GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL

AUREL VLAICU
ARAD

PROIECT PENTRU OBTINERE CERTIFICATULUI

DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL 3
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ELECTROMECANIC

INSTALATIE ELECTRICA
PUPITRU DE ALIMENTARE SI
COMANDA
LABORATOR DE FIZICA

ARGUMENT
In proiectul INSTALATIE ELECTRICA PUPITRU DE COMANDA
ALIMENTARE SI COMANDA LABORATOR DE FIZICA se afla
urmatoarele componente:

- 11 intreruptoare automate la 220V current alternative

- 11 intreruptoare automate la 24V curent alternative
- 11 intreruptoare automate la 24V curent continuu
- 11 intreruptoare automate la 2V curent continuu
- 1 voltmetru
- 1 ampermetru
- 1 buton de comanda generala
- 1 potentiometru 2V-24V
- 1 sursa de alimentare
- 1 autotransformator, transformator

TRANSFORMATORUL ELECTRIC
Transformatorul electric este un aparat
costituit dintr-un system de infasurari electrice
immobile, intre care are loc transfer de energie
prin inductie electromagnetica. El este utilizat
pentru modificarea parametrilor puterii
electromagnetice transferate de la o retea
electrica de curent alternativ, la alta retea tot de
curent, pastrand frecventa. Acesti parametric
sunt tensiunea si curentul, iar alteori si numarul
de faze

AUTOTRANSFORMATOARE
Autotrasformatorul este un transformator la
care infasurarea de joasa tensiune este o parte
din infasurarea de inalta tensiune. El poate fi
monifazat sau trifazat, cand infasurarile sunt
conectate in stea.
Autotransformatoarele monofazate de mica
putere sunt utilizate in aparate de uz casnic, in
laboratoare, in instalatiile de automatizare, iar
cele de mare putere si tensiune inalta sunt
utilizate pentru zeglarea tensiunii in diferite
puncte de interconectare a retelelor.

INTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE

Intreruptorul automat este un aparat de conectare capabil sa inchida, sa
suporte pe o durata specifica sis a intreruap curenti in conditii normale.
In schemele electrice, deci, intreruptorul automat are rol dublu: sa
asigure continuitatea circuitului, exercitand un control asupra valorii curentilor
nominali sis a intrerupa continuitatea circuitului in instalatie, in punctual unde
este montat, in cazul unor curenti care depasesc cvalorile nominale.
Intreruptoarele automate utilizate in instalatiile electrice interioare se pot
clasifica dupa sursa de energie utilizata pentru actionare, dupa felul curentului,
dupa modul de fixare in instalati, etc.
Interruptoare mici. Aceste intreruptoare sunt destinate protectiei
conductoarelor din instalati casnice si industriale, precum si protectiei
aparatajului din aceste instalatii.
Intreruptoarele automate mici asigura protectia impotriva curentilor de
suprasarcina si de scurtcircuit si sunt utilizate frecvent pentru protectia
instalatiilor care alimenteaza motoarele electrice de mica putere
Deoarece intreruptoarele automate mici se executa in constructie
monopolara, ele se mai numesc intreruptoare monopolare.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Spre deosebire de contactoare ,intreruptoare automate se caracterizeaza prin
faptul ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia
inchis cu ajutorul unui zavor mechanic numit broasca, acesta blocheaza un
timp oricat de lung,fara vreun consum suplimentar de energie. La comanda
voita de operator sau la comanda automata a unui releu de protectie, se
indeparteaza zavorul mecanic, eliberand contactele mobile, care se deschid cu
mare viteza sub actiunea unor resorturi puternice.
Oricare ar fi varianta constructiva, un intreruptor automat este construit din
urmatoarele elemente:
circuitul principal
camere de stingere a arcului electric
piese izolante pentru sustinerea cailor de current si separarea fazelor
mecanism de actionare si zavorare
elemente de protectie
cutia aparatului
elemente accesorii

