii de a a asigura asistenta clinica
intr-o diversitate de problematici corespunzand asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si
angajatorilor reprezentativi din domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Practic
Activitateauzual ainstituiei
Standardminimdeperforman vezi - STANDARDELE PRACTICII DE SPECIALITATE

ANUL III , BAREM DE PRACTIC

- r spunsurile la examen / verificare (evaluarea final )
- r spunsurile finale la lucr rile practice de laborator
- testarea periodic prin lucr ri de control / colocvii
- activit ile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activit i
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V. lucrarescris
cunotinepentrunota5 noiunidebaz
superficial;

(Total = 100%)
80%
10%
10%

cunotinepentrunota10 toate noiunile predate
Data complet rii

25.09.2014
Titular disciplin ,
ef Departament,

Responsabil de practica,
29.09.2014
Titular de verificare,
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
SEMIOLOGIA CHIRURGICAL
Prof.Univ.Dr. Ungureanu Dan
Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel (p.o.)
Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel

As. Univ. Drd. Paduraru Mihai
Dr. Anghel Claudiu
Codul disciplinei
M.3.0506.02
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS

O
Numrul de credite
84
28
196
10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
15. Alte activiti:
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E5
8
4
56
112
ore
28
12
10
2
14
4
10
10
10
2
2
2
2
4
0
Denumirea cursului
SEMIOLOGIA CHIRURGICALA
Evaluarea critica a ipotezelor, a mijloacelor si metodelor de diagnostic utilizate ca
suport pentru formularea individualizata a diagnosticului.
Efectuarea anamnezei si examenului clinic complet precum si cunoasterea
manoperelor chirurgicale de baza, solicitarea investigatiilor complementare
adecvate, formularea unui diagnostic pozitiv si diferential corect.
(portaluri Internet, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
profesionale.
Cunoasterea si interpretarea simptomelor si semnelor bolilor chirurgicale
Insusirea deprinderilor examinarii corecte a bolnavului chirurgical.
Aprecierea diagnosticului paraclinic - biologic si imagistic - in patologia chirurgicala.
Prezentarea instrumentarului chirurgical si a accesoriilor din sectia de chirurgie
(drenaje, sonde, pansamente).
Insusirea notiunilor de asepsie si antisepsie
Examinarea corecta a pacientului cu afectiune chirurgicala (acuta sau cronica).
Orientarea asupra diagnosticului.
Conturarea planului diagnostic.
Prelevarea probelor biologice .
Pregatirea pacientului pentru examinari endoscopice si pentru momentul operator.
Evaluarea si monitorizarea pacientului pre- si post operator.
Studierea semnelor si simptomelor, atat ca mod de obtinere a lor cat si ca mod de
interpretare, incluzand astfel o parte tehnica de recoltare a datelor clinice si
paraclinice cat si o parte interpretativa de diagnostic diferential.
Insusirea modului de redactare a foii de observatie clinica, in perspectiva elaborarii
unui diagnostic cat mai rapid si exact.
Notiunile acumulate, utilizate in egala masura de toate specialitatile chirurgicale, fac
parte din formarea de baza pe care se construieste gandirea viitorului medic
generalist sau chirurg.
1. Semiologia chirurgicala a afectiunilor glandei tiroide
Gusa endemica, Hipertiroidiile, Tiroiditele, Cancerul tiroidian
2. Semiologia chirurgicala a afectiunilor glandei mamare
Bolile inflamatorii si distrofiile glandei mamare, Tumori benigne si maligne
3. Semiologia chirurgicala a afectiunilor esofagului.
Tulburari de motilitate. Diverticuli esofagieni, Hernii hiatale, Boala de reflux gastroesofagian, Cancerul
esofagian
4. Semiologia chirurgicala a afectiunilor stomacului si duodenului.
Boala ulceroasa,Sindromul Zollinger- Ellison, Cancerul gastric, leziuni ampulare
5. Semiologia chirurgicala a afectiunilor intestinului subtire.
Enterita regionala, tuberculoza si boala Crohn, Enterita necrozanta si infarctul entero-mezenteric ,
Obstructiile intestinului subtire ( invaginatia, incarcerarea, strangularea); Tumorile intestinului subtire
6. Semiologia chirurgicala a afectiunilor colonului si apendicelui cecal.
Apendicita acuta si cronica, polipoza si diverticuloza colica, Afectiuni de tip inflamator : Rectocolita
ulcero-hemoragic,
Boala Chron, Volvulusul colonului, Neoplasmele colonului
7. Semiologia chirurgicala a afectiunilor rectului si canalului anal
Abcesele si fistulele perianale, Fisura anala, Boala hemoroidala, Cancerul rectal si anal
28 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore

56 ore
1. Foaia de observaie i examenul bolnavului chirurgical.
4 ore
2. Asepsia-antisepsia. Sterilizare (practic).
4 ore
3. Pansamente i bandaje. Clisme, splturi, sondaje.
4 ore
4. Puncii: Puncia aspirativa, punctia biopsie, paracenteza, toracocenteza. Recoltarea de produse biologice pentru
4 ore
germeni microbieni.
5. Hemoragia hemostaza provizorie. Transfuzia de sange. Monitorizarea pacientului (TA, AV, diureza,scaun,
4 ore
greutate, temperatura, plaga etc).
6. Infecii acute: celulita, panaritiu, flegmon, gangrena bacteriana, gangrena gazoas, fasceita necrozanta, ulcerul
4 ore
arterial, ulcerul venos, tetanosul, septicemia, septicopiohemia.
7. Caz clinic pacientul cu afectiune a glandei tiroide (leziuni distrofice, leziuni inflamatorii, leziuni tumorale)
4 ore
elemente semiologice, valori biologice sugestive
8. Caz clinic pacientul cu afectiune a glandei mamare (leziuni distrofice, leziuni inflamatorii, leziuni tumorale)
4 ore
elemente semiologice, valori biologice sugestive
9. Caz clinic - pacientul cu afectiune a peretelui abdominal elemente semiologice, valori biologice sugestive
4 ore
10. Caz clinic - pacientul cu afectiuni esofagiene elemente semiologice, valori biologice sugestive
4 ore
11. Caz clinic - pacientul cu boala ulceroasa gastro-duodenale elemente semiologice, valori biologice sugestive
4 ore
12. Caz clinic - pacientul cu afectiuni ale intestinului subtire,a hemicolonului drept si stang elemente semiologice,
4 ore
valori biologice sugestive
13. Caz clinic - pacientul cu afectiuni rectale si ale canalului anal elemente semiologice, valori biologice sugestive
4 ore
14. Caz clinic - pacientul cu apendicita acuta - elemente semiologice, valori biologice sugestive
4 ore
Bibliografieminimal
1. Gabriel Veselu, Elemente de semiologie chirurgicala pentru an III, sem I, Ed. Hamangiu, 2013
2. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
3. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
4. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
5. Adriana Badulescu, Curs - Semiologie Chirurgicala, Ed.Titu Maiorescu, 2011 vol. 1
6. Adriana Badulescu, Lucrari Practice - Semiologie Chirurgicala, Ed. Titu Maiorescu, 2012 vol. 1
7. N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 1
Toate temele predate la curs si stagii practice sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii,
indrumatoare, cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala,
corespunzand la cota maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor
reprezentativi din domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de
bibliografia concursului national de rezidentiat.
Forme de activitate
Expunerea interactiva a materialului conform programei analitice - prezentari
Curs
powerpoint.
Invatamantul practic la patul bolnavului, sub indrumarea asistentului de grupa.
Evaluarea cunostintelor teoretice expuse la curs 30 min la inceputul cursului ce
urmeaza finalizarii capitolului specific notiunilor ce vor fi evaluate
final
Stapanirea anamnezei;
Examinare fizica coerenta a pacientului;
Promovarea cu minim din punctajul maxim a tuturor seminariilor din cunostintele teoretice
Completarea corecta a minim 10 foi de observatie, implicit orientarea asupra unui plan de investigatii;
Interpretarea valorilor biologice ale examinarilor pacientului
Interpretarea examinarilor radiologice, ecografice, endoscopice, tomografice si a examenului histopatologic.
Asistarea la mici interventii si interventii chirurgicale.
Prezentarea caietului de stagiu complet
Promovarea Baremului de cunostinte minime evaluat in ultima saptamana a stagiului clinic
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E.
Examen scris cu 10 subiecte pe parcursul a 3 ore
Promovarea examenului practic
Promovarea baremului de cunostinte minime
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor de important

major, absolut necesare pentru stabilirea unui diagnostic
cu indicatie chirurgical
Cunoasterea informatiilor predate la cursuri si stagii n
proportie de 60%
(Total = 100%)
50%
15%
15%
15%
5%
0
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor predate la cursuri si
stagii n proportie de 95-100%.
Prezenta integrala la cursuri si stagii.
Consultarea bibliografiei suplimentare
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
Titular de curs,
ef Departament,

