Sunteți pe pagina 1din 36

I.

Romii ,grup etnic minoritar

Originea

Istoria

De unde au venit rromii?

Ce s-a intamplat cu rromii de-a lungul istoriei?

Care este traiul rromilor din Romania?

Caracteristici generale si definitarii pentru minoritate

II. Traditiile cultural-folclorice etnice proprii

Modul de viata

Ziua internaional a Romilor - 8 Aprilie.

Nunta la tigani

Meseriile tiganilor

III. Caracteristicile distinctive ale grupurilor entice

Caracteristici fizice

Limba distinctive

Traditii cultural-folclorice

Modul de viata specific

IV. Misiunea Agentiei Nationale pentru Rromi


.
Campania se adreseaza intregii populatii romanesti, pentru ca desconsiderarea rromilor
este o atitudine generalizata in randurile acestora, iar puterea de influenta asupra vietii unui rrom
sta practic in mana oricaruia dintre noi: de la educatori, profesori, cadre medicale, care au contact
cu ei de mici copii, pana la parintele roman care isi invata copilul sa-i evite si sa-i desconsidere.
Si asta pentru ca fiecare generatie de rromi primeste direct sau indirect mesajul ca locul sau este
la marginea societatii.
Motivul pentru care am ales aceasta tema rezida in dorinta de identificare a modului in
care est perceputa etnia rromilor in randul romanilor si de evidentiere a acelor elemente de
identitate care pot contribui la imbunatatirea imaginii acestora si la cresterea gradului lor de
acceptare si integrare sociala.

Obiective :

Obiectivul principal al campaniei este sa ii faca pe oameni sa realizeze ca sub imaginea


pe care le-o trezeste un rrom (dezgust, dezaprobare, imaginea tuturor relelor in fata)
exista de fapt un om ca oricare altul. El nu este nici mai rau nici mai bun decat alti
oameni doar fiindca este rrom. E o persoana care are potential. Sta in puterea noastra sa-i
dam un sens sau altul.

Informarea populatie cu privire la istoria, originea si traditiile rromilor in vederea


diminuarii fenomenului de discriminare a grupurilor minoritare;

Acceptarea identitatii de rrom impreuna cu intregul mod de viata de catre populatia


majoritara.

Promovarea fara complexe a constiintei apartenentei la etnia de rrom.Promovarea


traditiilor culturale specifice, inclusive a limbii proprii.Promovarea traditiimor folclorice
proprii, a unor activitati culturale care sa modernizeze aceste traditii.

Modernizarea social economica si de inscriere a rromilor intr-o ordine legala si social


economica: profesionalizare, scolarizare, modernizare in modul de viata.

Schimbarea atitudinii colectivitatii fata de rromi: eliminarea stereotipurilor negative ale


populatiei majoritare, care blocheaza procesul de modernizare a populatiei de rromi,
cresterea acceptarii, impediecarea transformarii eventualelor tensiuni care provin din
diferentele de mod de viata, dezvoltarea unei atitudini de sprijin a comunitatii de rromi.

Activitati
Distribiurea de pliante in comunitatea cu privirea la informarea populatiei despre
populatia rroma,avand ca scop diminuarea discriminarii fata de acestia.
Aplicarea de chestionare la nivelul comunitatii astfel in cat sa identificam nivelul de
cunostinta a populatiei cu privire la viata acetora.
Realizarea de materiale informative dedicate grupuluitinta (brosuri despre drepturile
fundamentale ale copiilor, despre riscurile unei sarcini la adolescenta, ghiduri de consiliere de la
egal la egal, ghiduri de formare pentru formatori);
Organizarea unei intalniri pentru informarea grupului-tinta despre riscurile unei sarcini la
varsta adolescentei si despre consecintele pe care intemeierea unei familii la o varsta frageda le
are sub aspect social, mental si nu in ultimul rand, legal;
Organizarea unei campanii de constientizare a opiniei publice, a autoritatilor din sectorul
guvernamental si neguvernamental privind necesitatea prevenirii si diminuarii discriminarii si
fenomenelor demografice de casatorie si sarcina timpurie in comunitatile de romi;
Grupul tinta al proiectului este reprezentat de intreaga populatie din judetul Iasi.
3

Scopul
Acest proiect are are ca scop in primul rand informarea populatiei cu privirea la modul
de viata a rromilor avand ca obiectiv accepatarea acestora in radul comunitatii si totodata isi
propune atenuarea ratei abandonului scolar datorat fenomenelor de casatorie si sarcina la varste
precoce, intalnite in comunitatile de romi, fiindca aceasta reprezinta o problema in randul
tiganilor. In plus, proiectul vizeaza constientizarea grupului-tinta asupra implicatiilor pe care le
au casatoria si maternitatea la varste precoce.

Prima parte a acestei lucrari va fi o abordare teoretica a ceea ce numim grup etnic
minoritar, si ca un caz particular voi trata romii, care sunt parte a unei structuri
sociale dominante care ii aseaza intr-o anumita pozitie pe scara sociala, pozitie care ii ajuta sa se
identifice in termenii etnicitatii, culturii, modului de viata specific, interactiunii cu grupul
majoritar. Orice grup minoritar care interactioneaza cu un grup majoritar, dominant se deosebeste
de acestia mai intai prin calitatea de a fi identificabil, tratamentul diferential si priorativ ,
si prin cunostinta de sine a grupului minoritar. In al doilea rand prin identitatea lor etnica data de
numele colectiv, de origine, de statul, istoria si cultura proprie, de un teritoriu specific , de
sentimentul solidaritatii.De aceea in abordarea teoretica a lucrarii voi folosi anumite teorii care
definesc conceptul si caracteristicile minoritatilor sociale, adica cel de grup minoritar,si,de
asemenea,voi defini notiunea de grup etnic cu toate implicatiile ei.
A doua parte va cuprinde caracteristicile asupra carora m-am oprit si anume :originea,
rasa, cultura si modul de viata.

Romii , grup etnic minoritar.


Voi incepe abordarea teoretica a studiului prin definirea grupurilor minoritare ca fiind
minoritatile sociale care desemneaza un statut grupal, un grup de oameni care interactioneaza cu
4

alte grupuri similare si cu un grup majoritar in termenii apartenentei lor la un singur


grup. Sunt rezultatul constiintei negative aplicanduli-se tratamentul discriminatoriu ca si conditie
necesara. Sunt grupuri sociale care nu-si pot promova interesele legitime, suntsubordonate in
privinta distribuirii puterii sociale, avand acces inegal la o serie de recompense sociale precum:
banii , prestigiul , puterea politica etc,sunt supuse unui tratament inegal, cum ar fi cel legat de
sex, etnie , varsta.
In prezenta

Conventie Internationala privind eliminarea tuturor formelor de

discriminare rasiala expresia "discriminare rasiala" are in vedere orice deosebire, excludere,
restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica,
care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea,
in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniile politic,
economic, social si cultural sau in oricare alt domeniu al vietii publice.
Definirea termenilor:
a) discriminare - orice difereniere, excludere sau limitare n drepturi, direct sau indirect
a persoanelor, precum i susinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile stipulate
n prezenta lege.
b) discriminare direct - orice deosebire, excludere, restricie sau preferin, care are ca
scop sau efect un tratament mai puin favorabil al persoanei dect cel la care ar putea fi supus
persoana ntr-o situaie similar, fr o justificare rezonabil sau obiectiv a deosebirii.
c) discriminare indirect - orice prevedere, criteriu sau practic aparent neutr, care are
drept efect dezavantajarea unei persoane fa de alte persoane, n afara cazului n care aceste
prevederi, criterii sau practici snt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere
al acestui scop snt adecvate i necesare.
d) hruire o form de discriminare, n care orice comportament, duce la crearea unui
mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, cu scopul sau efectul de nclcare a
demnitii unei persoane.

