Sunteți pe pagina 1din 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA


DE GESTIUNE

Teza de doctorat

Domeniul de cercetare:
CONTABILITATE
Denumirea tezei de doctorat:
TEORIE SI PRACTICI CONTABILE PRIVIND
NTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR
FINANCIARE

Conducator de doctorat: Prof. univ. dr. Mihai RISTEA


Doctorand: Asist. univ. Camelia Iuliana DUMITRU (LUNGU)

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Bucuresti,
2005

CUPRINS

CAPITOLUL

PENTRU

CERCETARE

PRIVIND

METODOLOGIA

NTOCMIRII SI PREZENTARII SITUATIILOR FINANCIARE


1.1. Generalitati privind metodologia cercetarii
1.2. Raportarea prin situatii financiare ca subiect al cercetarii n contabilitate
1.2.1. Obiectivele cercetarii si pozitionarea n raport de directiile de cercetare
1.2.2. Stadiul actual al cercetarii si cunoasterii din perspectiva situatiilor financiare
CAPITOLUL II TEORIE PRIVIND SITUATIILE (RAPOARTELE) FINANCIARE.
CADRUL CONCEPTUAL PENTRU NTOCMIREA SI PREZENTAREA
SITUATIILOR FINANCIARE
2.1. Definitii si pozitionari privind situatiile financiare. Situatii financiare, rapoarte
financiare, conturi anuale si/sau documente de sinteza
2.2. Normalizare si reglementare privind situatiile financiare. Vector conducator sau
dife rential n situatiile financiare
2.2.1. Practicile contabile asezate n raport cu teoriile contabile
2.2.2. Normalizare sau informational prin situatiile financiare. Acorduri si dezacorduri
2.2.3. ntre normalizare si reglementare privind situatiile financiare
2.2.4. Situatiile financiare n contextul convergentelor contabile internationale
2.3. Continutul situatiilor financiare. Elementele recunoscute si evaluate n situatiile
financiare
2.3.1. Patrimoniu si capital. Avere proprietate - utilizare
2.3.2. Probabilitate, credibilitate, rezonabil si rational n recunoasterea elementelor n
situatiile financiare. Problematizare pentru a ajunge la reguli generale
2.3.3 Analiza de detaliu semnificativ pentru recunoasterea elementelor n situatiile
financiare. Tipologii si cazuri concrete
2.3.4. Modelul general de evaluare n situatiile financiare. Dilema optiunilor privind
bazele de evaluare
2.3.5. Valoarea justa ca umbrela pentru evaluarea elementelor n situatiile financiare.
Costul istoric si valoarea justa
CAPITOLUL III CAUTARE SI REGASIRE N PEISAJUL CONCEPTELOR SI
PRINCIPIILOR CE STAU LA BAZA NTOCMIRII SI PREZENTARII
SITUATIILOR FINANCIARE. PARADIGME SI PROBLEME PENTRU
DISCUTIE
3.1. Reluari si dezvoltari privind constructia principiilor contabilitatii. Principii,
conventii, concepte, baze: convergente si dezacorduri
3.2. Discursul informational al situatiilor financiare. Caracteristicile calitative ale
informatiilor prezentate n situatiile financiare
3.2.1. Inteligibilitatea informatiilor prezentate n situatiile financiare. Teoria populara
a accesului la informatiile financiare
3.2.2. Relevanta informatiilor. Importanta relativa si prag de semnificatie
2