Dr. Anghel Claudiu

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicale si
profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Dr. Anghel Claudiu
Codul disciplinei
M.3.0506.02
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS

O
Numrul de credite
84
28
196
10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E6
6
4
56
112
ore
28
12
10
2
14
4
10
10
10
2
2
2
2
4
0
Denumirea cursului
SEMIOLOGIE CHIRURGICALA
Evaluarea critica a ipotezelor, a mijloacelor si metodelor de diagnostic utilizate ca
suport pentru formularea individualizata a diagnosticului.
Efectuarea anamnezei si examenului clinic complet precum si cunoasterea
manoperelor chirurgicale de baza, solicitarea investigatiilor complementare
adecvate, formularea unui diagnostic pozitiv si diferential corect.
(portaluri Interne, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
profesionale.
Cunoasterea si interpretarea simptomelor si semnelor bolilor chirurgicale
Insusirea deprinderilor examinarii corecte a bolnavului chirurgical.
Aprecierea diagnosticului paraclinic - biologic si imagistic - in patologia chirurgicala.
Prezentarea instrumentarului chirurgical si a accesoriilor din sectia de chirurgie
(drenaje, sonde, pansamente).
Insusirea notiunilor de asepsie si antisepsie.
Examinarea corecta a pacientului cu afectiune chirurgicala (acuta sau cronica).
Orientarea asupra diagnosticului.
Conturarea planului diagnostic.
Prelevarea probelor biologice.
Pregatirea pacientului pentru examinari endoscopice si pentru momentul operator.
Evaluarea si monitorizarea pacientului pre- si post operator.
Studierea semnelor si simptomelor, atat ca mod de obtinere a lor cat si ca mod de
interpretare, incluzand astfel o parte tehnica de recoltare a datelor clinice si
paraclinice cat si o parte interpretativa de diagnostic diferential.
Insusirea modului de redactare a foii de observatie clinica, in perspectiva elaborarii
unui diagnostic cat mai rapid si exact.
Notiunile acumulate, utilizate in egala masura de toate specialitatile chirurgicale, fac
parte din formarea de baza pe care se construieste gandirea viitorului medic
generalist sau chirurg.
1. Semiologia chirurgicala a afectiunilor toracelui.
Traumatismele toracice
Pleureziile purulente
Chistul hidatic pulmonar
Cancerul bronho-pulmonar
2. Semiologia chirurgicala a defectelor parietale abdominale.
Herniile inghinale, femurale si ombilicale
Hernii rare ale peretelui abdominal
Eventratiile si evisceratiile
3. Semiologia chirurgicala a afectiunilor CBEH.
Litiaza veziculara
Litiaza biliara
Cancerul veziculei biliare
Cancerul caii biliare
4. Semiologia chirurgicala a afectiunilor ficatului si CBIH.
Boala lui Caroli si litiaza intrahepatica
Cirozele hepatice
Abcesele hepatice
Chistul hidatic hepatic
28 ore
4ore
4ore
4 ore
4 ore
Tumorile hepatice
5. Semiologia chirurgicala a afectiunilor pancreasului.
Pancreatita acuta
Pancreatita cronica
Neoplasmele pancreasului endocrin
Neoplasmele pancreasului exocrin
6. Semiologia chirugicala a afectiunilor splinei.
Hipersplenismul hematologic si immunologic
Traumatismele si abcesele splinei
7. Semiologia chirurgicala a afectiunilor vasculare periferice.
Sindromul de ischemie cronica periferica (ateroscleroza obliteranta, trombangeita obliteranta, arteriopatia
diabetica)
Sindromul de ischemie acuta periferica
Bolile vasomotricitatii
Boala varicoasa
Flebitele superficiale si profunde, boala trombo-embolica
4 ore
4 ore
4 ore

Nr. ore
1. Infecia nozocomial. Antibioterapia n chirurgie, indicatii de electie.
4 ore
2.Caz clinic pacientul cu leziune toracica cu indicatie chirurgicala elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
biologice si imagistice sugestive.
3. Traumatisme ale partilor moi: contuzii, plgi, cicatrizarea normal i patologica.
4 ore
4. Traumatisme arteriale, nervoase si tendinoase.
4 ore
5. Caz clinic - pacientul cu insuficienta venoasa membre pelvine - elemente clinice semiologice, explorari
8 ore
6. Caz clinic pacientul cu sindromului ischemic membrul pelvin - elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
7. Caz clinic pacientul cu afectiune a peretelui abdominal - elemente clinice semiologice, explorari biologice si
8 ore
imagistice sugestive.
8. Caz clinic pacientul cu afectiune biliara - elemente clinice semiologice, explorari biologice si imagistice
4 ore
sugestive.
9. Caz clinic- pacientul cu afectiune hepatica cu indicatie chirurgicala - elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
10. Caz clinic pacientul cu afectiune pancreatica (inflamatii, adenocarcinom pancreatic, ampulom Vaterian) 4 ore
elemente clinice semiologice, explorari biologice si imagistice sugestive.
11. Discutii interactive cu privire la sindroamele intalnite la pacientul chirurgical sindrom anemic, sindrom icteric
8 ore
(icter de etiologie benigna/maligna), sindrom ischemic etc
Bibliografieminimal
1. Veselu Gabriel, Elemente de semiologie chirurgicala pentru anul III, sem II, Ed. Hamangiu, 2013
2. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
3. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
4. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
5. Adriana Badulescu, Curs - Semiologie Chirurgicala, Ed.Titu Maiorescu, 2011 vol. 1
6. Adriana Badulescu, Lucrari Practice - Semiologie Chirurgicala, Ed. Titu Maiorescu, 2012 vol. 1
Toate temele predate la curs si stagii practice sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii,
indrumatoare, cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala,
corespunzand la cota maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor
reprezentativi din domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de
bibliografia concursului national de rezidentiat.
Forme de activitate
Expunerea interactiva a materialului conform programei analitice - prezentari
Curs
powerpoint.
Invatamantul practic la patul bolnavului, sub indrumarea asistentului de grupa.
Evaluarea cunostintelor teoretice expuse la curs 30 min la inceputul cursului ce
urmeaza finalizarii capitolului specific notiunilor ce vor fi evaluate
final
Stapanirea anamnezei;
Examinare fizica coerenta a pacientului;
Promovarea cu minim din punctajul maxim a tuturor seminariilor din cunostintele teoretice
Completarea corecta a minim 10 foi de observatie, implicit orientarea asupra unui plan de investigatii;
Interpretarea valorilor biologice ale examinarilor pacientului
Interpretarea examinarilor radiologice, ecografice, endoscopice, tomografice si a examenului histopatologic.
Asistarea la mici interventii si interventii chirurgicale.
Prezentarea caietului de stagiu complet
Promovarea Baremului de cunostinte minime evaluat in ultima saptamana a stagiului clinic
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.
Examen scris cu 10 subiecte pe parcursul a 3 ore
Promovarea examenului practic
Promovarea baremului de cunostinte minime
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor de important

major, absolut necesare pentru stabilirea unui diagnostic
cu indicatie chirurgical
Cunoasterea informatiilor predate la cursuri si stagii n
proportie de 60%
(Total = 100%)
50%
15%
15%
15%
5%
0
Cerinepentrunota10
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor predate la cursuri si
stagii n proportie de 95-100%.
Prezenta integrala la cursuri si stagii.
Consultarea bibliografiei suplimentare
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
Titular de curs,
ef Departament,

