Sunteți pe pagina 1din 3

Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului

Drogul e o substanta sau un amestec de substante naturale sau sintetice, avnd actiune
psihotropa (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central,
intensificnd unele procese (apar halucinatii auditive sau vizuale) si eliminndu-le pe
altele (durerea fizica, moralitatea).
De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat sa trateze raul, sa fuga
de preocupatii, de tristete, sa se rupa de cotidian, sa aiba o perceptie mistica si sa aiba
experienta sacrului, experienta creata de el nsusi cu ajutorul drogului. Din cele mai
vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care sa aiba fie o actiune
placuta, euforizanta, fie sa nlature durerea, fie sa-l sustraga pe individ de la realitate, fie
erau utilizate n cadrul unor ceremonii sa 212c222c u ritualuri, fie, n sfrsit, utilizate n
scopuri terapeutice. Cert este ca toate drogurile au la nceput un efect pozitiv "benefic"
("necesar" n situatia data) pentru individ, placut, de stimulare a placerii, curiozitatii,
voluptatii, de ndepartare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizarii.
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga
lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica faptul cel mai abuzat drog n toate partile
lumii este canabisul, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4
procente din populatia globului). n mod particular, un numar mare de tineri
experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de scoala
si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n
general, abuzul de canabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins
nivel nalt.
n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent.
Estimarile Natiunilor Unite indica faptul ca aproximativ 8 milioane de oameni abuzeaza
opiatele, n mare parte n Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescnde de
abuz sunt nregistrate n Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre
drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare
crestere n abuzul acesteia n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

Exemple de droguri
Cocaina
Este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru.
Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de
bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel ; datorita acestei
vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pna la necroza si
perforatie. n prezent, din cocaina s-a produs un derivat, "kack", caruia i se atribuie un
efect si mai puternic. Prizarea de cocaina determina o stare de euforie, de bine, cu
disparitia senzatiei de foame si oboseala (cultura de coca a fost stimulata de
conquistadorii spanioli pentru ca permitea indigenilor sa munceasca pna la epuizare
fara hrana) ; se adauga o senzatie de vioiciune, de vigoare, ndrazneala, cu senzatia de

usurinta n gndire. n acest timp individul prezinta o stare de hiperactivitate si


hiperexcitabilitate genitala. n faza de toxicomanie apare delirul, halucinatiile, tulburarile
motorii. n final se ajunge la decadere fizica si morala, dupa 5-10 ani de folosire a
drogului.
LSD
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de
catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene
cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care
isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A
fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat
unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate
mpiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au
fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele
cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluznd
panica, confuzie puternica si anxietate.
In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este
Elvetia.
In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea
de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta
activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult
mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:
"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea
perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome
neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general
intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp
de cateva zile.".
Canabisul sau hasisul
Halucinogenul cel mai raspndit si cel mai vechi - cel mai ieftin de altfel - este cnepa
indiana (Canabis indica). Exista azi zeci de milioane de consumatori pe toate
continentele. Daca opiul apartine Orientului ndepartat, n special China, canabisul este
pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea
musulmana a venit de mult timp n contact cu aceasta planta, pe care a integrat-o n
civilizatia sa. Produsul care se fumeaza se numeste marijuana, daca este mncat se
numeste hasis (numele de "hasasin" vine de la luptatorii din Liban, sec. XIII, care sub
influienta drogului savrseau acte de o mare cruzime). Acest drog da o stare de betie, cu
euforie, drogatul rde sau zmbeste, cu supraactivitate motrica, n care judecata nu este
afectata, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Hasisul folosit timp ndelungat
duce la degradare fizica si psihica.
Amfetamina

Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate n special de amfetamine, cu


efect intens, senzatie de minte proaspata, buna dispozitie, concentrare marita,
nlaturarea senzatiei de oboseala, nevoia de somn e ndepartata, mbunatateste
activitatea sportivilor (este o substanta dopanta). La acestea se adauga nca unul, foarte
marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mncare). La noi n tara s-au scos din
uz.
Morfina
Denumita n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizata n medicina cel mai
adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de
tuse, racirea tegumentelor, hipotonie musculara, contractia pupilelor si vedere
ncetosata.
O doza mare duce la scaderea tensiunii, scaderea ratei respiratorii cu evolutie
spre soc, coma, deces.
Utilizarea repetata duce la dependenta fizica si psihica; dezintoxi- carea duce la
iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, voma, diaree,
febra, hipertensiune arteriala. Exista riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.
Drogul reprezinta o problema sociala, genernd saracie, hotie, prostitutie, santaj,
coruptie, crima, terorism.
Decizia de a consuma sau nu droguri i apartine fiecaruia, nsa nainte de a lua prima
doza, individul trebuie sa fie constient de riscurile la care se supune pe termen lung.