3.2.3. Credibilitatea sau fiabilitatea informatiilor. Acorduri si dezacorduri privind


imaginea fidela
3.2.4. Relatia relevanta -credibilitate la limita ntre intersectie si primordialitate n
raportarea financiar-contabila
3.2.5. Comparabilitatea informatiilor. Timpul si spatiul valideaza valoarea
informationala a situatiilor financiare
3.2.6. Limitele caracteristicilor calitative si echilibrul ntre acestea - concluzie a
expunerii continutului caracteristicelor calitative
3.3. Concepte de baza extinse privind ntocmirea situatiilor financiare
3.3.1. Conformitatea cu standardele internationale si prezentarea fidela
3.3.2. Contabilitatea de angajamente. Independenta exercitiilor. Perioada contabila,
perioada de raportare si exercitiul financiar
3.3.3. Continuitatea activitatii: concept implicit sau generator
3.3.4. Prudenta: concept de baza, mostenire sau revenire. Principiu prevalenta.
3.4. Analiza principiilor ntocmirii situatiilor financiare. Radiografie si predictie
3.4.1. Pragul de semnificatie si agregarea. Copacii si padurea informationala
3.4.2. Compensarea si noncompensarea. n doi pasi succesivi orice informatie poate fi
expediata n cosmos
3.4.3. Permanenta n clasificare si metode. Clasificari si metode diferite duc la
rezultate diferite
3.5. Dezvoltari privind constructia principiilor contabilitatii. Cautare si regasire
privind alte principii explic ite si implicite
CAPITOLUL IV STRUCTURI, FORME SI CONTINUT PRIVIND SITUATIILE
FINANCIARE. ILUSTRATIV, FORMAT SI TIPARE N SITUATIILE
FINANCIARE
4.1. Minimul si maximul de informatii formalizate n situatiile financiare. Tipizare si
nontipizare
4.2. Scheme si modele privind Bilantul. Ipostaze noi privind teoriile Bilantului
4.2.1. Reprezinta Bilantul o reflectare a pozitiei financiare?
4.2.2. Continutul, forma si formatul Bilantului ntre reglementare si dereglementare
4.2.3. Teorii si perspective privind B ilantul
4.3. Scheme si modele privind Contul de profit si pierdere. Economic si financiar n
Contul de profit si pierdere
4.3.1. Contul de profit si pierdere ca reflectare a performantei
4.3.2. Continutul, forma si formatul Contului de profit si pierdere ntre reglementare si
dereglementare
4.3.3. Utilitatea Contului de profit si pierdere pentru previziune n contextul
decizional
4.4. Situatia modificarilor capitalurilor proprii. Scheme, dar si optiuni, n raport cu
performanta financiara. Propuneri privind o Situatie a performantei globale
4.4.1. Aspecte prezente privind Situatia modificarilor capitalurilor proprii
4.4.2. Catre o raportare exhaustiva a performantei. Propunere de model privind

Situatia performantei globale


4.5. Trecerea de la contabilitatea de angajamente la contabilitatea de trezorerie.
Situatia fluxurilor de numerar/trezorerie n varianta pasajului de trecere
4.5.1. Situatia fluxurilor de numerar/trezorerie viziune dinamica asupra pozitiei
financiare a ntreprinderii
4.5.2. De la performa nta reflectata prin Contul de profit si pierdere la performanta
reflectata prin Situatia fluxurilor de numerar
4.6. Note explicative si politici contabile. Convergente si complementaritate
4.7. Situatiile financiare interimare - informare adaugata sau partiala?
CAPITOLUL V
CERCETARE APLICATA PRIVIND RAPORTAREA
FINANCIARA. EXPUNERE PRIVIND METODOLOGIA DE CERCETARE SI
STUDIUL REALIZAT
5.1. Introducere n obiectivele cercetarii bazate pe chestionar si n ipotezele de lucru
5.2. Metodele utilizate n colectare a datelor si realizarea esantionului
5.3. Prezentarea datelor culese si analiza lor n contextul ipotezelor formulate
5.3.1. Obiectivul ntocmirii situatiilor financiare, perioada de raportare, informatiile
comparative si informatii interimare
5.3.2. Forma generala a setului de documente financiare prezentate de societati:
componenta situatiilor financiare si rapoartele complementare prezentate
5.3.3. Bilantul ntre diversitate si convergenta n practica raportarii financiare
5.3.4. Contul de profit si pierdere ntre diversitate si convergenta n practica raportarii
financiare
5.3.5. Regasirea Situatiei fluxurilor de numerar si a Situatiei modificarilor capitalului
propriu n practica raportarii financiare
5.3.6. Convergenta catre acceptarea rationamentului profesional n practica raportarii
financiare reflectate n Notele explicative si politicile contabile
CAPITOLUL VI
TEORIA SI PRACTICA PRIVIND NTOCMIREA SI
PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE DEPASESC DIVERSITATEA
PENTRU A AJUNGE LA CONVERGENTA
6.1. Sinteza rezultatelor
6.2. Limitele studiului si sugestii pentru cercetarile viitoare
6.3. Concluzii finale
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