e) instigare la discriminare o form de discriminare prin care o persoan, abuznd de


poziia de subordonare a unei alte persoane, d dispoziii, aplic presiune sau are un
comportament anume cu scopul discriminrii unei persoane tere.
f) victimizare orice aciune sau inaciune soldat cu consecine adverse ca urmare a
depunerii unei plngeri, naintrii unei aciuni n instana de judecat n scopul asigurrii aplicrii
prevederilor prezentei legi sau furnizrii unor informaii, inclusiv a unor mrturii, care se refer
la plngerea sau aciunea naintat de ctre o alt persoan.
g) msuri afirmative - msuri speciale i temporare luate pentru a remedia situaiile de
inegalitate legate de discriminare, i promovarea unei egaliti depline.
h) segregare rasial emiterea unui act sau svrirea unei aciuni sau inaciuni care duc
direct sau indirect la separarea, diferenierea sau disocierea persoanelor pe baza criteriilor de
ras, etnie sau culoare a pielii.
i) persoane defavorizate persoane aflate sau supuse n virtutea circumstanelor sociale,
economice, culturale sau istorice n situaie de risc sau substanial inegale sau mai puin
prefereniale.
j) disabilitate o persoan este considerat drept persoan cu disabiliti dac aceasta are o
capacitate fizic sau mintal limitat nscut sau dobndit , fapt care provoac efecte
substaniale negative asupra abilitii sale de a exercita anumite activiti i defavorizeaz aceasta
n raport cu persoane n deplin capacitate
Britanicii i americanii i numesc cel mai adesea gypsy, germanii Zigeuner, maghiarii
czigny, francezii gitan/tsigane, italienii zingaro, n timp ce majoritatea romnilor i denumesc
n continuare igani. Toate aceste cuvinte deriv din grecescul athinganoi, care nseamn de
neatins i desemneaz o populaie, de origine probabil indian, ntlnit ndeosebi n Europa de
Est. Numai c termenul de igan, ce are cel mai adesea conotaii peiorative, este folosit doar de
persoanele din afara grupului etnic, membrii acestuia prefernd denumirea de rrom, care n
limba de origine sanscrit (romani) nseamn brbat, brbat nsurat i, ntr-un sens mai
larg, persoan aparinnd grupului nostru (noi).
Origine
6

O legenda din 950 vorbete despre monarhul persan Bahram Gur ce i-a ncheiat domnia
n jurul lui 438. De aici aflm primele mrturii despre nite nomazi, care se ocupau cu muzica,
cunoscui sub numele de luri. Astfel regele Persiei i va cere suveranului Indiei 12.000 de luri
care ar fi urmat s distreze auditorii i s se stabileasc acolo pentru a deveni agricultori i a
munci pmntul primind n schimb fiecare, vite, mgari i grne. 50 de ani mai trziu n poemul
epic naional persan ah (Cartea Regilor) aflm c lurii au mncat grnele i vitele refuznd
munca pmntului, i au fost drept urmare izgonii de ctre regele Bahram Gur.
De-a lungul vremii, cercettori renumii ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan
Dimitri Taikon sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach, Arnold von Haff plaseaz romii n
urma unor experiene aprofundate n rndul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson gsete
originea triburilor rome n nord-vestul Indiei determinnd dup cercetarea idiomului ca strmoi
apropiai ai limbii romani (igneasc), limbile singhalez, marathi, sindhi, punjabi, dardica i
pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de btinai). De asemenea graiul romilor conine
amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a cror origine indic
poate fi uor de recunoscut.
Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trit n zona central a Indiei. A existat o
migraie iniial ctre nord-vestul subcontinentului indian, urmat de migraia in afara Indiei.[1]
Nu se cunoate exact locul romilor n societatea indian. O ipotez este aceea c ei ar fi
facut parte din clanul rzboinic al rajpuilor (casta Katriya).[2] n 1192 armatele aliate ale
principilor din Rajput au fost nfrnte n Btlia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. Dup
nfrngerea suferit n lupta cu Mohamed Ghur, clanul rzboinic nord-indian Rajput (casta
Katrya), ar fi plecat mpreun cu familiile spre inuturile arabe i turce, i apoi n Europa.
O alt teorie susine ca strmoii romilor erau locuitorii oraului indian Kannauj, care au
prsit acest ora n urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.[3]
Istoria
Migraia romilor n Europa

n secolul XI romii se aflau n Imperiul Bizantin, de unde au ptruns n sud-estul i centrul


Europei (secolele XIV-XVI), ca i n nordul Africii. Migraia masiv a romilor n Europa a
nceput, ns, n secolul XIV odat cu cucerirea de ctre turci a portului grecesc Gallipoli. De
altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legat de victoriile turceti i de furirea
puternicului Imperiu Otoman, romii prospernd n interiorul lui.
n secolul XV au ptruns n Europa apusean (n special n peninsula iberic, iar din secolul XIX
n cele 2 Americi. n rile romne, romii, sunt semnalai n secolul XIV ca robi. n Evul Mediu
majoritatea romilor din rile romne erau robi boiereti, domneti sau mnstireti, ocupaiile lor
principale fiind acelea de cldrari, fierari, aurari, spoitori, cntrei, etc. n secolul XIX, sub
influena ideilor liberale ale revoluiei de la 1848, toi oamenii au fost declarai liberi i egali,
robia romilor fiind definitiv abolit n 1856.

De unde au venit rromii?


Grupul de oameni cunoscut sub denumirea de "Rroma," "Romani," sau "tigani" se pare ca
este originar din India, migratia lor spre Vest incepand in timpul celei de-a doua jumatati a
primului mileniu, stabilindu-se in Europa in secolele XIII si XIV.
Unde locuiesc rromii?
Populatia de etnia rroma s-a extins in toata lumea, chiar si pana in America si Australia,
insa cea mai mare concentratie de rromi este in Europa, in special in Sud-Estul Europei.
Rapoartele oficiale estimeaza numarul populatiei de rromi din Europa in jurul a 12 milioane, dar
cateva organizatii de drepturile omului sustin ca numarul este de fapt aproape 15 milioane, rromii
find aproximativ 3% din populatia Europei.
Conform ultimul recensamant din Romania, mai mult de 540.000 rromi locuiesc in
Romania, fiind cea mai mare populatie de rromi din Europa. Cercetarile neoficiale de organizatii
internationale estimeaza undeva intre 1.5 si 2.5 milioane. Este totusi foarte dificil de stabilit
numarul exact de rromi, din cauza comunitatilor izolate geografic sau social pana la faptul ca
uneori rromi nu-si recunosc etnia, identificandu-se cu romanii, populatia majoritara. 1.5 milioane
ar fi aproximativ 7% din populatia Romaniei.

Ce s-a intamplat cu rromii de-a lungul istoriei?