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni:

sa mentina intreruptorul in pozitia inchis;
sa asigure declansarea libera,adica la axistenta unui ordin de declansare intreruptorul sa
nu poata fi inchis.nici mentinut in pozitie inchis;
sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motorului;
sa asigure la inchiderea manuala a intreruptorului o viteza minima a contactului mobil
Realizarea functiilor mentionate se obtin cu ajutorul clichetilor,mecanismelor cu genunchi
sau combinati intre acestea.
Intreruptoarele pot utilize pentru actionare surse de energie manuala,energia unui
electromagnet sau a unui motor electric, energia unui dispozitiv pneumatic
Camerele de stingere utilizate frecvent sunt cele cu placi metalice.
Intreruptorul este definit ca fiind un aparat mechanic de conectare capabil sa
inchida, sa suporte si sa intrerupe curenti in conditii normale prestabilite si, de asemenea
sa inchida pe o durata specificata sis a intrerupa curenti anormali cum sunt curentii de
scurtcircuit.
Intreruptoarele principale se folosesc mai ales in urmatoarele situatii:
ca intreruptooare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice;
ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti;
ca aparate normale de conectare, acolo unde trebuie evitata deschiderea automata a
aparatului la scaderea tensiuni sau la disparitia acesteia;
ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice
importante.

Principiul mentineri in pozitia inchis a intreruptoarelor automate prin

intermediul unui mechanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:
posibilitatea obtineri unor capacitate de rupere mari, prin folosirea unor
resorturi de declansare puternice. Viteza mare de deschidere, completeaza cu
utilizarea unor dispozitive de suflaj magnetic si a unor camere de stingere bine
studiate, permite realizarea unor capacitate de rupere de ordinal a 5-80 kA si, ca
urmare, folosirea intreruptoarelor automate ca aparate de baza pentru protectia
la scurtcircuite
insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei, intreruptoru ramanand inchis
chiar daca tensiunea dispare complet;
economie de energie
posibilitata de a se dimensiona electromagnetul mai economic-in cazul
actionari prin electromagnet-dat fiind faptul ca el se afla sub tensiunea numai o
fractiune de secunda, cat se poate produce inchiderea;
rezistenta nult mai mare la solicitari prin vibrati si socuri mecanice.
Filosirea zavorari mecanice are insasi dezavantaje, cele mai importante fiind:
frecvenaat de conectare permisa este foarte mica, duarta de serviciu fiind de
ordinal zecilor de mii de actionari
aparatul are o constructie complicate, fiind in consecinta si relative scump.

APARATE DE MASURA PENTRU CURENT

ALTERNATIV DE JOASA FRECVENTA
APARATE FEROMAGNETICE
Aparatele feromagnetice mai sunt cunoscute
si sub denumirea de aparate electromagnetice
sau aprate cu fier mobil.
PRINCIPIU DE FUNCTIONARE
Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza
actiuni campului magnetic al unei bobine fixe
parcurse de curentul de masurat, asupra unor
placute din material ferromagnetic, care sunt
atrase asu respinse in interiorul bobinei.

DESCRIEREA APARATULUI
Asa cum sa mentionat in principiul de functionare, pot exista
doua variante constructive: cu atractie si cu respingere.
Aparatul feromagnetic cu atractie are dispoziiv pentru producerea
cuplului active compus dintr-o bobina fixa, plata, in interiorul careia,
la trecerea curentului prin bobina, este atrasa o piesa din material
ferromagnetic, asezata excentric pe axul al echipajului mobil. Cuplul
rezistent este produs de un singur arc spiralat, care are un capat
fixat pe un axul echipajului mobil, iar pe celalalt un collector zero. O
data cu echipajul mobil se deplaseaza si acul indicator care,
impreuna cu scaar gradata, formeaza dispozitivul de citire.
Amortizorul este pneumatic cu paleta.
Aparatul feroamgnetic cu respingere

AMPERMETRU
Intensitatea curentului electric este definit
drept cantitatea de electricitate ce trece in
unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit.
Unitatea de masura,aperul, este o unitate
fundamentala a SI. In general,intensitatea
curentului electric se masoara prin metode cu
citire directa cu aparate indicatoare ce se
numesc ampermetre.