CUVINTE CHEIE
Situatii financiare, Bilant, Cont de profit si pierdere, Situatia fluxurilor de numerar, Situatia
modificarilor capit alului propriu, Note, Politici contabile, Active, Datorii, Capitaluri
proprii, Evaluare, Recunoastere, Concepte de baza, Principii, Continutul, forma si formatul
situatiilor financiare, Normalizare, Armonizare, Reglementare, Standarde Internationale de
Raportare F inanciara, Directive europene, Principii contabile general acceptate, Integrare
europeana prin situatiile financiare, Convergenta contabila la nivel global

SINTEZA PRINCIPALELOR PARTI ALE TEZEI DE DOCTORAT


n cercetarea noastra pornim de la discrepanta dintre viziunile practicienilor contabili si
cele ale academicienilor (teoreticienilor) contabili. Aceasta discrepanta s-a marit o data cu
abstractizarea cercetarilor teoretice, care au generat o lipsa de inteligibilitate pentru
practicieni. Acestia din urma considera ca specialistii din institutiile de nvatamnt s-au
ndepartat de interesul pentru practica de contabilitate, n timp ce academicienii sustin ca
interesul celor din practica este definit de un orizont mult prea ngust.
Parerea noastra este ca o ndepartare a teoriei de practica si viceversa nu face dect
sa duca la o limitare a satisfacerii nevoii de informare financiar-contabila a utilizatorilor.
De aceea, consideram ca cercetarea contabila trebuie sa fie ndreptata catre legarea
informatiilor cercetarii teoretice de informatiile oferite de realitatea mediului economic n
care se desfasoara activitatile, dar si de comportamentul evolutiv al utilizatorilor.
Denumita Teorie si practici contabile privind ntocmirea si prezentarea situatiilor
financiare, teza se circumscrie cmpului de cercetare orientat catre raportarea financiara.
Cercetarile n acest domeniu sunt numeroase, nsa au obiective extrem de diferite, de la
analizarea comparativa a modelelor de situatii financiare dintr-o anumita tara n raport cu
cerintele internationale, pna la elaborarea unei revizuiri metodologice a studiilor empirice
referitoare la raportarea financiara.
Cercetarea noastra are ca obiectiv analiza n timp si n spatiu a teoriei/teoriilor
privind metodologia ntocmirii si prezentarii situatiilor financiare si reflectarea lor n
practicile contabile actuale privind raportarea financiara. Pentru atingerea acestui
obiectiv, circumscris analizei si prezentarii aspectelor normalizatoare teoretice si practice
cu privire la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare, am desfasurat munca de
cercetare pe doua directii, utiliznd att cercetarea fundamentala, ct si cercetarea
aplicativa.
Din punctul de vedere al discursului epistemologic, lucrarea se circumscrie
cercetarii de tip normativ n care se ncadreaza prima parte a lucrarii completata de o
cercetare de tip pozitiv n care se ncadreaza cea de-a doua parte a lucrarii.
Aspectele teoretice desprinse din bibliografia studiata si practica documentara ne
asigura punctul de plecare n munca de cercetare si impun necesitatea completarii cu
aspecte practice desprinse din realizarea unui studiu care sa ilustreze situatia actuala pe
plan national si international a procesului de ntocmire si prezentare a situatiilor financiare.
Acestea sunt completate cu o analiza a proces ului de convergenta ce caracterizeaza n
prezent normalizarea contabila demarat de IASB si FASB, care sa contina implicatii la
nivel european si national si impactul lor n realitatea societatilor cotate pe pietele
5