Dr. Anghel Claudiu

29.09.2014

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Codul disciplinei
Siguranta transporturilor
Sef de lucrari Dr. Serban Simina
Sef de lucrari Dr. Serban Simina (p.o.)
M.O.05
Anul de studiu
III
Semestrul*
DS
Regimul disciplinei Op-op ional ,

Op
Num rul de credite
Num rdeorepes pt mn
Total ore din planuldenv
mnt
14
14
56
5.Activitatespecific depreg tireSEMINAR
8.Preg tireprezent ri orale
10.Consulta ii
13. Tutoriat
14.Examin ri
15.Alteactivit i:
Denumirea cursului
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
V6
2
0
0
42
ore
6
30
4
nsuireanoiunilorteoreticeipracticeprev zutenprogramaanalitic a
disciplinei de Siguranta transporturilor, privind aptitudinea personalului cu
atributii in siguranta transporturilor inoiuniprivindlegislaiades n tatei
securitate la locul de munc ,
identificarea baremurilor medicale
formulareaprotocoluluideinvestigaiiparacliniceidelaboratorn
diagnosticul diferitelor boli incadrulcontroalelormedicalelaangajarei
periodicealepopulaieiactive
- capacitate de analiza si sinteza
- capacitate de organizare
- capacitate de intelegere
- capacitate de evaluare si autoevaluare
- formarea unui comportament etic
- capacitate de de a lucra in echipa
Prezentarea aspectelor generale privind activitatea medicului ce lucreaza intr-o
comisie de siguranta transporturilor
Prezentarea aspectelor legislative privind examinarea medicala si psihologica a
personalului cu atributii in siguranta transporturilor
Expunerea atributiilor personalului medical implicat in domeniul sugurantei
transporturilor si a cadrului legislativ in care trebuie sa isi desfasoare activitatea, cu
privire la sanatatea si securitatea la locul de munca .
Stabilirea protocolului de investigatii paraclinice si de laborator in diagnosticul
diferitelor boli.

1. Siguranta transporturilor GENERALIT
Nr. ore
I
2. Organizarea comisiilor de siguranta transporturilor
1
1
3. Prezentarea baremurilor medicale

2
4. 4 Examinarea medicala si psihologica la angajare a personalului cu atributii in siguranta transporturilor
5. 5 examinarea medicala si psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor pentru

controlul periodic
6. Aprecierea aptitudinii in munca pentru personalul din transportul feroviar
7. Aprecierea aptitudinii in munca pentru conducatorii auto.

1
Probleme speciale de medicina muncii
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului Programa analitic
Nr. ore
Serban Simina Medicina muncii in transporturi editura Printech 2003,ISBN 973-652-795-6
Legislatie ordinele MT nr 1256,1257,1258,1259,1261,1263/decembrie 2013
Insusirea notiunilor expuse in cadrul cursului Siguranta transportului vine in completarea disciplinei Medicina muncii, boli
profesionale si expertiza medicala, ajutand la dezvoltarea profesionala a viitorului medic catre un domeniu tintit de o relaa
importanta in functionarea sistemului socio-profesional romanesc si corezpunzand astfel asteptarilor reprezentantilor
comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul Sanatatii.

Forme de activitate
Expunere a materiei de studiu sub forma de prelegeri orale si grafice,prelucrat in
Curs
aplicatia Power Point
Prezent ridecazuri clinice si investigatii paraclinice specifice patologiei complexe
Seminar
predate la curs,discuii
practice pentru a fi admis la examenul practic laseminarpentruafiadmislaverificareafinal
- cunoasterea legislatiei
-interpretarea corecta a buletinelor de analize(toxicologice,ergonomice,hematologice,biochimice,) si alte investigatii
paraclinice
-deprinderea calitatilor necesare stabilirii diagnosticului pozitividiferenial pentru boala
-asimilarea elementelor de baza ale codului etic profesional.
(Total = 100%)
- r spunsurile la examen / verificare (evaluarea final )
90%
- r spunsurile finale la lucr rile practice de laborator
%
- testarea periodic prin lucr ri de control / colocvii
5%
5%
- activit ile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
%
- alte activit i
0%
Descriei modalit ile practice de evaluare final , lucrare scris descriptiv
Studentul cunoaste principalele concepte:siguranta
Studentul cunoaste si foloseste corect principalele
transporturilor,barem medical,apt cu restrictie
conceptele si notiunile studiate
Poate efctua anamneza
Dobndireacompetenelorspecificedisciplinei
Limbajul de specialitate este cunoscut
Folosirea unui limbaj complex de specialitate
Diagnosticulpozitivnboalaprofesional i boala
legat deprofesiune
Rezolvarea unui caz clinic
Data complet rii

29.09.2014
Titular disciplin ,
Sef Lucrari Dr. Serban Simina
ef Departament,
Prof. Univ. Dr. Dan Manastireanu
Titular de curs,
Sef Lucrari Dr. Serban Simina
Data aviz riin departament

25.09.2014

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor medico-chirurgicale si
profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
FARMACOLOGIE SI FARMACOLOGIE CLINICA

Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu

Sef. lucr. Dr. Nicoleta Simona Bengea
As. univ. Dr. Toma Mihai
Codul disciplinei
M.3.0506.05
Anul de studiu
III

Semestrul*
DF

O
Numrul de credite
56
28
112

10. Consultaii
13. Tutoriat
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E5
4
2
28
56
ore
7
7
6
0
6
10
4
2
12
0
0
2
0
14. Examinri
15. Alte activiti:
Denumirea cursului
0
0
Farmacologieifarmacologieclinic
Cunoasterea si intelegerea notiunilor specifice disciplinei
Familializarea cu terminologia specifica farmacologiei si cu notiunile de
farmacocinetica, farmacodinamica, farmacologie.
s demonstreze preocuparea pentru perfectionarea continua profesionala

prin antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei in
vederea adaptarii compententelor profesionalea la dinamica contextului social
s participe la proiecte avnd caracter tiinific, compatibile cu cerinele

integrrii n nvmntul european
stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de

invatare pentru cresterea efi
Transmiterea informatiilor despre diferite clase de medicamente inseamna

cunoastere
Dobandirea notiunilor transmise prin aplicarea lor in prescrierea de retete
inseamna dobandirea abilitatii practice.
La curs: cunoaterea i nsuirea unor noiuni teoretice privind

medicamentele: farmacocinetic, farmacodidamic, farmacotoxicologie,
particulariti ale diferitelor clase de medicamente.
La lp: - dobandirea notiunilor de prescriptie medicala si receptura preparatelor
magistrale si tipizate; aplicarea notiunilor teoretice dobandite la curs prin
prescrierea de retete.

