1

CAP. 1
Analiza condiiilor funcionale i a tehnologicitii piesei i stabilirea tipului sistemului de producie
1.1.Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia
1.1.1 .Rolul funcional i solicitarile piesei

Pinionul de atac face parte din transmisia principala de pe autovehicul si are rolul de a transmite cuplul
si miscarea de rotatie de la schimbatorul de viteze la arborii planetari.
In figura 1.1 este schitat locul pinionului de atac in cadrul transmisiei principale.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

arbore de ieire din cutia de viteze

arbori planetari (antreneaz roile automobilului)
pinion transmisie principal (pinion de atac)
coroan transmisie principal
roi dinate planetare
roi dinate satelii
carcas diferenial

1.1.2 Conditii tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie

1.1.1 Condiii tehnice impuse piesei finite prin desenul de execuie
Tabelul 1.1 Corelarea preciziei danturii cu metodele de prelucrare

Pinionul de atac din diferential are o vitez periferic variabil i pentru o siguran sporit
se alege o clas de precizie de 6-7. Aceast clasa presupune o danturare prin generare pe maini
precise, everuire , rodare.
Rugozitatea are valori diferite, n funcie de zonele solicitate. Astfel:

pentru zonele care nu intr n contact direct cu piesele n angrenare avem o rugozitate de
10 15 m obinut prin strunjire.
pentru zonele frontale are roii avem o rugozitate de 3 6 m obinut prin strunjire i
finisare
pentru flancurile danturii avem o rugozitate de 1.6 3.2 m obinut prin everuire
pentru caneluri avem o rugozitate de 1.6 3.2 m obinut prin broare
Pentru a crete durabilitatea danturii i pentru a crete rezistena la uzare se opteaz
pentru un tratament termo-chimic de cementare pe o adncime superficial de minim 0.5 mm.
Astfel se recomand ca n urm tratamentului s se obin o duritate pe suprafaa danturii de
minim 56 HRC i o duritate minim a miezului de 25 HRC.

1.1.3 Analiza tehnologicitatii constructiei piesei

Tehnologicitatea este caracteristica complex a constructiei piesei ce asigur, n condiiile respectrii

condiiilor de eficien i siguran n funcionare, posibilitatea fabricrii acesteia prin cele mai economice
procese tehnologice, cu cheltuieli minime de for de munc, utilaje, material, energie. Tehnologicitatea piesei
poate fi apreciat prin indici absolui sau relativi.

Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a pieselor prin punere n
form, dezvoltate de om. Turnarea intervine ntotdeauna ca metod tehnologic distinct la materialele care sunt
elaborate n stare lichid sau vscoasa. mpreuna cu prelucrarile prin matriare i cu cele de formare prin
sintetizare sunt utilizate la realizarea formei pieselor, spre deosebire de alte prelucrri, unde forma rezult prin
mijlocirea unor procese tehnologice preliminare distincte (laminare, tragere, forjare liber, achiere i
microachiere).
Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la fraciuni de gram i pana
la sute de tone, care ii gsesc utilizri n toate domeniile de activitate.
Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarc prin urmatoarele avantaje:
- permit realizarea de piese cu configuratii diverse, n clasele de precizie 6..16, cu suprafee de
rugozitate Ra=1,6...200 m;
- permit realizarea de piese cu proprieti diferite n seciune (unimaterial, polimaterial);
- creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ( faa de forjarea liber, sau
prelucrrile prin achiere);

creeaz posibilitatea de automatizare complex a procesului tehnologic, fapt ce permite

repetabilitatea preciziei i a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelasi tip;
permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce i confer acesteia o
rezisten multidirecional. n general, compactitatea, structura i rezistena mecanic a pieselor
turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastic (deoarece acestea poseda
o rezistenta unidirectionala, dupa directii preferentiale).

Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:

consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea n forme temporare;
costuri ridicate pentru materialele auxiliare;
consum mare de energie pentru elaborarea i meninerea materialelor n stare lichid la temperatura de
turnare;
- necesit msuri eficiente contra polurii mediului i pentru mbuntirea condiiilor de munc.
-

Semifabricatul se obine prin forjare, n matri nchis.

Procesele de obinere ale piesei finite sunt urmtoarele:

gurire
strunjire
broare
rectificare

1.2 Alegerea materialului pentru fabricarea pinionului planetar

Tabelul 1.2 Materiale pentru roi dinate
Materiale pentru roti dintate

Recomandari de folosire

Felul materialului

Marca

STAS

Tipul angrenajului. Conditii de folosire.

Oteluri

de

general

uz

OL 50

500/

pentru

constructii

Roti dintate foarte putin solicitate, la viteze periferice

mici sau moderate.