Rromii au fost discriminati de cand au ajuns pentru prima data in Europa. De la venirea
lor in Romania de astazi, in secolul XIV si pana in 1856 rromii puteati fi folositi ca sclavi. In
timpul Holocaustului, nazistii au omorat intre 200.000 si 1.5 milioane de rromi in lagare. Pana in
prezent, numeroase metode formale si informale au fost folosite in Europa pentru a subjuga,
intimida sau pentru a interzice rromii si cultura lor in societatea dominanta. Un sens peiorativ a
fost atasat cuvantului tigan, ce face aluzie la hotii si cersetorii murdari, dupa cum multi
europeni cred toate acestea despre rromi. Intr-un chestionar din 2006, 91% din romani
considerau ca rromii sunt implicati in activitati ilegale, criminale, iar 49% credeau ca rromii sunt
"atat de diferiti incat nu vor putea fi niciodata acceptati de ceilalti membri ai societatii
romanesti."
Care este traiul rromilor din Romania?
In timp ce unii rromi au putut sa fie asimilati in societate dominanta (facand bani, sau
negand identitatea de romi), multi raman intr-o saracie severa.67% din rromii din Romania
traiesc in saracie (stabilita de un venit de mai putin de 13 RON/zi), fata de numai 20% din
romani. 20% din rromi locuiesc in saracie extrema (mai puti de 6.50 RON/zi), fata de mai putin
de 5% din romani. 44% din rromi cu varste cuprinse intre 15 si 55 ani nu sunt angajati, nu au un
serviciu stabil.
Multi rromi din Romania locuiesc numai in asezari de rromi, la marginile oraselor
romanesti. Aceste asezari duc lipsa de instalatii tehnico-sanitare, nu au electricitate si gaz, iar
majoritatea caselor pot fi descrise ca fiind simple baraci. Un chestionar din 1998 a evidentiat
faptul ca 21% din rromi locuiau in case construite ilegal, sau pe pamantul pe care ocupantii nu il
detineau.
Rromii se confrunta si cu o lipsa totala de acces la un sistem adecvat de sanatate din
cauza izolatiei lor si a faptului ca ingrijirea medicala din Romania necesita acte de identitate de
baza, pe care multi rromi (10-20%) inca nu le au in ciuda eforturilor guvernamentale de a le oferi
in comunitatile de rromi. Un alt chestionar din 1999 a aflat ca nu numai mortalitatea infantila ci
si decesurile sub 5 ani din randul rromilor erau duble fata de cele din cadrul populatiei de
romani.
Scoala este una dintre cele mai mari probleme ce ii impiedica pe rromi sa-si
imbunatateasca viata. Lipsa resurselor si lipsa unei intelegeri fata de importanta educatiei din
9

partea parintilor needucati la randul lor, duce la abandonul scolar al copiilor rromi, sau la
neinscrierea acestora la scoala. Mai putin de 20% din copii rromi merg la gradinita sau la scoala.
Numai 17% ajung la liceu. 18% nu merg deloc la scoala. Conform unui studiu, 28% din adultii
rromi din Romania nu stiu sa scrie sau sa citeasca.
Rromii din Romania au o cultura interesanta, bazata pe muzica, dans si alte traditii din
trecutul lor de calatori prin lume. Aceasta identitate de calatori este reprezentata si pe steagul
comunitatii internationale de rromi printr-o roata de caruta. Muzica traditionala, dansul si portul
sunt toate la vedere in timpul sarbatoririi Zilei Internationale a Rromilor (8 Aprilie), ce are loc de
obicei in satele rromilor, in jurul unui foc de tabara real sau simbolic. Rromii sunt cunoscuti
pentru muzica lor, iar la majoritatea nuntilor romanesti poti gasi un muzicant rom. Sunt de
asemenea multi muzicanti si cantareti faimosi, descendenti ai etniei roma: Ron Wood de la
Rolling Stones de exemplu, actorii Charlie Chaplin si Michael Caine, sau chiar Elvis Presley, iar
acestia sunt doar cativa.

Caracteristici generale si definitarii pentru minoritate


Psihologii Anthony G. Si Rosolind J. Dworkin (1987) prezinta patru caracteristici
definitarii pentru minoritate, si anume: identificabilitatea,puterea diferentiala,tratamentul
diferential si priorativ sau discriminarea si constiinta de sine a grupurilor minoritare.
Calitatea de a fi identificabil este data de trasaturile fizice, culturale care stau la baza
statutului minoritar, trasaturi care pot fi definite si interpretate social, nefiind fixe , ci variabile.
In absenta unor astfel de caracteristici de identificare exista posibilitatea de amestec cu restul
populatiei in timp. Puterea diferentiala se refera la sansele de realizare a minoritatilor: accesul la
slujbe, educatie, servicii de sanatate; de obicei grupurile minoritare ocupand pozitii mai
dezavantajoase. Tratamentul diferential si priorativ afecteaza sansele si stilul de viata al
minoritarilor. Discriminarea presupune tratarea inegala a minoritatii in raport cu unele trasaturi
cum ar fi apartenenta etnica, religioasa, pozitie sociala.Termenul se refera la comportamentul
unei majoritati fata de o minoritate dominanta si implica prejudiciul adus unei persoane sau unui
grup.Constiinta de sine a grupurilor minoritare se formeaza treptat, grupul perceptand
10

similaritatile pozitiei lor, destinul comun. Prin constiinta de sine se afirma identitatea personala
care se rasfrange asupra grupului.
In sociologie cuvantul etnic are un inteles mai larg, referindu-se uneori fie la rasa, fie la
religie, fie la grupuri nationale, si deseori la o combinatie a acestor trei. Astfel grupurile
etnice sunt definite ca grupuri a caror membri impartasesc o mostenire unica sociala si culturala
transmisa de la ogeneratie la alta.
Grupurile etnice sunt acele grupuri sociale cu traditii culturale comune care au
sentimentul identitatii ca subgrup in cadrul societatii dominante. 3 Membrii acestor grupuri difera
de ceilalti membri prin anumite trasaturi culturale specifice: limba distinctiva, religie, traditii
folclorice (obiceiuri, imbracaminte), traditii culturale, comportament sau mod de viata. Ceea ce
e specific si important e sentimentul identitatii si autoaprecierea lor ca fiind diferiti de majoritate,
constientizand deosebirea dintre noi-imaginea de sine si ei-imaginea celorlalti; traind de obicei
fie datorita impunerii grupului dominant, fie datorita alegerii lor, in anumite zone sau cartiere
periferice.
Termenul cheie in definirea minoritatilor etnice este cel de cultura , prin cultura specifica
a unei minoritati etnice intelegandu-se sistemul intelesurilor impartasite si dezvoltate intr-un
context economic si social, pe un fundal istoric si palitic specific. De aceea , in cele ce urmeaza
voi aborda cateva din trasaturile esentiale ce definesc grupurile etnice ca: provenienta, originea
numelui de rom, statulul si identitatea.
Originea tiganilor si cauzele migrarii lor au fost interpretate in diferite feluri de catre
specialisti. Cercetarile sistematice de lingvistica, antropologie si istorie au stabilit insa originea
indiana a celor numiti tigani, fapt probat de limba lor inrudita cu limba neo-hindi si derivata, ca
si acestea, din prakrit, forma vernaculara a vechii sanscrite.Tot prin studii lingvistice si
etnografice s-a circumscris si aria geografica si culturala din care au migrat stramosii romilor :
nord-vestul Indiei

11

Romii sunt, fr ndoial, o minoritate cu statut particular, nu doar n Romnia, ci la nivel