Curs1. Introducere in Farmacologie.
Farmacocinetica generala: absorbtie, distributie, biotransformare si eliminare.
Curs 2 Principalii parametrii farmacocinetici.
Curs 3. Elemente de farmacodinamie generala.
Curs 4. Elemente de farmacotoxicologie.
Curs 5. Sistemul nervos vegetativ: elemente de anatomia si fiziologia sistemului nervos vegetativ. Tipuri de
medicatie SNV. Medicatia colinergica.
Curs 6. Continuare medicatia colinergica. Medicatia adrenergica.
Curs 7. Continuare medicatia simpatomimetica. Medicatia simpatolitica.
Curs 8. Anestezice locale. Medicatia SNC: Anestezice generale.
Curs 9. Continuare medicatia SNC: Inhibitoare (deprimante) motorii centrale: Antiepileptice, Antiparkinsoniene,
Miorelaxante centrale.
Curs 10. Continuare medicatia SNC: Hipnotice, sedative, anxiolitice (tranchilizante minore). Neuroleptice.
Curs 11. Continuare medicatia SNC: Antidepresivele si litiul. Medicatia central excitanta.
Curs 12. Analgezice opioide si antagonisti de opioide.
Curs 13. Analgezice, antipiretice, antiinflamatoare.Medicatia in guta.Medicatia in poliartrita reumatoida.
Curs 14. Glucocorticoizii (medicatia cortizonica). Histamina si antihistaminice. Medicatia antidiabetica.
LP.1 Generalitati: definitia medicament, drog, substanta activa. Denumirea medicamentelor. Notiuni de cercetare
experimentala si clinica.
LP.2 Farmacopeea. Elemente de legislaie in domeniul medicamentului i autorizarea medicamentelor.
LP.3 Forme medicamentoase solide si semisolide.
LP.4 Forme medicamentoase lichide si gazoase.
LP.5 Reteta sau prescriptia medicala: partile retetei; reguli de prescriere a preparatelor magistrale si tipizate.
Nr. ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
Nr. ore
2
2
2
2
2
LP.6 Exemple de receptura magistrala. Timpul si conditii optime de administrare a medicamentelor.

LP.7 Cercetarea in domeniul medicamentului. Modele experimentale in cercetarea farmacologica.
2
LP.8 Receptura SNV: ex. prescrierea de simpatomimetice, simpatolitice;
2
LP.9 Receptura SNV: ex. prescrierea de parasimpatomimetice, parasimpatolitice;
2
LP.10 Verificare SNV
2
LP.11 Receptura SNC: ex.prescrierea de hipnotice, sedative
2
LP.12 Receptura SNC: ex.prescrierea de anxiolitice,antipsihotice
2
LP.13 Verificare SNC.
2
LP.14 Examen practic
2
Bibliografieminimal
1.
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie general, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998;
2.
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medical, Bucureti, 2005;
3.
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia a VII-a, Editura Medical, Bucureti 2001;
4.
Valentin Stroescu (sub red) Farmacologie- teste de evaluare, editura All 2001.
5.
Valentin Stroescu, Indreptar pentru prescrierea medicamentelor, ed. ALL, ed.III-a 1998.
6.
Sorin Paveliu Farmacologie clinica - note de curs. Editura Infomedica, Bucureti 2002.
7.
Sorin Paveliu Farmacologie clinica teste de evaluare - Editura Infomedica, Bucureti 2009.
8.
Alina Proca, Curs de farmacologie pentru studentii Facultii de medicin general Bucuresti 2009 ;
9.
Bertram G. Katzung, Basic & Clinical Pharmacology, 10th Edition, Editura The McGraw-Hill Companies, Inc. 2007
Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa, fiind in
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Transmiterea informatiilor, respectiv explicarea acestora folosind mod de prezentare in
Curs
format Power Point
Explicarea prescriptiei medicale.
Prescrierea de retete folosind un mod interactiv de lucru cu studentii.
final
- insusirea notiunii de prescriptie medicala;
- insusirea notiunilor de preparat magistral si tipizat;
- aplicarea cunostintelor teoretice dobandite la curs, prescriind diferite tipuri de retete;
- dovedirea faptului ca au reusit sa isi insuseasca informatiile transmise prin parcurgerea a trei tipuri de seminare si anume:
verificare din notiunile de farmacologie generala, verificare din notiunile de SNV, verificare din notiunile de SNC.

(Total = 100%)
60%
admis/respins conditie de acceptare la testarea
teoretica finala a cunistintelor acumulate
10%
10%
20%
-

- alte activiti
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V.
Examen (lucrare scrisa tip grila) / Examen practic individual / Referat stiintific

parcurgerea testarilor periodice prin lucrari de
control cu raspunsuri finale corecte >60%, respectiv
obtinerea unor scoruri de tip satisfacator in cursul
acestor testari pe parcursul semestrului
prescrierea corecta a unei retete
completarea corecta a cel putin 60% din subiecte la
examenul final.

Asimilarea elementelor de farmacografie si
prescrierea corecta a doua retete conform cerintelor
Obtinerea unor punctaje de peste 70% la testarile
intermediare
Prezentarea unui referat conform cerintelor
Participarea la activitatea un proiect de cercetare de
nivel student
Completarea corecta a tuturor testelor saptaminale
Obtinerea unui punctaj de peste 90% la examinarea
finala
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Titular de curs,



29.09.2014

FIA DISCIPLINEI
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor medico-chirurgicale si
profilactice
S N TATE
Medicin
Facultatea
Departamentul
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
FARMACOLOGIE SI FARMACOLOGIE CLINICA


Codul disciplinei
M.3.0506.05
Anul de studiu
III

Semestrul*
DF

O
Numrul de credite
56
28
112

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E6
4
2
28
56
ore
7
7
6
0
6
10
4
2
12
0
0
2
0
0
15. Alte activiti:

Denumirea cursului
0
Farmacologieifarmacologieclinic
Cunoasterea si intelegerea notiunilor specifice disciplinei
Familializarea cu terminologia specifica farmacologiei si cu notiunile de
farmacocinetica, farmacodinamica, farmacologie.
s demonstreze preocuparea pentru perfectionarea continua profesionala

prin antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei in
vederea adaptarii compententelor profesionalea la dinamica contextului social
s participe la proiecte avnd caracter tiinific, compatibile cu cerinele

integrrii n nvmntul european
stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de

invatare pentru cresterea efi
Transmiterea informatiilor despre diferite clase de medicamente inseamna

cunoastere
Dobandirea notiunilor transmise prin aplicarea lor in prescrierea de retete
inseamna dobandirea abilitatii practice.
La curs: cunoaterea i nsuirea unor noiuni teoretice privind

medicamentele: farmacocinetic, farmacodidamic, farmacotoxicologie,
particulariti ale diferitelor clase de medicamente.
La lp: - dobandirea notiunilor de prescriptie medicala si receptura preparatelor
magistrale si tipizate; aplicarea notiunilor teoretice dobandite la curs prin
prescrierea de retete.

Curs 1. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia tonicardiaca
Curs 2. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia antiaritmica
Curs 3. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia in cardiopatia ischemica (medicatia antianginoasa).
Curs 4. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia antihipertensiva.
Curs 5. Medicatia aparatului cardiovascular: vasodilatatoare periferice (antiischemice). Medicatia hipolipidemianta.
Medicatia antianemica. .
Curs 6. Medicatia aparatului cardiovascular: inlocuitori coloidali de plasma. Hemostatice. Medicatia antitrombotica.
Curs 7. Medicatia aparatului respirator: antitutive, expectorante, antiastmatice, decongestionante ale mucoasei
nazale, antihistaminice.
Curs 8. Medicatia aparatului digestiv: Antiulceroasele; Antispastice fata de musculatura gastrointestinala;
Antiflatulente; Antivomitive; Laxative si purgative; Antidiareice; Fermenti digestivi; Colagoge
Curs 9. Antibioticele: clasificare, rezistenta la antibiotice, antibiotice beta lactamice(peniciline, cefalosporine,
monobactami si carbapenemi).
Curs 10. Antibioticele: sulfonamide, trimetoprim, chinolonele, macrolide si lincosamide, tetracicline, cloramfenicolul,
aminoglicozidele.
Curs 11. Antibiotice polipeptidice. Medicatia antituberculoasa.Medicatia in lepra. Antifungice. Antivirale (agenti
antivirali antiinfluenza, antivirale active fata de virusul herpetic, antivirale active fata de virusurile hepatitice,
antivirale active fata de virusul imunodeficientei umane).
Curs 12. Terapia in cancer: tipuri de terapii, toxicitate citostaticelor, clasificarea citostaticelor.
Curs 13. Terapia endocrino-hormonala si biologica in cancer.
Curs 14. Antiseptice si dezinfectante
LP.1 Receptura: analgezice, antipiretice, antiinflamatoare.
LP.2 Recapitulare glucocorticoizi, receptura.
LP.3 Receptura tonicardiace.
LP.4 Receptura antiaritmice
Nr. ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
Nr. ore
2
2
2
2
LP.5 Receptura medicatia cardiopatiei ischemice si antihipertensiva.

