STUDIU DESPRE MUSCH!I — MIOLOGIA {MYOLOGIA] GENERALITATI Muschi scheletici, inserindu-se pe oase. Ae actioneaza, participa 1a formarea pe- tefilor cavilatilor corpului : bucal, tora~ .cicd, abdominala, pelviana, intra in com- pozitia peretilor unor organe interne ({a~ ringe, partea superioara a esofagului, la- ringe), fac parte din organcle auxiliare ale ochiului (mugchii oculomotori), exer: cit influenta asupra oscioarelor auditive din cavitatea timpanicé. Muschii schele- ‘tici contribuie la. mentinerea corpului uman in echilibru, la deplasares lui in spatit, realizeaza excursiile respiratorii $1 migtarile de deglutitie, modeleaza mi- mica. Masa totalé a musculaturii sche- letice e considerabila. La omul adult ea constituie pina la 40% din masa carpora- la (la nou-naseut — 20-22%). La indi- vizii de virsta avansata gi senila masa tesutului muscular scade intrucitva (pi- 14 la 25—30%). In corpul uman distin- gem circa 400 de mugchi alcatuifi din {e- sut muscular striat cu contractie volun: tara. Datorita impulsurilor nervoase ce vin prin nervi din sistemul nervos eentral musehtt scheleticr actioneaza pirghiile osoase. conditionind modificarea volun- tara a pozitiel corpului uman STRUCTURA MUSCHILOR Fiecare mugchi, musculus, este aleatuit din fascicule de fibre musculare striate, care au o membrana de {esut conjunctiv numita endomysium. Fasciculele de fibre de diferite dimensiuni sint separate intre cle de straturi intermediare de tesut con- junetiv, care tormeaza perymisium (in- térnum). Membrana. ce incorporeaza muschiull in intregime se numeste epimy- sium sau perimysium externum, care con- tinud tn tendon, avind denumirea de pe- fitendineum. Fasciculele musculare for- meaza partea cérnoasé a organului nu- mitaventer muscular, vénter, ca- re trece in tendon, éndo. Cu ajutorul 152 fasciculelor musculare sau tendonului PFOXIMal numit ea p wt, musehiul ist 1a inceputul (originea) de pe os. Extremi- tatea distalé a muschiului sau tendope distal al lui, care se mai numeste si c dal, se insera pe un alt os. Conventions se ‘considerd, ci originea muschiulu (origo) se afta mat aproape de linia me- diana @ corpului (mai proximal), decit punctul de insertie (insertio), care e si tuat mai distal. La diferiti mugchi tendoa- nele nu sint identice. Muschii membrelor poseda tendoane tungi si inguste. Unit mugchi, mai ales cei care participa la for marea peretilor cavitatii abdominale, au un tendon lat si plat, cunoscut sub nume- le de aponevroza, apaneurdsis (de exer plu, {a m, obliguus abdominis internus). Exista muschi eu tendon intermediar, si- tuat intre doud ventere, m, bivénter (de exemplu, m. digastricus — muschiul di- gastric). La_unii muschi linia fibrelor musculare este intrerupta de eiteva ten. doane intermediare scurte, care generea- zuintersectii tendinoase, in- tersectiones tendinei (de exemplu, m. réc- tus abdéminis). Prezenta intersectiilor tendinoase ne marturigeste despre faptul cA mugchiul dat s-a format din cifiva mio- tomi consccutivi, iar tendoanele (inter- sectiunile tendinoase) dintre venterele musculare s-au format din straturile em brionale de tesut conjunctiy dintre mio- tomi, numite miosepturi. Tendonul este mult mai subfire decit muschiul, insé po sed o mare rezistenta : cl suporta soli citatii mari, practic fara. a se extinde. In timpul ‘contractiet muschiulul una din extremitatile lui amine nemiscath Acest loc se considera drept punet tix (piinctum jixum). Ca reguts, el coincide cu originea muschiului, Pun'etul_mo- bil, punctum mobile, se aila pe un alt