MONTAREA AMPERMETRULUI IN CIRCUIT

Deoarece la ampermetru indicatia depinde
de intensitatea curentului ce le strabate,pentru a
masura intensitatea curentului intr-un circuit este
necesar ca ampermetrul sa fie montaat in serie
in circuitul respective,pentru ca astfel curentul de
masura sa treaca prin aparat
CONCLUZIE:
Cu ct rezistenta ampermetrului este mai mic
fat de rezistenta, cu att erorile datorate acestei
rezistente sunt mai mici, deci calitatea masurrii
este mai buna

VOLTMETRUL
Tensiunea electrica este definite ca diferenta
de potential electric dintre doua puncte.
Unnitatea de masura pentru tensiuni in sistemul
SI este voltul, avand simbolul V
In general, tensiunile electrice se masoara
prin metode cu citire directa, cu aparate gradate
in volti, numite voltmeter. In masurarile de mare
precizie se utilizeaza metode de compensatie

MONTAREA VOLTMETRULUI IN CIRCUIT

Pentru ca voltmetrul sa masoare tensiunea electrica
intre doua puncte ale unui circuit,el trebuie montat in
paralel pe circuit intre cele doua puncte, astfel incat
tensiunea de masura sa fie egala cu tensiunea de la
bornele sale. Ca si in cazul ampermetrelor, la montarea
voltmetrelor in circuit este necesara ca functionarea
circuitului sa se modifice cat mai putin.
CONCLUZIE:
Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit
functionarea acestuia din urma sa se modifice cat mai
putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie mult
mai mare decat rezistenta in pararel pe care se
monteaza.

BUTOANE DE COMANDA
Butoanele de comanda sunt pravazute cu un contact normal deschis si
unul normal inchis. Acestea se folosesc pentru pornirea si oprirea aaratelor
electrice.
Buroanle sunt actionate manual si nu o singura pozitie stabile dupa care
revin in data cce nu mai sunt actionate.
Butoanele de comanda se impart in doua grupe mari:
pentru panou
pentru cutii inchise
Din punc de vedere a functiei indeplinite avem butoanele:
- normale
- ciuperca
- cu cheie
- cu lampa
Cheile de comanda sunt variante ale butoanelor sedetoare sau
comutatoare cu rame cu curent mic 10A-11A servind cu aparate de conectare
pentru circuite de comanda.

PROCESUL DE MUNCA
Indiferent de natura activitati, in orice proces de munca, sunt implicate
patru elemente, care interactioneaza si se influenteaza reciproc:
factorul uman reprezinta componenta de baza a procesului si trebuie
considerat in entitatea sa bio-psiho-sociala. Omul apare in calitate de factori de
conceptie sau de decizie in spatele tuturor celorlalte componente ale
sistemului: sarcina de munca, mijloace de protectie,iar o parte din elementele
mediului fizic artificial sunt concepute sau actionate de om.
sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care va trebui sa le
intretina executantul in vederea realizarii unor repere, produs etc. Sarcina de
munca este circumscrisa de demersurile comportamentele ale executantului in
raport cu mujloacele de productie si cu mediu de munca
mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca si a
obiectelor munci
mediu de munca reprezinta ambianta in care executantul isi desfasoara
activitatea. Mediul de munca include atat mediu fizic ambient, natural sau fizic,
cat si mediul social

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

GENERALITATI
Masurile de prevenire a accidentelor sau a bolilor profesionale se constituie in normele a caror
respectate este reglementarea prin lege.
Instructaje:
Normele de protecti munti trebuie cunoscute de tot personalul muncitor. In aecest scop, orice
persoana care isi incepe activitatea este instruita pe linie de protectie a munci. Cu aceasta ocazie se
prezinta specificul muncii organizarea activitatilor, notiuni detehnica a securitati insistanduse pe
problemele de electrosecuritate, se prezinta reguri de igiena a munci si de acordare a munci de prim ajutor
in caz de accidente
Instructajul la locul de munca se face cu exemplificari practice si se prezinta modul de functionare a
utilajelor, procedeele tehnice din modul de utilizare e dispozitivelor de protectie. Instructajul la locul de
munca se verifica periodic.
In afara de instructaje se mai utilireaza si ale forme de raspandire si de cunoastere a masurilor de
protectie, cum ar fi afisele, anuntarile, recomandarile etc. Fara sa inlocuiasca normele de protectia a
muncii, afisele au de multe ori effect tot atat de bun ca si explicatiile rationale eferite in timpul
instructajelor.
Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la protectia muncii atrage dupa sine raspundere disciplinara,
administrative, materiala sau penala.
Fisa de instructaj este primul document care se consulta in situatii de accidente, pentru a se putea
constata daca accidental a fost instruit cu cunostinte corespunzatoare, a caror aplicare corecta i-ar fi
afigurat protectia.
De organizatia si desfasurarea activitati de productie si de realizarea integrala a masurilor de
functionare si exploatare a masinilor si utilajelor raspund maistri si ceilalti conducatori ai formatiilor de
lucru.