2
LP.6 Receptura medicatia hipolipidemianta si antianemica.
LP.7 Lucrare intermediara I medicatia aparatului cardiovascular.
2
LP.8 Receptura medicatia aparatului digestiv.
2
LP.9 Seminar: medicatia aparat digestiv (cont) si medicatia ap respirator.
2
LP.10 Receptura antibiotice
2
LP.11 Lucrare intermediara II si Receptura antibiotice- continuare
2
LP.12 Receptura antibiotice(continuare)
2
LP.13 Recapitularea notiunilor predate si pregatire pentru examen.
2
LP.14 Examen practic
2
Bibliografieminimal
1.
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie general, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998;
2.
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medical, Bucureti, 2005;
3.
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia a VII-a, Editura Medical, Bucureti 2001;
4.
Valentin Stroescu (sub red) Farmacologie- teste de evaluare, editura All 2001.
5.
Valentin Stroescu, Indreptar pentru prescrierea medicamentelor, ed. ALL, ed.III-a 1998.
6.
Sorin Paveliu Farmacologie clinica - note de curs. Editura Infomedica, Bucureti 2002.
7.
Sorin Paveliu Farmacologie clinica teste de evaluare - Editura Infomedica, Bucureti 2009.
8.
Alina Proca, Curs de farmacologie pentru studentii Facultii de medicin general Bucuresti 2009 ;
9.
Bertram G. Katzung, Basic & Clinical Pharmacology, 10th Edition, Editura The McGraw-Hill Companies, Inc. 2007
Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa, fiind in
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Transmiterea informatiilor, respectiv explicarea acestora folosind mod de prezentare in
Curs
format Power Point
Explicarea prescriptiei medicale.
Prescrierea de retete folosind un mod interactiv de lucru cu studentii.
final
- insusirea notiunii de prescriptie medicala;
- insusirea notiunilor de preparat magistral si tipizat;
- aplicarea cunostintelor teoretice dobandite la curs, prescriind diferite tipuri de retete;
- dovedirea faptului ca au reusit sa isi insuseasca informatiile transmise prin parcurgerea a trei tipuri de seminare si anume:
verificare din notiunile de farmacologie generala, verificare din notiunile de SNV, verificare din notiunile de SNC.

(Total = 100%)
60%
admis/respins conditie de acceptare la testarea
teoretica finala a cunistintelor acumulate
10%
10%
20%
-

- alte activiti
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V.
Examen (lucrare scrisa tip grila) / Examen practic individual / Referat stiintific

parcurgerea testarilor periodice prin lucrari de
control cu raspunsuri finale corecte >60%, respectiv
obtinerea unor scoruri de tip satisfacator in cursul
acestor testari pe parcursul semestrului
prescrierea corecta a unei retete
completarea corecta a cel putin 60% din subiecte la
examenul final.

Asimilarea elementelor de farmacografie si
prescrierea corecta a doua retete conform cerintelor
Obtinerea unor punctaje de peste 70% la testarile
intermediare
Prezentarea unui referat conform cerintelor
Participarea la activitatea un proiect de cercetare de
nivel student
Completarea corecta a tuturor testelor saptaminale
Obtinerea unui punctaj de peste 90% la examinarea
finala
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Titular de curs,



29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Departamentul
MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicale i
Profilactice
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
S N TATE
Medicin
Facultatea
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de
disciplin
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
titularului de curs
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
clinic
Codul disciplinei
Anul de studiu
SEMIOLOGIEMEDICAL
Sef Lucrari Dr. Soare Simona

As. univ. dr. Ioana Ruxandra Albu
As. univ. dr. Radu Valentin Coltuc
As. univ. dr. Pandelea-Dobrovicescu George Razvan
Dr. Dragoescu Daniela (p.o.)
M.3.0506.01
III
Semestrul*
DS
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional ,F-facultativ )

O
Num ruldecredite
Num rdeorepes pt mn
Totaloredinplanuldenv mnt
98
28
196
1.Descifrareaistudiulnotielordecurs
9. Preg tireexaminarefinal
10.Consultaii
13. Tutoriat
14.Examin ri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E5
8
5
70
98
ore
24
24
12
6
14
0
0
5
5
0
8
0
15.Alteactivit i:
Denumirea cursului
Competen eleprofesionale
Competen eletransversale
SEMIOLOGIE MEDICAL
- insusirea corecta a terminologiei medicale
- dobandirea abilitatilor necesare pentru depistarea si interpretarea simptomelor si
semnelor afectiunile umane ( Anamneza ),
-insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Auscultatia) si paraclinice ( Laborator clinic, Imagistic medical ) pentru stabilirea finala
a diagnosticului (de sindrom si apoi a diagnosticul de boala).
Activitatiledesfasurateinstagiulclinicaucascopdezvoltareaspirituluideechipa
medicala, respectiv de insusire a modalitatilor de comunicare externa privitor la
situatiile clinice studiate, punandu-se accent pe modul de comunicare orala si scrisa,
inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice moderne. Se pune accentul pe
responsabilizarea studentilor in luarea deciziilor, corelarea cu ceilalti membri ai
colectivului. Studentii sunt determinati sa devina constienti de faptul ca pregatirea de
specialitate devine o obligatie permanenta, pe toata durata carierei medicale, aceasta
fiind o conditie esentiala in mentinerea standardelor de lucru, respectarea permanenta
a codurilor de buna practica si mentinerea in limitele de etica profesinala.
Insusirea notiunilor fundamentale ce reprezinta obiectul de activitate al Semiologiei
medicale, disciplina ce se ocupa cu studiul simptomelor si semnelor bolilor umane, cu
metodele examinarii clinice si a unor tehnici de investigare paraclinica.
Iinsusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Con inutulcursului Programaanalitic

1.DEFINI IASIOBIECTULSEMIOLOGIEIMEDICALE
Definiiaurmatoarelor notiuni: semeiologia medicala, simptomul, semnul clinic, examenul clinic (obiectiv),
diagnosticul clinic, sindromul si boala.
28. ore
2 ore
2.ANAMNEZ
Metode si tipuri de anamneza. Foaia de Observatie; Abordarea pacientului; Relatarea; Interogatoriul;
Inregistrareadatelor,foaiadeobservatie;Interpretareaanamnezei;Importanaanamnezei;
3. ETAPELE TEHNICE ALE ANAMNEZEI
Varsta;Sexul;Loculnateriiidomiciliul;Motiveleintern rii;Antecedenteleheredo-colaterale; Antecedentele
personale fiziologice; Antecedentele personalepatologice;Condiiidevia idemunc ;Locuina;Alimentaia;
Toxice(cafea,alcool,tutun);Conditiidemunca;Istoriculboliiactuale;Manifest rigenerale.
2 ore
2 ore
4. EXAMENUL CLINIC / OBIECTIV GENERAL