OL 60

2-80

OL 70

Oteluri carbon de
calitate

pentru

OLC10

880-80

Roti dintate putin solicitate, la viteze periferice

moderate (6.12 m/s) si sarcini cu soc

5
tratament termic,

OLC 15

destinate
constructiei

de

OLC 45

Roti dintate putin solicitate, la viteze periferice mici

masini

(< 6 m/s). Marcile de calitate superioara si continut

OLC 50

controlat de sulf pot fi folosite pentru roti dintate

OLC 55

mediu solicitate, la viteze periferice moderate (6.12

m/s) si sarcini cu soc.

OLC 60

Oteluri

aliate

15 Cr 8

791-80

pentru tratament
termic, destinate
constructiei

de

masini

Melci. Roti dintate puternic solicitate, la viteze

periferice mari si sarcini cu soc.

18 MnCr 10
Roti dintate puternic solicitate, la viteze periferice
21 MoMnCr 10

mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc.

21TiMnCr12

Roti dintate pentru masini grele, la viteze periferice

mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc.

28TiMnCr12

40 Cr 10

Roti dintate mediu solicitate, la viteze periferice micimedii (4. 12 m/s).

33 MoCr 11

Otel

carbon

OT 40-3

Roti

turnat in piese

dintate

de

dimensiuni

mari,

foarte

putin

solicitate.
OT 50-3

Otel aliat turnat

T35Mn14

1773-76

Roti dintate de dimensiuni mari, mediu solicitate.

CuSn 14

197/

Roti melcate, pentru viteze de alunecare > 5 m/s.

CuSn 12Ni

2-76

in piese
T30SiMn12
Bronz cu staniu
turnat in piese

6
Materialul ales din care se va confeciona piesa pinion planetar va fi un oel aliat de cementare
i anume, 21TiMnCr12. Elementele de aliere folosite n acest tip de oel ofer o durabilitate ,
rezisten mare la uzur mecanic, termic i chimic i siguran n funcionare.

1.3.1 Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice

Stabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie
1.3.1. Calculul fondului anual real de timp (Fr) :
Fr=[Zc-(Zd+Zs)]*ns*ts*kp [ore/an];
Zc numarul zilelor calendaristice dintr-un an; Zc=365 zile/an.
Zd numarul zilelor libere de la sfarsit de saptamana dintr-un an ;
Zd=52 sau 104 zile/an.
Zs numarul zilelor sarbatorilor legale; Zs=6 zile/an.
ns numarul de schimburi, ns=2.
ts durata unui schimb; ts=8 ore/schimb.
kp - coeficient care tine cont de pierderile de timp datorita reparatiilor executate in timpulnormal de lucru;
kp=0,96.
Atunci Fr=[365-(104+6)]*2*8*0,96=3916,8 ore/an.
1.3.2 Calculul planului productiei de piese
Pentru calculul planului productiei de piese se foloseste formula:
Npp=Np* n + Nr + Nrc + Nri [piese/an], unde:
Np - planul de productie pentru produsul respectiv; Np=225000 buc.
n numarul de piese de acelasi tip pe produs; n=1.
Nr - numarul de piese de rezerva livrate odata cu produsul; Nr=0.
Nrc - numarul de piese de rezerva livrate la cerere (pentru reparatii). Se adopta intre 0 si 200... 300% din
Np*n.
Nn -numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile.
Se adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utilizate, intre 0,1 ... 1 % din (Np*n+
Nr+ Nrc).
Astfel, Npp=225000*1+0+0+0,0005*225000=225113 piese/an.
1.3.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice

Ritmul liniei tehnologice R

R=Fr*60/ Npp [min/piesa];
R=3916,8*60/225113=1,04 min/piesa.
Rezulta o productie de serie mare.
Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul ritmului liniei:
Q=60/ R [piese/ora];
Q=60/1,04=57,69 [piese/ora].
1.3.4 Stabilirea preliminara a timpului de productie
Tipul de productie reprezinta ansamblul de factori dependenti, conditionati in principal de: stabilirea in
timp a productiei, complexitatea construcriva si tehnologica a acesteia si de volumul productiei.
Se va detemina sistemul de productie prin metoda indicilor de constanta a fabricatiei. Tipul sistemului de
productie este dat de gradul de omogenitate si de stabilitatea in timp a lucrarilor ce se executa in cadrul
diferitelor unitati de productie.
In functie de ritmul mediu al liniei tehnologice R =1,04 care se situeaza in intervalul ( 1,10) [buc/min],
se va adopta o productie de serie mare.
Marimea optima a lotului de piese fabricate se calculeaza cu formula:
Nlot= Npp*Zr / Zl, unde:
Zr -numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerve de piese (5... 10 zile); Zr=6.
Zl=Zc-(Zd+Zs)=365-104-6=255 - numarul de zile lucratoare pe an;
Inlocund in formula initiala se obtine:
Nlot=225113*6 / 255
Nlot=5297 [piese/lot]