internationale si europene.
n demersul nostru, caracterizat de o mixtura pozitivism/normativism, ne propunem
sa urmarim teoria privitoare la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare dezvoltata n
diferite referentiale dar vazuta si prin prisma tendintei actuale de nscriere n procesul de
convergenta a standardelor de raportare financiara la nivel global si sa cautam
corespondenta acestei tendinte n practica de contabilitate a ntreprinderilor din diverse arii
geografice. Astfel, informatiile culese prin cercetarea de tip documentar sunt analizate att
prin descriere, prin formularea de concepte si prin emiterea de opinii, pe parcursul tezei,
ct si prin construirea unor relatii empirice bazate pe identificarea variabilelor care
influenteaza raportarea financiara si implicatiile modificarii acestor variabile asupra
continutului, formei si formatului situatiilor financiare.
Detaliind, prima parte a lucrarii reflecta o cercetare fundamentala a teoriei privind
raportarea financiara utiliznd o tehnica de tip normativ. Aceasta implica o analiza
istorica a teoriilor privind normalizarea contabila, a principiilor, conventiilor,
caracteristicilor calitative care contureaza Cadrul conceptual al raportarii financiare si a
proiectiei acestora asupra modelelor de situatii financiare si a diferentierilor lor n spatiu.
Ca tehnica de cercetare utilizam procedeul de revizuire a literaturii. n acest sens, ne axam
munca de cercetare pe documentarea n literatura de specialitate privind cercetarile
anterioare dar si pe documentarea privind activitatea diverselor organisme de normalizare a
raportarii financiar -contabile.
Pentru a ilustra rezultatele cercetarii am structurat prima parte a lucrarii n capitole
distincte n care am abordat:
aspectele de continut ale procesului de ntocmire si prezentare a situatiilor
financiare reflectate prin normalizarea contabila ntre teorie si practica si tendinta acesteia
catre convergenta si prin definirea, clasificarea, recunoasterea si evaluarea elementelor de
structura ale situatiilor financiare corelnd trasaturile specifice diverselor referentiale;
peisajul principiilor si conceptelor de baza ale ntocmirii si prezentarii situatiilor
financiare si interpunerea lui cu reteaua caracteristicilor calitative;
ilustrativ, format si tipare n situatiile financiare prin raportare la diversele
referentiale contabile (IAS/IFRS, US-GAAP, Directivele europene, Reglementarile
contabile din Romnia).
Totodata, extindem scopul cercetarii de la descrierea/delimitarea structurilor,
principiilor, conventiilor, caracteristicilor calitative si modelelor de situatii financiare la
cautarea unor explicatii pentru diversele mutatii conceptuale, n special referitoare la
principiile pe care se bazeaza raportarea financiara, la clasificari generate de combinarea
viziunilor caracteristice diferitelor referentiale contabile, la analiza politicilor privind
ntocmirea situatiilor financiare n contextul notiunilor teoretice prezentate si, n final, la
emiterea de opinii pro sau contra referitoare la anumite teorii si la propuneri de ipoteze sau
chiar modele pentru raportarea financiara.
Aceasta revizuire a literaturii ne-a permis sa structuram elementele clare si unanim
acceptate referitoare la raportarea informatiilor financiare, dar mai ales sa stabilim zonele
n care fundamentele raportarii financiare difera de la un referential la altul si modul n
care ele au evoluat n timp. Totodata ne-a ajutat sa ntelegem sfera notionala a conceptelor
care formeaza aria teoretica a ntocmirii si prezentarii situatiilor financiare, dar mai ales nea ajutat sa ne convingem ca substanta acestor concepte nu este una rigida, ci una care se
dilata sau se contracta n raport de timp sau spatiu.
6