Metodeleitehnicaexamenuluiobiectiv:inspecia,palparea;percuia;auscultaia;
2 ore
5. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL: STAREA PSIHICA

Tulbur ridepercepie;Tubur ridemanevre;Tulbur ridegndire;Tubur rileafectivit ii;Tulbur ridecontiin ;
2 ore
6. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL :TIPUL CONSTITUTIONAL

Modific rilestaticeidinamice:Atitudinea;Tulbur riledinamice;Fizionomiaifaciesul;Modificarideculoareaa
tegumentelor;
2 ore
7. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL : LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE CUTANATE; SISTEMUL

GANGLIONAR SUPERFICIAL SI PROFUND
2 ore
Hemoragiilecutanate;Tulbur riletrofice;Circulaiacolateral ;Stareadenutriie;Edemul;adenopatia

8. SEMIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
Particularit ileanamnezei:simptome n bolile aparatului locomotor
Examin ricomplementare:examenulradiologic;examin ribiologice(examenullichiduluiarticular);
examin ribiologice(sanghine);examin rihistopatologice.
2 ore
9. SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Simptome (durerea, dispneea, tusea, sputa, hemoptizia);
Examenulclinic/obiectivgeneral(atitudinea,faciesul,stareapsihic ,modific riletegumentelori
mucoaselor, edemul, circulaiavenoas colateral ,adenopatia);
Examenul obiectiv al aparatului respirator:
Investigaiicomplementare:Punciapleural ;examenulradiologic;probefuncionalerespiratorii;
2 ore
10 SINDROMUL CONDENSARII PULMONARE

2 ore
11. SINDROMUL PLEURAL
12. SINDROMUL BRONSIC
12. SINDROMUL BRONSIC
14 SINDROMUL MEDIASTINAL
Con inutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programa analitica: : Continut de baza: insusirea
tehnicii de realizarea a anamnezei, recunoasterea si interpretarea principalelor simptome si semne ale
bolilor, cunoasterea metodelor examenului obiectiv (anamneza, inspectie, palpare, percutie si auscultatie)
precum si a celor mai importante explorari paraclinice.
Anamneza.ntocmireafoiideobservaie demonstraiepractic .
Simptomelegenerale:febra,frisonul,cefaleea,astenia,transpiraia,pruritul,setea,tulbur riledeechilibru,
durerea.Exemplific rilapatulpacientului.Metodeleexamenuluiobiectiv demonstraiepractic .Investigaii
curente.Inspeciageneral ,modific rilestaturale,tipurileconstituionale.Examenulfeeiiuneletipuride
facies.Exemplific rilapatulpacientului.
Examenultegumentelor,mucoaselorifanerelor.
Paloareairoeaapielii,cianoza,icterul,tulbur rilepigmentareileziunileelementarecutanate.Modific rile
pilozit iiialeunghilor.Exemplific rilapatulpacientului.Examenulesutuluicelularsubcutanat.Edemele
generalizate,regionaleilocalizate.Modific rilegreut iicorporale:obezitateaisl birea.Exemplific rila
patulpacientului.Examenulobiectivalmuchilorstriai,oaseloriarticulaiilor demonstraiepractic .
Prezent riclinicedepacienicubolireumatismale:reumatismarticularacut,artrit reumatoid ,spondilartrite
seronegative,gut ,artrit psoriazic ,artroze.
Prezent riclinicedepacienicucolagenozemajore.
Examenul ganglionilor limfatici demonstraiepractic .Tipurideadenopatiiimetodeledeexplorare.
Anamneza,examenulobiectivimetodeledeexplorarenbolilesngelui demonstraiepractic .Prezent ri
clinicedepacienicudiversetipurideanemii.
Prezent riclinicedepacienicucolagenozemajore.
Examenul ganglionilor limfatici demonstraiepractic .Tipurideadenopatiiimetodeledeexplorare.
2 ore
2 ore
2 ore
2 ore
70. ore
5 ore
5 ore
5 ore
5 ore
Anamneza,examenulobiectivimetodeledeexplorare n bolile sngelui demonstraiepractic .Prezent ri

clinicedepacienicudiversetipurideanemii.
Anamnezaisimptomelelocalenbolilerespiratorii.
Examenul obiectiv al aparatului respirator demonstraiepractic .Prezentareametodelordeexploraren
bolile respiratorii.
Prezent riclinicedepacienicusindrombronitic,sindromdedistensiealveolar (astmulbronic,

emfizemulpulmonar)isindromdecondensare pulmonar .
Prezent riclinicedepacienicusindroamepleurale.Punciapleural demonstraiepractic .Examenul
lichidului pleural exemplific ri.
5 ore
5 ore
Prezent riclinicedepacienicusindroamedesupuraiebronho pulmonar ,sindromcavitar,insuficien

respiratorieacut icronic .
5 ore
Manifest rilecliniceimetodeledeexplorarensindromulmediastinalinhipertensiuneapulmonar .
Anamnezaisimptomelelocalenbolilecardiovasculare.
Examenulobiectivimetodeledeexplorarealeaparatuluicardiovascular demonstraiepractic .Prezent ri
clinicedepacienicuvalvulopatiiicardiopatiicongenitale.Prezent riclinicedepacienicutulbur rideritmi
deconducere.CitireiinterpretaredeECG.
Prezent riclinicedepacienicucardiopatieischemic cronic dureroas (angin pectoral deefort,
angin instabil ,infarctmiocardic)icardiomiopatii.
Prezent riclinicedepacienicusindroamepericardice.Punciapericardic .Prezent riclinicedepacienicu
hipertensiunearterial ihipotensiunearterial .Prezent riclinicedepacienicuinsuficien cardiac ,
sindroamearterialeisindroamevenoase.
Anamnezaisimptomelelocalenboliledigestive.
Examenulobiectivimetodeledeexplorarealeaparatuluidigestiv demonstraiepractic .Prezent riclinice
depacienicusindromesofagian,sindromdispeptic,sindromgastriticisindromulceros.Prezent riclinicede
pacienicusindromdeconstipaie,sindromdiareicisindromano rectal.
Anamneza n bolile hepatice.
Examenul obiectiv al ficatului demonstraiepractic .Hepatomegalia,ficatulatrofic,metodedeexplorare
exemplific rilapatulbolnavului.
Sindromulicteric,sindromuldehipertensiuneportal ,ascita,sindromuldeinsuficien hepatic i
encefalopatiaportal - exemplific rilapatulbolnavului.
Punciaabdominal demonstraiepractic .
Anamnezansuferinelebiliare,examenulobiectivimetodeledeexplorare.
Prezent riclinicedepacienicusindroamebiliare.Anamnezansuferinelepancreatice,examenulobiectivi
metodele de explorare demonstraiepractic .Prezent riclinicedepacienicusindroamepancreatice.
14.Anamnezaisimptomelelocalenbolilerenale.Examenulobiectivimetodeledeexplorareale
aparatului renal demonstraiepractic .Prezentariclinicedepacienticudiverseboli renale
Bibliografieminimal
Mihail Anton., Ion Ioan Costica. - Semiologie medicala Note de curs, UMF Carol Davila, 1983.
2. Bruckner I. Semiologiemedical ,EdituraMedical ,Bucureti,2002.
3. Ciobanu V., Stroescu I., Urseanu I. Semiologieidiagnosticnreumatologie,EdituraMedical ,Bucureti,1991.
4. Ciurea P., Ciurea T. Bolileaparatuluidigestiv,EdituraDidactic iPedagogic R.A.,1999.
5 ore
5 ore
5 ore
5 ore
5 ore
5 ore
5 ore
5. Ciurea P., Ciurea T. Hepatologieclinic ,EdituraMedical Universitar Craiova,2000.