os, pe care muschiul se inserd si care isi schimba pozitia datorita contractiei mus- chiului, In cadrul unor pozitii ale corpuluipunctul de origine a mugehiului (punctul fix) si punetul de insertie (punctul mobil) alterneaza. De exemplu, in timpul evo- lutiilor pe aparate de gimnastica puncte le de insertie a muschilor pe oasele mtinii devin fixe, iar punctele de origine de pe voasele bratului si antebratului devin mo- bile Vasele si nervii intra in muischi din par- tea lui interna. Arterele se ramified pind la capilare, care in fibrele musculare for- meaza o retea deasa. Fiecarei fibre mus culare ii revine cel putin un capilar san- guin. Pe fibrele musculare exista placi motorii, ce constituie punctele terminale ale fibrelor nervoase, prin care la muschi vin impulsurile motoare. In mugchi, ca si in tendoane, exista terminatii nervoase seritive, ‘ CLASIFICAREA MUSCHILOR Pina in prezent nu exista o clasificatie unanim aceeptata a mugchilor. Se obis- nuieste 2-i distinge coniorm topograliei lor in corpul uman, formei, orientar fibrelor musculare, functiei, apartenent la anumite articulatii. Deosebim muschi superficiali si profunzi, mediali si late rali, externi si interni, Muschii sint foarte variati ca forma (lig. 111). Cei mai free: venti sint mugchii fusiformi, musculi fusiformes, caracteristici pentru extremitati,(se insera pe oasele care exe- cuta rol de pirghii) si muschii lati, care participa la formarea peretilor truntchiu- lui, Dintre primii putem eita bicepsul hu. meral, printre ceilalti — mugchiul drept al abdomenului, mugchii oblici extern si intern si mugchiul transversal al abdome- nului, muschiul dorsal mare, care se dis- ting prin latimea lor. Fasciculele de fibre musculare ale mugchilor fusiformi sint orientate parafel la axitl lung al mugchiu: lui, Daca fibrele museulare sint situate intr-o singura parte a tendonului si sub ‘un unghi fata de el, mugehiul se numeste unipenat, misculum unipendtus, da- 184 librele se afla de ambele parti ale tendonului, mugchiul se numeste b i pe nat, miisculus bipencitus. Uneor fibrele musculare se intretese neregulat si com plicat, ajungind la tendon din mai multe parti. In asemenea cazuri se formeaza un mugchi multipenat, musculus multipendtus (de exemplu, m. deltoi- deus) Structura complicata a muschilor poa- te fi conditionata de faptul cd la unit din elexistd dou, tel sau patru capete; dou sau citeva tendoane. Drept exempiu pot servi musehii cu dowd sau mai multe ca- pele, avindu-si originea pe diferite oas adiacente sau in diferite puncte pe acela ‘os. Apoi aceste capete se unese formind un venter siun tendon comun, Asemenea muschi poarté denumirea corespunzatoa- restructuriilor : m. biceps, m. iriceps, m quadriceps. De la un venter comun pot Sa porneased citeva tendoane ce se insera pe diferite oase : de exemplu, la mind, la pieior, pe falangele degetelor se insera im. jléxor digitérum. La unii muschi fas- ciculele care fi formeaza au o orientare cireulara, notamente > masculus or- biculdris. Asemenea mugchi inconjoard de obicei orificiile naturale ale corpului (bucal si anal) siexecuta Tunctia de stin- ctere (m. sphincter). Denumirile muschi- lor au etimologii dilerite. Unii muschi au fost numiti pornind de la forma lor (m. rhomboideus — muschiul romboid, m. trapézius — muschiul trapez, m. guad- réius — muschiul patrat). Aitii — por- ind de la dimensiuni (mare, mic, lung, scurt), mai existé mugchi denumiti i conforinitate cu orientarea fibrelor mu culare sau a mugchiului insusi (m. obf quus — oblic, m. transvérsus — tran: Versal). Exisia denumiri de mugehi, in care e reflectata structura lor (biceps, triceps, digastric ete), originea si inser- tia lor (brahioradial, sternocleidomastoi- dou), funetia lor : flexor (im. flexor), ex- tensor (m. exténsor). pronator (m. py nator), supinator (rt! supindtor). rid tor (m. levdtor). Muschii mai pot fi de- in coniormitate eu directia migea- rii electuate (m. abdiictor — care inde- parteaza de la linia mediana, sim. addict tor — care apropie de linia. mediana) Dupa contribulia lor la waigearite din arti culatii_muschii se repartizeaza neuni- form, fapt determinat de siructura si functie. Unii mugehi se inserd pe oase li- mitrofe ce actioneazi ca o articulatie uni- tara — monoarticulari, alfii se insera tre- cind peste doua sau mai multe articula- tii — musehii bi- si multiarticulari, Ulti- mii de obicei sint mai lungi decit muschii 158a ’ c Forme de muschi monoacticulari si sint situati mai super. ficial. Exista muschi, care nu actioneaza nicio articulatie, deoarece isi au originea si se inser pe oase, ce nu formeaza arti- culatii (mugchiul stilohioidian — m. sti- lohyoideus). Din acestea fac parte mus- chit mimici, muschii planseului bucal (7m. milohyoideus), muschii perineului DISPOZITIVELE AUXILIARE ALE MUSCHILOR Contractindu-se, mugchii pot sa-si exerci te funetia lor doar prin participates si cu ajutorul unor formatiuni anatomice, care pot fi considerate ca disporitive auxiliare ale mugchilor. Din acestia fac parte fas- Ciile, tecile tendoanelor, bursele sinoviale si scripetele sau trohléele musculare. Fascia, fascia, este inveligul de fesut conjunctiv al mugchiului, Formind niste mangoane pentru muschi, fasciile ii deli- miteaza unul de altul, incorseteaza ven- terul mugchiuiui in timpul contractiei, combate frecarea muschilor unul de al- tul. Datorita formei lor de manson, in caz de patologie. fasciile localizeaza Faspin- direa puroiului, singelui provenit din he moragie, permit realizarea anesieziei lo- cale in manson”. Mugchii aderd 1a faseii prin intermediu! unui fesut celular lax. In unele locuri (gamba, antebrat) fascii 154 ¢ oF le servesc drept punct de origine pentru muschi si in aceste situatit. separarea ‘muschiulut de fascie e dificila, Distingem faseii proprii, fasciae propriea, si faseii superficiale, fasciae su- perjiciéles (fig. 112). Fiecare element to- pografic isi are faseie proprie (de exem plu, bratul — fdscia brachii. antebra tul — fascia antebriichii). Daca muschii formeazi citeva straturi, intre ele sint situate lamelele fasciale intre cele superficiale — lamina super- ficidlis, intre cele profunde — lémina projiinda. Fascia superticiala situata Sub picle gi delimiteazé mugehiul de baza Subcutana, invelind muschiul partit res- pective a ‘corpului (bunaoara, muschii membrului superior sau inferior). Intre grupurile de muschi, de obicei diferite ca functie, trec septurile intermusculare, sépta intermusculdria, care unese fascia proprie cu periostul. La nivelul concreste- ri fasciilor una cu alta sau cu periostul se formeaza intumescenfe sau noduri fasci ale, care au un rol deosebit in intéritea fasciilor si membranelor, vaselor si ner- vilor. Fasciile. septurile’ intermusculare conerese fenace cu periostul, alcatuind 0 baz moale pentru mugchi sialte organe, participind in formarea carcasei moi sau a scheletului moale. Structura fasciilor, care se dezvolta din fesutul conjunetiv embrional, depin- de de functia mugchilor, care se formea- za, de presiunea exercitata de muschi asupra fasciei in timpul contractiei lui. In