Revizuirea literaturii, completata de o analiza a evolutiei n timp a principalelor


referentiale contabile ne -a asigurat capacitatea de ntelegere a trasaturilor procesului actual
de normalizare a raportarii financiare si a tendintei acestuia de convergenta catre unitate si
a asigurat fundamentul pentru cercetarea aplicativa.
Am urmarit ca munca de cercetare bazata n special pe documentarea n literatura
de specialitate si pe analiza cerintelor standardelor de raportare financiar-contabila emise
de organisme profesionale sau reglementate sa mearga dincolo de personalizarea opiniilor,
ipotezelor sau modelelor de raportare financiara si sa testeze reflectarea conceptelor
conturate la nivel teoretic asupra practicii de raportare din ntreprinderi.
Pe aceasta baza am emis ipoteza generala: Teoriile reflectate prin metodologia de
ntocmire si prezentare a situatiilor financiare tind sa se uniformizeze n contextul
elaborarii unor standarde contabile convergente acceptate ntr-o masura tot mai
mare n practica de raportare financiara.
Scopul urmarit de noi, de raportare a teoriilor la practica, se axeaza pe o
investigatie empirica prin care dorim sa explicam fenomenele care au stat la baza stabilirii
principiilor generale de ntocmire si prezentare a situatiilor financiare, pornind de la
informatiile oferite de responsabilii financiari n legatura cu o serie de cerinte regasite n
IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare si n Cadrul general privind ntocmirea si
prezentarea situatiilor financiare. Prin corelare cu ipoteza generala enuntata anterior,
interesul nostru se ndreapta catre determinarea gradului n care se raspunde cerintelor
internationale privind ntocmirea si prezentare situatiilor financiare att de catre societatile
care prezinta situatii n conformitate cu IFRS, ct si de catre cele care raporteaza dupa
standarde le nationale , US-GAAP sau Directivele europene.
ntr-o prima parte a studiului analizam proiectarea n practica societatilor a
elementelor generale privind ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare, prin raportare
la urmatoarele aspecte :
o abordare generala a politicilor de ntocmire si prezentare: responsabilitatea,
obiectivul, perioada de raportare, informatiile comparative, raportarea interimara; si
la
forma generala a setului de rapoarte financiare prezentate de societati (componenta
situatiilor financiare si la rapoartele complementare prezentate).
Detaliem obiectivele prezentate, rezultate din documentarea teoretica, prin
urmatoarele ipoteze secundare:
Ipoteza 1. Cerintele generale regasite n IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare si
n Cadrul general al IASB privind ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare se
regasesc n mare masura n raportarea financiara a diverselor societati si nu depind de
declararea conformitatii cu IAS/IFRS;
Ipoteza 2. Forma generala a setului de documente financiare nu este unitara, ci
difera n raport cu referentialul financiar-contabil iar cerintele IAS/IFRS privind
componentele situatiilor financiare si rapoartele financiare complementare nu se regasesc
n mod exhaustiv n practica raportarii la nivel global.
n a doua parte a studiului urmarim modalitatea de transpunere n practica
societatilor respondente a unor cerinte specifice privind situatiile financiare. n acest sens
am formulat urmatoarele ipoteze:
Ipoteza 3. Diferentierile privind politicile de ntocmire si prezentare a Bilantului
raportate la diferitele referentiale contabile se estompeaza la nivel global;
7