6.Danc uGh. Semiologiaaparatelorrespiratoricardiovascular,EdituraDidactic iPedagogic ,Bucureti,1981.
7. Georgescu D. SemeiologieMedical ,EdituraNaional,2004.
8. Georgescu M., Ciurea T., Georgescu E. SemiologieMedical ,EdituraCARDINAL,Craiova,1995.
9. Isselbacker K., Braunwald E., Wilson J., Martin J., Fanci A., Kasper D. HarrisonsPrinciplesofInternalMedicine,Mc.
Graw & Hill, 1998.
10. Moldovan T. SemiologieClinic Medical ,EdituraMedical ,Bucureti,1993.
Coroborarea con inuturilor disciplinei cu atept rile reprezentan ilor comunit ii epistemice, asocia iilor
Insusirea notiunilor predate la curs si lucrarile practice este sustinuta de expunerea in materialele idactice si stiintifice ale
disciplinei, cursuri, indrumatoare in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala ce
corespund asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Moduldetransmitereainforma iilor
Forme de activitate
Curs
Prezentare MSOffice Power-Point
nsalonuldespitalalsecieimedicale,uneorinsaladecurspentrulucr ripractice
final :
Efectuareacorect aanamnezeiiaexamenuluiclinicinvedereastabiliriidiagnosticuluicliniccorect
Ponderea n notare, exprimat nprocente
(Total = 100%)
60%
20%
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol/colocvii
10%
10%
0
- alteactivit i
0
Descrie imodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V:examinareoralacubilete
Cerin eminimepentrunota5
Cerin epentrunota10
Efectuareacorect aAnamnezeiiaExamenului
R spunscorectlatoatesubiecteleexaminariiorale
clinic finaliznd cu stabilirea diagnosticului
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin ,
Sef lucrari Dr. Soare Simona
ef Departament,
Titular de curs,


As. univ. dr. George-Razvan Pandelea-Dobrovicesc
Dr. Dragoescu Daniela
29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Departamentul
MEDICIN
Departamentul
Profilactice
Domeniul de studii
Ciclul de studii
Programul de studii
S N TATE
Medicin
Facultatea
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
clinic
Disciplinelor
Medico-chirurgicale
SEMIOLOGIE MEDICAL

As. univ. Dr. Pandelea-Dobrovicescu George-Razvan
Codul disciplinei
M.3.0506.01
Anul de studiu
III

Semestrul*
DS

O
Numrul de credite
98
28
196

10. Consultaii
13. Tutoriat
14. Examinri
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
E6
6
5
70
98
98 Ore
24
24
12
10
5
0
5
0
10
0
8
0
15. Alte activiti:

Denumirea cursului
SEMIOLOGIE MEDICALA
- insusirea corecta a terminologiei medicale
- dobandirea abilitatilor necesare pentru depistarea si interpretarea simptomelor si
semnelor afectiunile umane ( Anamneza ),
-insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Activitatile desfasurate in stagiul clinic au ca scop dezvoltarea spiritului de echipa
medicala, respectiv de insusire a modalitatilor de comunicare externa privitor la
situatiile clinice studiate, punandu-se accent pe modul de comunicare orala si scrisa,
inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice moderne. Se pune accentul pe
responsabilizarea studentilor in luarea deciziilor, corelarea cu ceilalti membri ai
colectivului. Studentii sunt determinati sa devina constienti de faptul ca pregatirea de
specialitate devine o obligatie permanenta, pe toata durata carierei medicale, aceasta
fiind o conditie esentiala in mentinerea standardelor de lucru, respectarea permanenta
a codurilor de buna practica si mentinerea in limitele de etica profesinala.
Insusirea notiunilor fundamentale ce reprezinta obiectul de activitate al Semiologiei
medicale, disciplina ce se ocupa cu studiul simptomelor si semnelor bolilor umane, cu
metodele examinarii clinice si a unor tehnici de investigare paraclinica.
Insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
1. APARATUL CARDIOVASCULAR
Inima i pericardul: - durerea precordiala, dispneea, palpitaiile.Examenul obiectiv - inspecia, palparea (oc
apexian, zgomote cardiace, freamt, frectura pericardic), percuia, auscultaia (tehnica, arii de auscultatie,
zgomote cardiace, sufluri cardiace, frectura pericardiac).
Explorri paraclinice - semiologia electrocardiografic, fonocardiograma, mecanogramele,
ex. radiologic, ecocardiografia, tehnici nucleare, cateterismul cardiac, testele de efort.
28. ore
2 ore
2. SINDROAMELE AFECTIUNILOR INIMII SI PERICARDULUI

stenoza mitrala; insuficiena mitral; stenoza aortica; insuficiena aortica; sindromul miocardic; sindromul pericardic;
sindromul insuficienei coronariene; sindromul insuficienei ventriculare stangi; sindromul insuficienei ventriculare
drepte;
2 ore
3. SEMIOLOGIA SI PROPEDEUTICA BOLILOR VASCULARE

Semiologia si propedeutica bolilor arteriale: Explorri paraclinice (oscilometria, oscilografia, metoda Doppler cu
ultrasunete, termometria cutanat, pletismografia, termografia, metode izotopice, arteriografia); Tensiunea arterial tehnica msurrii, hipertensiunea, hipotensiunea arterial;
Semiologiaipropedeuticabolilorvenoase: Examenul obiectiv - inspecia, determinarea clinic i msurarea
direct a presiunii venoase, palparea. auscultaia; Metode paraclinice de investigaie - flebografia, metode izotopice,
examenul ecografic; Sindromul de ischemie periferica;
Sindromul ocluziei venoase a membrelor inferioare;
Semiologia sistemului limfatic: Particularitile anamnezei, Examenul obiectiv - inspecia, palparea. Metode
paraclinice - limfografia, limfoscintigrafia;
2 ore
4. APARATUL DIGESTIV
2 ore
Gura si faringele; Esofagul;
Abdomenul, stomacul, duodenul, intestinul ;
simptome in bolile abdomenului (durerea, senzaia de balonare);
Examenul obiectiv - topografia clinica, inspecia, paloarea, percuia, auscultaia;
Investigaii complementare - puncia peritoneal: examenul radiologic, laparascopia; explorarea funciei secretorii,
explorarea funciei evacuatorii, examenul radiologic, gastroduodenoscopia; examenul materiilor fecale, explorri
morfologice
2 ore
Ficatul, vezicula si caile biliare
Particularitile anamnezei; simptome; examenul obiectiv al ficatului inspecia, palparea, percuia, auscultaia;
explorarea funcional; explorarea morfologic; investigaii complementare - sondajul duodenal, ex. radiologic, ex.
ecografic;
2 ore
Pancreasul exocrin si endocrin:
Particularitatile anamnezei; simptome; examenul obiectiv general; examenul obiectiv al pancreasului; investigaii
complementare - explorarea funcional, explorarea morfologic, examenul radiologic, scintigrafia, examenul
ecografic; Investigaii complementare - glicemia bazal, postprandial, testul toleranei la glucoza, glicozuria,
dozarea insulinei;
2 ore
8.. SINDROAMELE APARATULUI DIGESTIV

sindromul ascitic; sindromul esofagian; sindromul insuficienei evacuatorii gastrice;
sindromul diareic; sindromul constipaiei; sindromul ano-recto-sigmoidian; sindromul ocluziei intestinale; sindromul
icteric; sindromul hipertensiunii portale; sindromul marii insuficiene hepatice; sindromul peritoneal acut.
2 ore
9 APARATUL RENAL
Particularitile anamnezei; Antecedente heredo-colaterale; Simptome - durerea, tulburrile de miciune, simptome
de ordin general; examenul obiectiv de ansamblu i la nivelul altor aparate;
examenul obiectiv local - inspecia, percuia ,palparea, auscultaia; explorarea vezicii urinare;
examenul uretrei;
2 ore
10 EXAMINARI COMPLEMENTARE IN AFECTIUNILE APARATULUI RENAL 2ore