European. De sute de ani, ei au fost situai din mai multe puncte de vedere la limita inferioar a
societii i au constituit inta constant a unor prejudeci i obiectul unor puternice stereotipuri
negative. Mai mult, romii au reprezentat, i reprezint chiar n prezent n multe ri, inclusiv la
noi, imaginea tipic a diferenei culturale. n decursul istoriei, diferite state europene, ntre care i
Romnia, au elaborat i pus n practic politici de excludere, de reprimare sau chiar de anihilare a
romilor, ca identitate cultural, ca grup etnic sau ca mod de via.
n cazul romilor avem de-a face cu atitudini negative i comportamente discriminatorii de
factur rasist. Existena rasismului la adresa romilor n societatea romneasc a fost puternic
negat pn recent dar este tot mai deschis recunoscut public. Aceast tendin de negare este de
neles ntruct ea vine n contradicie cu o caracteristic important a auto-stereotipului
romnilor ca popor tolerant i deschis.
Manifestrile rasismului sunt ns de mai multe categorii. Mai nti, trebuie menionat
rasismul clasic cu adnci rdcini istorice n cazul romilor. El se traduce prin manifestarea
explicit a unei atitudini negative i a unor comportamente discriminatorii fa de romi n
general. Rasitii explicii menin despre propria persoan o imagine pozitiv i justific
atitudinile i comportamentele lor prin atribuirea unor caracteristici ce pun romii n situaie de
inferioritate fa de celelalte grupuri din societate. Aceste caracteristici s-ar regsi la toi romii,
cu eventuale variaii de intensitate, ar fi inseparabil asociate cu identitatea de rom i ar fi fixe,
imposibil de modificat. Astfel de persoane cred n transmiterea pe cale genetic a unor tendine
comportamentale, sunt sceptici n privina eficienei oricror msuri, de ordin educativ, socioeconomic etc., viznd mbuntirea situaiei romilor. Motto-ul celor din aceast categorie ar
putea fi aa sunt ei, n-ai ce le face, nu vor fi niciodat ca noi. Se cuvine a meniona de
asemenea c foarte puini rasiti se autodefinesc ca atare dar marea majoritate a celor din aceast
categorie nu au dificulti n a exprima public punctele lor de vedere.
Un mare numr de persoane manifest ns un rasism camuflat. Este vorba despre o
situaie n care apare un decalaj sau chiar o contradicie ntre nivelul discursului i cel al
comportamentelor. Astfel, aceste persoane au un discurs n care afirm c trateaz pe toat lumea
la fel, c diferenele de comportament se datoreaz doar unor elemente circumstaniale sau
aplicrii unor criterii obiective, independente de persoana lor i fr legtur cu apartenena
12

etnic. Se ntmpl ns c aceste criterii obiective aplicate rezult n defavorizarea n mod


sistematic a romilor. Motto-ul acestei categorii ar putea fi: Eu nu fac diferene ntre romi i
neromi, pentru mine toi sunt la fel, dar toi trebuie s respecte legea/regulamentele/regulile
sociale/etc.
Cel de-al treilea mod de manifestare a rasismului este rasismul aversiv, o form mult
mai subtil, mai dificil de identificat, att la ceilali ct i n propriul comportament, i, implicit,
mult mai dificil de combtut. Este vorba despre persoane care se consider tolerante, fr
tendine rasiste, care pot chiar exprima opinii de respingere i condamnare a rasismului. Aceste
persoane comit n mod incontient i neintenionat acte de discriminare, nu att prin
dezavantajarea romilor ct prin favorizarea ne-romilor, evitarea involuntar a contactului cu
romii, sau prin atitudini fa de romi ce i situeaz pe acetia n poziie de inferioritate. Motto-ul
ce ar corespunde cel mai bine acestei manifestri este: i ei (romii) sunt oameni....

Traditiile cultural-folclorice etnice proprii


O cultura traditionala folclorica se cristalizeaza in mod special in comunitatile rurale, in
conditii de accentuata si indelungata izolare. In toate satele din Romania, cu exceptia destul de
rare,romii traiesc la marginea satului. Ulterior , prin extinderea satului,locuintele lor au fost
inglobate in masa comunitatii, dar ca insule care amintesc fosta margine. Ei sunt in fiecare sat o
minoritate. Sunt rare satrele in care romii reprezinta o majoritate sau cvasi-totalitatea populatiei.
Lipsa unei limbi cultivate scrise a influentat negativ conservarea culturii traditionale si
dezvoltarea unei culturi literare proprii. Asa se face ca si colectivitatea romilor este in mare
masura lipsita atat de o cultura de tip modern,cultivata,scrisa, cat si de o cultura traditionala de
amploare.
Intensitatea unei religii proprii,alaturi de traditiile folclorice si culte relativ sarace in
multe dintre componentele lor, a facut ca romii sa nu dispuna de un masiv corp cultural capabil
13

sa evalueze in epoca moderna si care sa ofere fiecarui membru al comunitatii sentimentul de


identitate etnica.
Modul de viata pare sa reprezinte componenta cea mai importanta a profilului etnic al
populatiei de romi. Aici putem identifica,probabil,diferenta majora dintre romi si cele mai multe
alte comunitati etnice. Ceea ce chiar de la o prima vedere distinge pe romi de restul populatiei nu
este atat limba sau religia sau diferitele obiceiuri de tip folcloric,ci modul lor de
viata,inalt,vizibil,incepand cu locuinta si imbracamintea si sfarsind cu modul de a obtine
resursele necesare vietii.
Putem afirma in final ca grupurile etnice minoritare exista pretutindeni si in functie de
grupul majoritar in care sunt incluse acestea,sunt mai mult sau mai putin dezavantajate, datorita
prejudecatilor si discriminarilor.
Romii din Romania in mare parte sunt marginalizati si izolati din cauza modului de viata
pe care acestia il desfasoara.
Problema centrala a populatiei actuale de romi de la noi din tara este:constituirea unor
pungi de saracie cronica absoluta, in care oamenii progresiv lipsiti de orice sansa de iesire,
cresterea criminalitatii, a violentei, cresterea tensiunilor dintre populatia de romi si restul
populatiei; accentuarea stereatipurilor etnice negative , cresterea intolerantei.
Ipoteza care s-a cristalizat intr-un studiu este ca dificultatile populatiei de romi din ultimii
ani au produs, pentru marea masa o blocare a procesului de modernizare urmat de un proces
regresiv la strategiile traditionale de viata.
Esecul strategiilor traditionale de viata, in conditiile in care pentru multi strategiile
standard specifice societatii moderne nu sunt disponibile, va genera instalarea unei saracii
profunde si persistente, a sentimentului de disperare, a violentei si orientarii spre activitati
delicvente.

14

Putem conclude ca cea mai mare parte a populatiei de romi se afla intr-o tranzitie sociala
relativ putin controlata nici de ea,nici de colectivitate. Sunt in curs de acumulare insatisfactii
reciproce si tensiuni intre populatia de romi si restul populatiei.

Ziua internaional a Romilor - 8 Aprilie.


http://2009.informatia.ro/index.php?
name=News&file=index&catid=&topic=27Ziua internaional a romilor se srbtorete n

fiecare an la nceputul lunii aprilie. Ideea de a marca o astfel de zi a luat natere la Londra, in
1971, la primul congres internaional al romilor.
Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenia societii asupra problemelor cu
care se confrunt romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omori de naziti n
timpul Rzboiului al doilea Mondial.
Pe 8 aprilie, n toate rile lumii au loc seminarii, festivaluri sau aciuni umanitare.
La Congresul Mondial al Rromilor, desfurat la Londra, n anul 1971, s-a luat decizia ca
ziua de 8 aprilie s devin Ziua Internaional a Rromilor din ntreaga lume. Tot atunci a fost
adoptat, ca imn internaional al rromilor, cntecul "Gelem, gelem", de cntreaa i actria
Olivera Vuco, n cunoscutul film iugoslav "Am ntlnit i igani fericii", pelicul ce dateaz din
1967. De asemenea, a fost adoptat i steagul internaional al rromilor, avnd jumtatea de jos
verde, simbol al cmpurilor nverzite, i jumtatea de sus albastr, simbol al cerului senin, iar la
mijloc o roat, simboliznd, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieilor, iar pe de alt parte
nomadismul, n relaie cu spaiul originar al Indiei.
Dou decenii mai trziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia
Lingvistic a Uniunii Internaionale a Rromilor a oficializat alfabetul internaional standardizat al
limbii rromani, decizia fiind semnat de 17 specialiti n domeniu, din diferite ri, n prezena
unui observator al UNESCO.
n anul 2002, de 8 aprilie, s-a srbtorit jubileul milenar, reprezentnd 1000 de ani de
atestare a rromilor n Europa. Cu acest prilej unic, n numeroase ri de pe toate continentele s-a
15

desfurat Ceremonia Rului. Lumnri aprinse i flori au fost aruncate pe ape, n memoria
strmoilor rromi care i-au nceput, acum un mileniu, drumul ctre Europa, apoi ctre cele dou
Americi i mai departe.
n anul 2003, n semn de solidaritate cu etnia rromilor, nsui Dalai Lama, liderul spiritual
al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru pace, a inut s participe, pe 8 aprilie, la
ceremonia aprinderii lumnrilor, la Catedrala Central din Dharamsala i s nale rugciuni
pentru pacea i unitatea rromilor de pretutindeni.

Nunta la tigani.

Spre deosebire de alte caste, culte sau comunitati,


nuntile tiganilor veritabili se vor realiza excluziv intre 2 tineri de nationalitate roma.
In cazul in care un barbat tigan se casatoreste cu o fata de alta provenienta, comunitatea
sa o poats accepta in cele din urma, cu conditita ca ea sa accepte modul tiganesc de viata. Este o
violare a regulilor ca o tiganca sa se casatoreasca cu cineva de alta nationalitate, deoarece
femeia, in conceptiile rromilor este garantul supravieturii populatiei.
Primul pas in realizarea casatoriei este selectia miresei.
Baiatul incepe prin a face curte si in cazul in care cuplul este de acord sa se casatoreasca,
se face un modic schimb de cadouri. Traditiile tiganilor presupun si institutia de evaluare a
miresei. Aceasta este o plata efectuata de catre mirele familiei miresi. Plata va compensa pentru
pierderea fiicei si este garantul unui comportament decent vis--vis de mireasa.

16

Pentru multe triburi de tigani parintii si nu copii sunt


cei care aranjeaza casatoria. Potrivit acestor triburi este dreptul parintilor baiatului de a gasi o
mireasa potrivita pentru fiul lor. De aceea ei vor lua in considerare toate femeile tinere din grup
si evalueaza calitatile lor individuale.
Unele cupluri, neffind de accord cu regimul au fugit. Cand probabil ca se vor intoarce,
comunitatea ii va accepta in schimbul unei amenzi modice. De obicei ei sunt acceptati mai apoi
in cadrul comunitatii.

Interesant este ca aspectul fizic este cel mai putin important in selectarea
miresei.In schimb sanatatea, virilitatea, manierele, caracterul si nu in ultumul rand prestigiul in
cadrul comunitatii sunt caracteristicile ce duc la luarea deciziei.Atunci cand se ajunge la un
acord, tatal miresi va bea un sibolic pahar de vin. Aceasta inseamna ca baiatul a fost acceptat ca
sot in conditiile convenite. Urmeaza o petrecere formala, muzica si dansurile fiind nelipsite.
Familia miresei isi va plange plecarea fetei, iar familia baiatului de obicei va considera pretul pus
pe capul miresei ca fiind prea ridicat. Dar totul se va termina cu bine si intelegerea initiala va fi
respectata.
17

O alta ceremonie urmeaza, numita Pliashka sau Plothcka.


La acest eveniment participa atat familiile celor doi cat si prietenii si cunoscutii viitorilor
miri. Simbolul acestei reuniuni va fi o sticla de vin sau coniac infasurata intr-o batista de matase
viu colorata adusa la ceremonie de catre tatal mirelui. Un colier de modede de aur va fi atasat
sticlei. Astfel, tatal mirelui va lua colierul de aur si il va pune la gatul viitoarei mirese. Colierul
va sta chezas faptului ca fata este acum logodita si indisponibila oricarei alte oferte de maritis.
Sticla va fi purtata mai apoi din mana in mana pan ace toti invitatii vor gusta din ea sic and va
ramane goala va fi reumpluta cu vin sau coniac si adusa la celebrarea casatoriei.
Sunt triburi de tigani, care nu vor sarbatorii mai apoi prin nunta celebrarea casatoriei.
Daca totusi se va ajunge la o petrecere aceasta poate dura si cateva zile bune. Cand
petrecerea va fi terminate, tatal miresei isi va saruta parinteste fat ape frunte si ii va despleti
parul, symbol al transformarii ei din fata in femeie maritata.Mama soacra ii va daruii miresei un
batic viu colorat, specific tiganesc si de acum incolo este interzis acesteia sa fie vazuta in public
cu capul descoperit.
De obicei fata se va muta in casa barbatului.Ea va invata de la mama baiatului ce trebuie
facut pentru a avea grija de casa. Tinerii casatoriti nu se vor muta in casa noua pana nu vor avea
primul copil. Si de asemenea nu se vor putea striga unul pe celalalt ca sot sau sotie ci doar cu
numele lor mici, pana se va naste primul copil.
Mai jos aveti un clip realizat de Mirific Studio de la o nunta la care invitatii au fost cu
preponderenta de sorginte tiganeasca. Chiar daca traditiile nu au fost in totalitate
respectate,obiceiurile de nunta nedeosebindu-se cu mult de cele traditionale romanesti, veselia
de pe ringul de dans si acordurile cantecului tiganesc au strans pe ringul de dans mai toata
suflarea roma din Focsani, iar noi putem spune ca ne-am simtit bine, anul urmator fiind iar
solicitati pentru nunta fratelui mirelui.

Meseriile tiganilor

18

Ghicitul
Tiganii au avut mereu o aura misterioasa, inca de la venirea lor in Europa. Odata asociati
cu o lume misterioasa a magiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate
simpla de a castiga bani. De-a lungul timpului, tiganii au folosit multe metode de ghicit, de la
boluri de cristal, carti de tarot, pana la numerologie (interpretarea numerelor) si cititul in palma.
Totusi, o explicatie mai rezonabila este ca adevarata pricepere a ghicitoarelor este
remarcabila lor abilitate de a judeca caracterul omului si a vedea ce-si doreste acesta. Adevarul e
ca oamenii tin minte ce se indeplineste si uita ce nu se indeplineste.
Pentru a multumi clientii, ghicitoarele prezic deseori un viitor favorabil. Dar pentru a
trezi interesul, ele ii previn de multele pericole care le stau in cale, care pot fi prevenite, desigur,
tot de ele. Ca o regula, ghicitoarele nu folosesc ghicitul cu alti tigani. In comunitatea lor, tiganii
au alte modalitati de a prezice viitorul si de a vindeca. Tiganii poarta deseori amulete si talismane
norocoase, pentru a preveni necazurile, spiritele rele si boala.

Muzica
O alta meserie este cantatul. Tiganii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita
muzicii lor. Exista numeroase izvoare istorice care mentioneaza muzicieni tigani cantand pentru
regi si imparati. De asemenea, in tot estul europei, tiganii au fost intotdeauna preferati pentru
evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante, statutul de muzicieni de valoare le-a permis
tiganilor sa aiba privilegii greu de obtinut altfel. Spre exemplu, desi ei erau inca vanduti ca sclavi
in secolul al XIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca, muzicienii tigani de prestigiu din
Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important in comunitatile satesti si se bucurau
de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau.
Negustori si crescatori de cai
19

Tiganii nu au fost priceputi doar la cantat. Alte meserii traditionale ale tiganilor? Ei au
fost cunoscuti ca crescatori si vanzatori de cai din vremuri stravechi. Caii au fost intotdeauna un
important factor economic in viata lor, esentiali pentru stilul de viata nomadic, fiind ingrijiti si
tratati ca atare. De altfel, tiganii erau apreciati si de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile
cailor. Pe vremuri in satele romanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la
veterinar, dar cand se imbolnavea un cal ei se duceau la un tigan priceput. Deseori, tiganii
cumparau un cal bolnav la un pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta era din nou intr-o
conditie buna, il vindeau la un pret mult mai mare. De aici iese o alta meserie, negustoritul. Unde
sunt destul de priceputi la tocmit.

Caracteristicile distinctive ale grupurilor etnice


De regula, o comunitate etnica are cateva caracteristici distinctive care , impreuna sau in
combinatii ale majoritatii acestora, ii confera o distinctivitate anume si o mare stabilitate in timp.
Cele mai importante caracteristici distinctive sunt urmatoarele:
a)Caracteristici fizice (rasiale) sunt usor identificabile la nivelul constiintei colective, sunt
foarte adesea un criteriu distinctiv. Un asemenea criteriu exterior il putem gasi operand cu
prestanta, de exemplu, in cazul populatiilor de negri sau de indieni din SUA.De regula insa
diferentele rasiale propriu-zise sunt mult mai putin importante in distingerea populatiilor cu
profil etnic diferit.
b)Limba distinctiva. Utilizarea unei limbi proprii este caracteristica ce opereaza diferentierea
cea mai clara intre grupurile etnice.
Cultura proprie este in cea mai mare masura mentinuta de o limba proprie. Limba este
poate semnul cel mai distinctiv al unei comunitati etnice; ea este totodata si o importanta bariera
in calea intrarilor din afara in respectiva comunitate. Iesirea este mult mai usoara pentru ca se
realizeaza de regula in comunitatea majoritara, mult mai laxa ca profil etnic, limba populatiei
dominante fiind stiuta si de minoritati. Iesirile spre alte comunitati etnice minoritare sunt si ele
facilitate de limba dominanta comuna.
20

c)Traditii cultural-folclorice. In procesul de evolutie istorica relativ izolata a unei populatii,


aceasta si-a dezvoltat un set de obiceiuri legate de evenimentele importante ale vietii (diferite
sarbatori) cat si o productie artistica de tip folcloric specifica. Aceste traditii culturalfolclorice,fiind legate mai mult de anumite momente festive din viata individuala si colectiva, iar
nu de viata curenta supusa unor forte masive si continue de schimbare, manifesta o foarte mare
persistenta, fiind in fapt importante semne distinctive ale etnicitatii. Practicarea lor reprezinta de
asemenea un factor de mentinere a coeziunii unei populatii cu profil etnic. De multe ori grupurile
etnice se disting intre ele si prin apartenente religioase specifice.
d)Mod de viata specific. Modul de viata este o stare foarte dinamica, determinata de schimbarile
tehnologice,economice, social politice mai generate. Exista insa in modul de viata o serie de
componente referitoare in mod special la atitudinea individuala fata de viata, la strategia de a
face fata diferitelor probleme si care tind sa prezinte un profil etnic marcat. Aceste componente
sunt de fapt materia prima a stereotipurilor pe care populatiile etnice si le produc unele despre
altele: irlandezii,englezii,francezii,americanii,romanii,rusii,tiganii.

Misiunea Agentiei Nationale pentru Rromi


Agentia Nationala pentru Romi este structura guvernamentala de reprezentare a romilor
in plan national. Institutia functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale,
cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului si este coordonata de ministrul pentru
coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Agentia Nationala pentru Romi este condusa
de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a Primului-Ministru, la
propunerea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Agentia aplica, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza masurile din domeniile
sectoriale de interventie sociala, cuprinse n Strategia Guvernului Romniei de mbunatatire a
situatiei romilor, aprobata prin H.G. Nr.430/2001.
21

In exercitarea atributiilor sale, Agentia Nationala pentru Romi initiaza, participa si


promoveaza, impreuna cu institutiile si organizatiile neguvernamentale specializate, actiuni,
proiecte si programe sectoriale, in scopul imbunatatirii situatiei romilor, criteriu politic de
aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Principalul obiect de activitate al institutiei il
constituie asigurarea complementaritatii diverselor politici publice pentru romi, initiate in plan
national si international, coordonarea implementarii si monitorizarea acestora.
Noua viziune a Agentiei Nationale pentru Romi are la baza conceptele de parteneriat,
deschidere si transparenta, propunandu-si realizarea unui cadru cat mai flexibil de dialog, deschis
tuturor actorilor implicati in domeniul sau de activitate, inclusiv societatii civile.

Problema etniei rrome.


Una dintre marile problem a etniei rrome este problematica educationala.Multi dintre
acestia nu urmeaza nici o scoala primara.Un studio din anul 1992 arata ca 44% dintre barbate si
54%dintre femei nu stiuau sa citeasca fie deloc, fie cu dificultatea ceea ce insemna analfabetism.
Rromii sunt vazuti de celelalte etnii ca fiind smecheri,murdari si lenesi.La randul lor
acestia se considera ospitalieri, generosi si harnici.
Educaia copiilor romi

Exist o serie de cauze sociale, economice, culturale i sistematice care au urmri precum
evitarea nscrierii, participrii sau abandonul colar printre copiii rromi. Alte cauze legate de
copil includ: o stare de sntate precar, ntrzieri ale dezvoltrii psiho-intelectuale, o motivaie
sczut de a nva a copiilor rromi, diferene sexuale (conform crora fetele se pot cstori
devreme, rolul lor social este acela de a crete copiii i de a avea grij de familie), o imagine
22

proast de sine i rezultate slabe la coal. In urma unor cercetari aflam din relatrile profesorilor
c dou treimi dintre copiii rromi care au abandonat educaia prezint o lips de interes la coal,
peste 20% au atitudini de respingere i doar 10% au o atitudine pozitiv. (Surs: Participarea la
educaie a copiilor rromi probleme, soluii i actori, 2002)
Cldirile de coal rrome sunt mai vechi i mai aglomerate ca alte coli i nu au, de
cele mai multe ori, o bibliotec. Asemenea coli au i mai puini profesori calificai i o rat
semnificativ de transfer n rndul profesorilor, n special printre aceia cu note de 1-4; 67% din
colile rrome au avut un deficit de profesori calificai, iar printre coli cu 50% sau mai muli
elevi rromi, deficitul a fost de peste 80%. Surs: Participarea la educaie

LEGE
privind prevenirea i combaterea discriminrii
Parlamentul adopt prezenta lege organic.
Capitolul I
Dispoziii generale
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi este asigurarea tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii
Moldova a drepturilor egale i a tratamentului egal n sfera politic, economic, social,
cultural, i n alte sfere ale vieii n vederea prevenirii i combaterii discriminrii dup criteriile
de ras, naionalitate, origine etnic,

limb, religie, culoare, sex, vrst, stare a sntii,

dizabilitate, orientare sexual, opinie politic, statut social, apartenen la o categorie de persoane
defavorizate, precum i pe baz de orice alt criteriu.

Articolul 4. Forme grave ale discriminrii


23

Forme grave ale discriminrii snt:


a) cauzarea inegalitii i ostilitii sau instigarea la inegalitate i ostilitate;
b) promovarea sau practicarea discriminrii de ctre autoritile administraiei publice ;
c) susinerea discriminrii prin intermediul mijloacelor de informare n mas;
d) amplasarea mesajelor i simbolurilor discriminatorii n locurile publice;
e) discriminarea persoanelor pe baza a dou sau mai multe caracteristici personale, sau
caracteristici personale presupuse.

Articolul 5. Eliminarea formelor discriminrii


Discriminarea poate fi eliminat prin urmtoarele forme:
a) prevenirea oricror fapte discriminatorii, prin instituirea unor msuri speciale, inclusiv a
unor msuri afirmative, n vederea proteciei persoanelor defavorizate care nu se bucur de
egalitatea anselor;
b) medierea prin soluionarea pe cale amiabil a conflictelor aprute n urma svririi
faptelor discriminatorii;
c) sancionarea comportamentului discriminatoriu.

Capitolul II
Dispoziii Speciale

Articolul 7. Accesul egal la angajare n cmpul muncii


Se interzice orice deosebire, excludere sau preferin, pe baza criteriilor stabilite de
prezenta lege care au drept efect limitarea sau subminarea egalitii de oportuniti sau tratament
la angajare n cmpul muncii.

24

Articolul 8. Interzicerea discriminrii la angajarea n cmpul muncii


(1) Se consider discriminatorii urmtoarele aciuni ale angajatorului:
a) plasarea anunurilor de angajare cu indicarea condiiilor i criteriilor care favorizeaz
anumite persoane;
b) refuzul nentemeiat de angajare;
c) refuzul de a admite anumite persoane la cursuri de calificare profesional;
d) remunerarea inegal pentru acelai tip de lucru;
e) distribuirea difereniat a sarcinilor de lucru, ce rezult n acordarea unui statut mai
puin favorabil;
f) victimizarea;
g) hruirea bazat pe orice criteriu.
(2) Refuzul de angajare, de admitere la cursuri de calificare profesional sau de promovare
a persoanelor este considerat nentemeiat dac:
a) se solicit prezentarea unor documente suplimentare celor legal stabilite sau se introduc
criterii adiionale;
b) se pretinde necorespunderea persoanei unor condiii care nu au nimic n comun cu
calificarea profesional care se cere pentru ndeplinirea profesiei solicitate sau se solicit
corespunderea cu oricare alte condiii ilegale care au consecine similare.
(3) Orice deosebire, excludere sau preferin n privina unui anumit loc de munc nu
reprezint discriminare, n cazul n care prin natura specific a activitilor n cauz sau a
contextului n care aceste activiti snt realizate, se necesit anumite cerine profesionale, cu
condiia ca scopul s fie legitim.

Articolul 9. Cooperarea angajatorului cu angajaii i cu

25

reprezentanii sindicatelor

(1) Angajatorul coopereaz cu angajaii i cu reprezentanii sindicatelor pentru instituirea


unei ordini interioare care s previn i s exclud cazurile de discriminare n procesul de munc.
(2) Procedurile necesare asigurrii respectrii principiului nediscriminrii la locul de munc
urmeaz a fi inserate n locuri accesibile pentru toi angajaii.
Neafiarea prevederilor legale sau lipsa unei politici nediscriminatorii la locul de munc pot fi
considerate drept dovada tolerrii faptelor discriminatorii.
(3) n vederea prevenirii i combaterii nediscriminrii, angajatorul este obligat:
a) s asigure egalitatea de anse i de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit
profesiei, la perfecionare profesional i la promovare n serviciu;
b) s aplice aceleai criterii de evaluare a calitii muncii, de sancionare i de concediere;
c) s asigure remunerare egal pentru munci de valoare egal;
d) s ntreprind msuri de prevenire a hruirii bazat pe orice criteriu la locul de munc,
precum i a persecutrii pentru depunere n organul competent a plngerilor mpotriva
discriminrii;
e) s introduc n regulamentul de organizare i funcionare a unitii dispoziii pentru
interzicerea discriminrii.

Articolul 10. Interzicerea discriminrii n accesul la bunuri, servicii disponibile publicului


i locuin
(1) Este interzis orice form de discriminare privind accesul persoanelor la bunurile i
serviciile disponibile publicului.
(2) Se interzice orice deosebire, excludere sau preferin care au drept efect limitarea sau
subminarea egalitii de oportuniti sau tratament la vinderea sau folosirea unui imobil cu
destinaie de locuit.
Articolul 11. Interzicerea discriminrii n domeniul educaiei
26

(1) Instituiile de nvmnt i educaie asigur respectarea principiului nediscriminrii:


a) prin acces la instituiile de nvmnt de orice form i nivel;
b) n procesul de educaie, inclusiv la evaluarea cunotinelor acumulate;
c) n activitatea didactic i tiinifico-didactic;
d) prin elaborare de materiale didactice i programe de studii, n conformitate cu principiul
nediscriminrii;
e) prin informarea i instruirea cadrelor didactice n vederea calificrii faptelor
discriminatorii i aplicrii metodelor i mijloacelor de prevenire a unor astfel de acte i de
sesizare a autoritilor abilitate;
f) realizeaz n comun cu alte autoriti abilitate i n colaborare cu organizaiile
neguvernamentale din domeniu, programe educaionale pentru copii i pentru prini, n vederea
prevenirii i combaterii discriminrii.
(2) Instituiile de nvmnt i educaie nu pot stabili principii de admitere bazate pe
restricii directe ori indirecte, cu excepia cazurilor stipulate de legislaia n vigoare.
(3) Dispoziiile alin. (1) nu vor fi interpretate ca fiind o limitare a dreptului instituiilor de
nvmnt de a refuza admiterea persoanei, calificrile creia nu corespund nivelului necesar
pentru admitere, atta timp ct refuzul este justificat i nu este determinat de apartenena
persoanei la o categorie protejat.

Capitolul III
Cadrul instituional pentru prevenirea discriminrii

Articolul 12. Subiecii cu atribuii n domeniul prevenirii discriminrii


27

Subiecii cu atribuii n domeniul prevenirii discriminrii snt:


a) Avocaii parlamentari;
b) Comisia guvernamental pentru prevenirea i combaterea discriminrii;
c) autoritile administraiei publice centrale i locale;
d) asociaiile obteti.

Articolul 14. Iniierea procedurii


Constatarea existenei sau inexistenei actului de discriminare se iniiaz de avocaii
parlamentari din propria iniiativ sau la cererea persoanei care se consider c a fost
discriminat.

Articolul 15. Depunerea plngerii


(1) Plngerea persoanei ce se consider a fi victim a discriminrii se prezint avocatului
parlamentar n scris. Plngerea va conine o descriere a nclcrii dreptului, momentul cnd a avut
loc aceast nclcare, faptele i dovezile care susin plngerea, numele i adresa persoanei care
depune aceast plngere.
(2) Depunerea unei plngeri avocailor parlamentari nu va mpedica persoana ce se
consider victim a discriminrii de a se adresa n instana de judecat.
Articolul 18. Msurile ntreprinse de avocaii parlamentari
(1) n baza rezultatelor examinrii plngerii, avocatul parlamentar, de asemenea, este n
drept:
a) s adreseze n instana de judecat o cerere n aprarea intereselor persoanei ce se
consider a fi victim a discriminrii;

28

b) s intervin pe lng organele competente cu un demers pentru intentarea unui proces


disciplinar sau penal n privina persoanei cu funcii de rspundere care a comis fapte
discriminatorii;
c) s intenteze proces administrativ mpotriva persoanelor care au ignorat intenionat s

ndeplineasc sesizrile i recomandrile avocailor parlamentari precum i au intervenit n


activitatea acestora cu scopul de a influena deciziile luate.

Articolul 20. Competena autoritilor administraiei publice centrale i locale


n scopul prevenirii faptelor discriminatorii autoritile administraiei publice centrale i
locale, reieind din competena lor funcional, exercit urmtoarele atribuii:
a) examineaz plngerile persoanelor ce se consider a fi victime ale discriminrii;
b) coordoneaz activitatea n domeniu a structurilor descentralizate i desconcentrate;
c) contribuie la educarea i sensibilizarea populaiei cu privire la interzicerea
discriminrii n anumite domenii;
d) exercit alte atribuii n conformitate cu legislaia n domeniu.

Articolul 21.

Activitatea asociaiilor obteti n domeniul prevenirii i combaterii

discriminrii
(1) Pentru prevenirea i combaterea discriminrii asociaiile obteti cu atribuii n
domeniu, pot coopera cu autoritile administraiei publice i cu organele competente.
(2) Asociaiile obteti au dreptul:
a) s nainteze n instanele judectoreti aciuni pentru protecia victimelor discriminrii;

29

b) s adreseze, organelor competente, propuneri privind tragerea la rspundere a


persoanelor vinovate de svrirea faptelor discriminatorii;
c) s solicite instanei de contencios administrativ anularea n tot sau n parte a actelor, ce
conin prevederi discriminatorii, emise de autoritile publice;
d) s acorde asisten consultativ victimelor discriminrii;
e) s monitorizeze ndeplinirea de ctre organele administraiei publice centrale i locale
a prevederilor stipulate de legislaia n vigoare;
f) s pun la dispoziie i s publice informaii n materia nediscriminrii;
g) s nainteze autoritilor administraiei publice propuneri pentru modificarea legislaiei
n vigoare n domeniul prevenirii i combaterii discriminrii.

Bugetul proiectului
Bugetul

Perioada totala

Nr. de
30

Proiectului
Cheltuieli

a proiectului

uniti

Unitatea

1. Resurse umane
1.1 Salarii (cheltuieli
totale)
1.1.1 Personal full
time

12

Manager

Lun.

12

Asistent social (2)

Lun.

12

Psiholog(2)

Luna.

12

Contabil(2)

Luna.

12

Paznic

Luna

12

Voluntari (10)

Ora.

30

Sofer(2)

Luna.

12

Psihopedagog

3ore/zi

Tamplar

Luna

12

Electrician

Luna

12

1.1.2 Personal part


time

1.095h/36
5zi

2. Transport
2.1. Transport:
benzina, deplasari
2.2.Masina
mediatorilor
interculturali(dacia)

4000km/Luna.

3. Echipamente i
accesorii

31

3.1 Achiziionare sau


nchiriere de
autovehicule.

Microbuz 18 +1
locuri(pentru
transport voluntary)

Buc

Autotorism dacia

Buc

birouri

Buc.

scaune

Buc.

15

Scaune pt birouri

Buc

10

Mas

Buc.

Televizor

Buc.

Corp biblioteca

Buc

Vitrina

Buc.

Calculatoare

Buc

Mouse pentru
calculatoare

Buc

Tastatura

Buc

Instalare programme
de calculatoare

An

Imprimanta

Buc

Placa video

Buc

Placa de sunet

Buc

Placa de retea

Buc

3.2 Mobilier,
calculatoare

3.4.Piese de
schimb/Echipamente
pentru maini, unelte
Componente
calculatoare

32

Hard disk

Buc

Anvelope

Buc

Bujie

Buc

Ulei de frana

litri

biblioraft

Buc.

Dosar plastic /in

Buc.

200

Foi xerox

Set(500 buc)

Foi scris

Set(500 buc)

Pix

Buc.

40

Creion

Buc.

20

Radiera

Buc.

15

Marker

Buc.

10

Rigla

Buc.

10

Agrafe birou

cutie

capsator

Buc.

Capse

cutie

20

Perforator

Buc

20

Folii din plastic

Set

Plicuri mari

Buc

53

Plicuri mici

Buc

150

Componente
pentru masini

4.3 Consumabile
accesorii pentru birou
Consumabile pentru
birou

5.Alte costuri/Servicii

33

5.1Cheltuieli de
Publicaii si
Informare.
Pliante

Buc.

500

Afie

Buc.

70

Fluturasi

Buc

1000

5.5.Costuri pentru
audit
Inchiriere sala
primarie

eveniment

Catalin Zanfir si Marian Preda, Romii in Romania,Editura Expert,Bucuresti,2002.


Nicoleta Turliuc , Minoritali, marginali, exclusi Constructia identitatii minoritare de
eterogenitate culturala,Ed.Polirom,1996,p.55-56

34

Catalin Zamfir,Lazar Vlasceanu,Dictionar de sociologie,Ed.Babel,Buc.1993,p223

Nicolae Gheorghe,Ce inseamna sa fii tigan?,Romania versus


Romania,Clavis 1996,p.21
Achim, V., Tiganii in istoria Romaniei, Bucuresti: Editura Enciclopedica,
1998.
Coordonator Elena Macavei ,Tiganii/Romii, Realitati si perspective
,Editura Asociatiunii Astra, 2009,Sibiu.
Lucian Cherata, Istoria Tiganilor,Editura Z,1993.
Chelcea, Ion, Tiganii din Romania. Monografie etnografica, Bucuresti:
Imprimeria Institutului Statistic, 1994.
Kogalniceanu, Mihail. Schita despre tigani (traducere G. Ghibanescu),
Iasi, 1900.
Pascu, Stefan (coordonator), Atlas istoric, Bucuresti: Editura Didactica
si Pedagocica, 1971.
Pascu, Vasile, Atlas istoric didactic, Bucuresti: Editura Clio Nova, 1998.
Petre, Matei si Ionescu, Vasile, Rromii in istoria Romaniei. Antologie si
bibliografie, 2002.
Potra, George, Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania,
Bucuresti: Mihai Dascal Editor, 2002.
Robia tiganilor in Tarile Romane. Moldova. Rromii in Romania studii si
documente istorice, Bucuresti: Editura Centrului rromilor pentru politici
publice Aven Amentza, 2000.
Viorel Achim,Tiganii in istoria Romaniei,Ed.Enciclopedica,Buc. 1998, p.26

Ibidem 7,p.120

Ibidem 7,p.161

Emanuelle Ponce,Tiganii din Romania-o minoritate in tranzitie,1999,p.82

35

Concluzie.
Efectele mass mediei asupra rromilor.
In zilele noastre rolul mass-mediei in modelarea, construirea modurilor de a intelelge
realitatea este bine cunoscut.Ea impune semnificatii, impune realitati, impune anumite
inforamtii in detrimentul altora
Mass-media isi exercita influienta ,prin portretizarea, intr-un anumit mod, a indivizilor sau
a grupurilor, prin ton,atribute, prezentarea actiunilor la care participa acestia, avand un rol
important in

modelarea relatiilor.In cazul minoritatilor si a celor care incearca sa

depaseasca istoria neintelegerilor ,mass-media este un spatiu public unde este nevoie de o
comunicare deschisa si cinstita.Aceasta este un deziderar in ce priveste societatea
romaneasca pentru ca se vehiculeaza in continuare imagini negative ale rromilor.Massmedia poate fi considerata culpabila de reproducerea si transmiterea prejudecatilor si
stereotipiilor negative fata de acestia intretinand o imagine dispretuitoare in randul
populatiei.

36

S-ar putea să vă placă și