Ipoteza 4. Diferentierile privind politicile de ntocmire si prezentare a Contului de


profit si pierdere raportate la diferitele referentiale contabile se estompeaza la nivel global;
Ipoteza 5. Majoritatea societatilor prezinta informatii privind Situatia fluxurilor de
numerar si Situatia modificarilor capitalurilor proprii, chiar daca nu sunt cerute n mod
special de standardele pe baza carora raporteaza;
Ipoteza 6. Rationamentul profesional si pune amprenta n mare masura pe
continutul si modalitatea de prezentare a Notelor explicative si politicilor contabile.
n formularea ipotezelor am considerat ca baze de lucru si elemente de referinta
cerintele specifice standardelor internationale de raportare financiara. Ne justificam aceasta
alegere prin tendinta evidenta si sustinuta de legislatia Uniunii Europene de a reconsidera
legislatia contabila europeana n vederea realizarii conformitatii cu IAS/IFRS, dar si pe
tendinta actuala, tot mai bine conturata, de intersectare a cerintelor FASB cu cerintele
IASB pentru a continua pe un drum comun. n vederea analizarii ipotezelor enuntate
anterior am realizat o cercetare empirica, care sa ne ajute sa vedem situatiile financiare din
perspectiva ntreprinderilor, sa pozitionam societatile din diferite tari n raport de cerintele
standardelor IASB si sa emitem o concluzie privind oportunitatea implementarii n
directivele europene si, implicit n standardele nationale (cu referire n special la cele din
Romnia) a tuturor cerintelor regasite n normele internationale de raportare financiara
(IAS/IFRS). Ca metoda de cercetare am utilizat cercetarea pe baza de chestionar iar ca
forma a cercetarii, sondajul statistic.
Detalii privind metodologia de cercetare si rezultatele cercetarii, precum si limitele
studiului si sugestiile pentru cercetarile viitoare sunt expuse n ultimele doua capitole ale
lucrarii. Desi am urmarit ndeplinirea tuturor conditiilor de asigurare a unei maximizari a
gradului de raspuns, acesta a fost destul de mic , ceea ce nu ne-a permis realizarea unei
generalizari a ipotezei de lucru. n studiul realizat, chiar daca nu am putut face o
extrapolare a ipotezelor formulate si a informatiilor pr imite de la societatile respondente,
am folosit aceste informatii pentru a construi o imagine a abordarii raportarii financiare pe
plan european.
Prin cercetarea noastra am studiat modul n care se reflecta elementele teoretice,
care contureaza cadrul raportarii financiare, n practica ntocmirii situatiilor financiare si
am constatat ca nu exista ntotdeauna concordante. Pentru a apropia teoria de practica,
propunem pentru cercetarile viitoare un studiu care sa porneasca de la necesitatile practice
catre structurile teoretice existente, pentru a explica evolutia catre standarde contabile
globale si masura n care este nevoie ca toate societatile sa intre n acest carusel al
convergentei, sau daca este suficient ca eforturile sa fie concentrate catre societatile
multinationale si cele care doresc atragerea de capital prin cotare pe pietele financiare
internationale.
n fine, n conditiile globalizarii cerintelor privind raportarea financiar-contabila,
sustinem flexibilitatea raportarii prin realizarea unor modele variabile de situatii financiare.
Consideram ca suntem aproape de momentul n care trebuie sa renuntam la formatele
rigide si prestabilite si evoluam catre conceperea unui model flexibil de situatii financiare.
Pentru realizarea acestui model consideram utila realizarea unui sistem informatic complex
care sa nglobeze, ca restrictii, toate cerintele generale de recunoastere, evaluare si
prezentare a informatiilor n situatiile financiare regasite n standardele globale de
contabilitate. Alaturi de aceste restrictii, care asigura unitate n prezentare, ar trebui
definite variabile generate de cerintele specifice anumitor tranzactii si evenimente si care,
8

n functie de realitatea activitatii desfasurate de societatea care ntocmeste situatiile


financiare, vor fi restrictionate sau vor fi definite ca utilizabile. Un astfel de sistem ar
asigura, pentru orice societate, ntocmirea rapida a situatiilor financiare, cu respectarea
tuturor cerintelor standardelor de raportare financiara, dar lasnd, totodata, libertate
rationamentului profesional.
Concluzia tezei este axata ndeosebi pe punerea n discutie si pe analiza unor
probleme care necesita dezbateri, precum:
Care este destinatia situatiilor financiare sau daca acestea au o singura
destinatie sau mai multe;
Cum se poate raspunde la necesitatea comparabilitatii situatiilor diferitelor
societati, n cazul n care acceptam posibilitatea ntocmirii mai multor seturi de situatii
financiare pentru a raspunde multiplilor utilizatori;
Cum se poate asigura obiectivitatea informatiilor oferite prin ntocmirea unui
singur set de situatii financiare care sa asigure utilitate pentru diversele categorii de
utilizatori;
Putem accepta, n conditiile curente ale economiei mondiale, pluritatea
situatiilor financiare implicata de existenta tratamentelor contabile alternative sau trebuie
sa avem n vedere posibilitatea depasirii acesteia prin realizarea unor standarde globale
privind raportarea financiara?
Pornind de la realitatea contemporana a procesului de normalizare a contabilitatii
si, implicit, a situatiilor financiare si rationnd pe fundamentul ideilor emise de Watts, n
opinia noastra cercetarea privind situatiile financiare trebuie sa paraseasca sfera
prescrierilor si sa se ndrepte catre cea a argumentarilor cerintelor stabilite prin practici
normative. Sustinem aceasta opinie avnd n vedere amploarea pe care a luat-o procesul de
convergenta contabila la nivel global, alimentata de complexitatea tot mai pronuntata a
tranzactiilor si structurii pietelor financiare, dar si a societatilor cotate pe aceste piete.
Consideram ca studiul nostru, n care abordam nivelul teoretic al cerintelor de
ntocmire si prezentare a situatiilor financiare si reflectarea sa n practica societatilor
europene, poate fi luat ca model n dezvoltarea unei cercetari complexe, care sa asigure
cadrul de lucru necesar finalizarii reformei contabile n Romnia si certitudinea ca cea mai
mare parte a specialistilor contabili care desfasoara o activitate practica se pot integra, n
sfrsit, n ceea ce nseamna raportarea financiar-contabila guvernata de concepte si
principii si pot accepta cu responsabilitate libertatea oferita de rationamentul profesional.

CURRICULUM VITAE:
DUMITRU (LUNGU) CAMELIA IULIANA
Date personale
Data nasterii : 28 Mai 1978
Locul nasterii: Adjud, Vrancea
Cetatenie: romna
Starea civila: casatorita
Adresa : Str. Boziei nr. 8, Bl. 831, ap. 1004, sector 6, Bucuresti
E-mail: cameliad@mailcig.ase.ro, lkmy03@yahoo.com
Educatie
1996 2000 Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE Bucuresti
1992 1996 L iceul Teoretic Al. I. Cuza, Focsani, Vrancea Specializarea Matematica Fizica
Specializari
iunie iulie 2001 Stagiu de pregatire doctorala Universitatea Orlans , Franta
2000 prezent Doctorand la specializarea : Contabilitate
2000 2001 Studii aprofundate Specializarea Audit si Management Contabil, Facultatea
de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE Bucuresti
1999 2000 Bursa de studii (un semestru) Universitatea Orlans , Franta , formatiunea
MSTCF (Matrise de Sciences et Techniques Comptables et Financires)
1996 2002 Cursuri de pregatire organizate de Departamentul pentru Pregatirea
Personalului Didactic, ASE Bucuresti
Experienta profesionala
2000 prezent preparator universitar si apoi asistent universitar la Catedra de
Contabilitate, Audit si Control de gestiune, ASE Bucuresti
Lucrari elaborate si /sau publicate
8 lucrari publicate n colaborare
9 comunicari stiintifice sustinute la manifestarile stiintifice si publicate n reviste de
specialitate
8 articole publicate n reviste de specialitate
suporturi de seminar si note de curs pentru disciplinele predate
Membru al asociatiilor profesionale: Asociatia Romna de Contabilitate
Limbi straine cunoscute : Engleza, Franceza
Alte competente: operare PC (MS WORD, MS EXCEL, MS FRONTPAGE, INTERNET
EXPLORER), comunicare, lucru n echipa

10