Examenul urinei: examenul macroscopic; examenul microscopic; examenul chimic; examenul bacteriologic;
Explorarea morfofuncional: examinri morfologice (examenul radiologic, tomografia axiala
computerizat,examinri izotopice, ecografia, puncia biopsie renal); examinri funcionale;
2 ore
11 MARILE SINDROAME RENALE

sindromul urinar; sindromul reteniei hidrosaline; sindromul cardiovascular; sindromul umoral;
sindromul neuropsihic; sindromul insuficienei renale; particularitile marilor sindroame n principalele nefropatii.
12. SISTEMUL HEMATOFORMATOR
2 ore
Splina, seriaentritrocitar ;sistemullimforeticulariseriaalb ;

Particularitile anamnezei; simptome specifice ; Investigaii complementare- - ex. radiologic, scintigrafia, ecografia,
puncia biopsie, splenocontracia;
2 ore
13. HEMOSTAZA
Particularitile anamnezei n bolile hemostazei; simptome n bolile hemostazei; examenul obiectiv; investigaii
complementare;
2 ore
14 SINDROAME IN BOLILE SINGELUI SI ALE ORGANELOR HEMATOFORMATOARE

sindromul anemic; sindromul hemoragipar; sindromul ganglionar; sindromul splenomegalic;
sindromul insuficienei medulare; sindromul leucemiilor
1. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Inima i pericardul, particularitile anamnezei: durerea precordial; dispneea; palpitaiile;
Examenul obiectiv: inspecia; palparea (oc apexian, zgomote cardiace, freamt, frectura pericardic); percuia;
auscultaia (tehnica, arii de auscultaie, zgomote cardiace, sufluri cardiace,
frectura pericardic);
Explorri paraclinice: semiologie electrocardiografic; fonocardiogram; mecanogramele; examenul radiologic;
ecocardiografia; testele de efort;
Semiologia bolilor vasculare: explorri paraclinice: oscilometria, termometria cutanata, pletismografia, arteriografia.
Tensiunea arterial: tehnica msurrii; hipertensiunea arterial; hipotensiunea arterial;
2 ore
70. ore
10 ore
2. SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Gura i faringele, esofagul:
Examinri complementare:
- examenul radiologic;
- esofagoscopia;
10 ore

Abdomenul, stomacul, duodenul, intestinul:
10 ore
Anamnez; simptome; simptome generale i din partea altor organe; examenul obiectiv; investigaii complementare;
Ficatul, vezicula i caile biliare
Anamnez; simptome; examenul obiectiv general; examenul obiectiv al ficatului: inspecia, palparea, percuia,
auscultaia; investigaii complementare: explorarea funcional; explorarea morfologic; sondajul duodenal,
ex.radiologic,ex.ecografic
10 ore

.
Pancreasul exocrin si endocrin
Anamnez, examenul obiectiv general; examenul obiectiv al pancreasului; investigaii complementare;
10 ore
6. SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL

Anamneza; simptome: durerea; tulburrile de miciune; simptome de ordin general;
examenul obiectiv:
10 ore
7. SEMIOLOGIA APARATULUI HEMATOFORMATOR
10 ore
Splina; seria eritrocitar; Sistemul limforeticular i seria alb; Hemostaza

Anamnez; simptome specifice; examenul obiectiv general; examenul obiectiv ; investigaii complementare:
sondajul duodenal, examenul radiologic, scintigrafia, ecografia;
Bibliografieminimal
1. Mihail Anton., Ion Ioan Costica. - Semiologie medicala Note de curs, UMF Carol Davila, 1983.
2. Bruckner I. Semiologie medical, Editura Medical, Bucureti, 2002.
3. Ciobanu V., Stroescu I., Urseanu I. Semiologie i diagnostic n reumatologie, Editura Medical, Bucureti, 1991.
4. Ciurea P., Ciurea T. Bolile aparatului digestiv, Editura Didactic i Pedagogic R.A., 1999.
5. Ciurea P., Ciurea T. Hepatologie clinic, Editura Medical Universitar Craiova, 2000.
6. Georgescu D. Semeiologie Medical, Editura Naional, 2004.
7. Georgescu M., Ciurea T., Georgescu E. Semiologie Medical, Editura CARDINAL, Craiova, 1995.
8. Isselbacker K., Braunwald E., Wilson J., Martin J., Fanci A., Kasper D. Harrisons Principles of Internal Medicine, Mc.
Graw & Hill, 1998.
9. Moldovan T. Semiologie Clinic Medical, Editura Medical, Bucureti, 1993.
Insusirea notiunilor predate la curs si lucrarile practice este sustinuta de expunerea in materialele idactice si stiintifice ale
disciplinei, cursuri, indrumatoare in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala ce
corespund asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Forme de activitate
Curs
Prezentat prin MsOffice Power-Point
n salonul de spital al seciei medicale, uneori n sala de curs pentru lucrri practice
final :
Efectuarea corect a anamnezei i a examenului clinic in vederea stabilirii diagnosticului clinic corect
(Total = 100%)
60%
20%
10%
10%
0
0

- alte activiti
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V:
Cerineminimepentrunota 5
Efectuarea corect a Anamnezei i a Examenului
clinic finaliznd cu stabilirea diagnosticului
Cerinepentrunota10
Rspuns corect la toate subiectele examinarii orale
Data completrii
25.09.2014
Titular disciplin,
ef Departament,
Titular de curs,


As. univ. dr. George-Razvan Pandelea-Dobrovicescu

29.09.2014

Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

Categoria formativ a disciplinei

Tipul de evaluare final (E, V)

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ)

din care ore de curs:

Total ore pe semestru

Distribuia fondului de timp

Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

Obiectivul general al disciplinei

Obiectivele specifice disciplinei

Coninutul cursului Programa analitic

Ponderea n notare, exprimat n procente

- rspunsurile la examen (evaluarea final)

Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

Data avizrii n departament

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI

Categoria formativ a disciplinei

Tipul de evaluare final (E, V)

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ)

din care ore de curs:

Total ore pe semestru

Distribuia fondului de timp

Interpretarea datelor obinute utiliznd metode clinice clasice: palpare, percuie,

Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

Obiectivul general al disciplinei

Obiectivele specifice disciplinei

Coninutul cursului Programa analitic

Ponderea n notare, exprimat n procente

- rspunsurile la examen (evaluarea final)

Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

Data avizrii n departament

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI

Asist.Univ.Drd URICHIANU ADRIAN ION

Categoria formativ a disciplinei

Tipul de evaluare final

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ)

din care ore de curs:

Total ore pe semestru

Distribuia fondului de timp

Obiectivul general al disciplinei

Obiectivele specifice disciplinei

1.Proiectarea modular (Educaie fizic i sportiv, Sport i performan motric,

Coninutul cursului Programa analitic

Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor

Modul de transmitere a informaiilor

Titular de lucrari practice,

Data avizrii n departament

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole (p.o.)

Asist. Univ. Dr. Stoica Cristina

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-op ional ,F-facultativ )

din care ore de curs:

din care ore de curs:

Total ore pe semestru

- Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul in cadrul disciplinei de

Obiectivul general al disciplinei

Obiectivele specifice disciplinei

10. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI LIPIDIC. Hiperlipoproteinemiile primare si secundare

11. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI ELECTROLITIC. Hipo si hipercalcemiile. Hipo si hiperfosfatemiile.

12. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDRIC. Deshidratarea extracelular ,celulara,globala

13. FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC. Acidozele si alcalozele respiratorii. Acidozele si alcalozele

14. OCUL.Etiologiaocului.Descriereaocului.Clasificareast rilordeoc.Clasificareaformelordeoc

5. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare