Sunteți pe pagina 1din 12

EDUCATIA COPIILOR CU CES

AN III, SEM II, PED. 2011


TRUE/FALSE
1. Tiflologia reprezinta o parte integranta din psihopedagogia speciala si studiaza handicapurile de
vedere, de la cele partiale si pana la cele totale.
Adevarat
Fals
2. Din categoria ametropiilor fac parte: miopia, hipermetropia si astigmatismul.
Adevarat
Fals
3. In handicapul congenital de vedere, nevazatorii pastreaza unele imagini vizuale, care au o influenta
deosebita asupra particularitatilor psihologice si a dezvoltarii activitatii psihice.
Adevarat
Fals
4. In tara noastra, handicapatii de vedere sunt educati si scolarizati in unitati speciale, pregatiti in scoli
profesionale, licee, dar nu pot urma o institutie de invatamant superior.
Adevarat
Fals
5. Handicapatii de vedere se orienteaza bine in spatiu deoarece analizatorii sanatosi s-au dezvoltat
remarcabil, facilitand adaptarea la conditii de mediu.
Adevarat
Fals
6. Disciplinele psihopedagogice care studiaza deficientele de auz sunt logopedia si surdologia:
Adevarat
Fals
7. Depistarea tarzie a tulburarilor auditive la copii poate preveni aparitia mutitatii
Adevarat
Fals.
8. Atat surditatea de transmisie cat si surditatea de perceptie sunt de origine genetica
Adevarat
Fals.
9. In cazul hipoacuziei usoare nu este necesara protezarea si recuperarea ortofonica a copilului.
Adevarat
Fals.
10. Activitatea de demutizare este un obiectiv central al surdologiei:
Adevarat
Fals.
11. Audiomertia prin raspunsuri tonale (ERA) inregistreaza potentiale acustice la nivelul nervului auditiv,
trunchiului cerebral si creierului
Adevarat
Fals
12. Scopul testarii audiometrice este acela de a stabilii tipul si gradul pierderii de auz, aducand in acelasi
timp informatii utile pentru dezvoltarea unor programe de recuperare.
Adevarat
Fals
13. Audiometria verbala masoara gradul de intelegere a limbajului vorbit
Adevarat
Fals
14. Screening-ul nou nascutilor este metoda prin care acestora li se stabileste tipul si gradul pierderii de
auz
Adevarat
Fals
15. Prin joc copii isi exprima diferitele sentimente?
Adevarat
Fals
16. In programul de terapie ocupationala, ludoterapia nu detine un rol important.
Adevarat
Fals

17. Subiectii cu o deficienta mintala lejera pot fi educabili sunt adaptabil manifesta doar o intarziere de 2
3 ani in perioada scolara.
Adevarat
Fals
18. Idiotul nu depaseste nivelul intelectual al unui copil de 2 ani si este incapabil sa se intretina singur
Adevarat
Fals
19. Amnezia este pierderea totala sau partiala a cap. mnezice si poate afecta fiecare din procesele
mnezice: fixarea, recunoasterea sau pastrarea
Adevarat
Fals
20. La deficientii mintal, alaturi de deficienta lor de baza ( intelectuala)- care isi pune amprenta asupra
proceselor psihice si asupra personalitatii, sunt prezente si o serie de defecte asociate ca: defecte
senzoriale, defecte de vorbire, fizice sau unele stari neuropsihice patologice
Adevarat
Fals
21. Autismul este o repliere a subiectului asupra lumii sale interioare refuzand contactul cu lumea
exterioara.
Adevarat
Fals
22. Halucinatiile sunt denumite si perceptii fara obiect .
Adevarat
Fals
23. Memoria copiilor deficienti mintal este deficitara iar fidelitatea acesteia este slaba, ei adauga
elemente straine provenite din amintiri care nu se leaga cu ceea ce redau avand uneori caracter absurd.
Adevarat
Fals
24. Hipoestezia este tulburarea cantit. a perceptiilor senzoriale, care rezulta din diminuarea perceptiei
acestora, sunetele se aud inabusit, lumina pare insuficienta, nu simt atingerea pielii.
Adevarat
Fals
25. Prin deficienta severa se intelege, incapacitatea persoanei de a ajunge la autonomie fiind necesare o
supraveghere permanenta si conditii speciale de pregatire pegadogica si profesionala.
Adevarat
Fals
MULTIPLE CHOICE
1. Psihopedagogia invatamantului special este o stiinta aflata la intersectia dintre:
a. psihologie si pedagogie
b. defectologie si medicina
c. defectologie, medicina, psihopedagogie
2. Deficienta semnifica:
a. o boala
b. orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiilor psihologice, fiziologice sau anatomice
c. un handicap
3. Scolarizarea copiilor cu cer. ed. speciale se desfasoara:
a. in institutii ale invatamantului special
b. centre logopedice
c. atat in institutii ale invatamantului special cat si in scoli generale ale invatamantului de baza
4. Care sunt criteriile dupa care sunt clasificati copiii in invatamantul special si in cel de baza:
a. gravitatea deficientei
b. capacitatea de acomodare la solicitarile mediului scolar
c. a si b
5. Handicapul poate fi diminuat prin:
a. recuperari terapeutice
b. ajutoare tehnice diverse (auditive,de vedere, de deplasare)

c. a si b
6. Activitatile cu privire la normalizarea si integrarea persoanelor cu handicap au fost declansate
in anii:
a. 1960
b. 1979
c. nici unul
7. Invatamantul special tinde sa fie inlocuit de:
a. invatamantul de baza
b. educatia speciala
c. a si b
8. Vindecarea poate fi:
a. vindecare totala
b. vindecare partiala
c. a si b
9. Deosebirea dintre defect si deficienta este de natura:
a. sociala
b. psihologica
c. a si b
10. Handicapul reprezinta:
a. o deficienta
b. un dezavantaj social
c. o incapacitate
11. Handicapul depinde de:
a. varsta si sex
b. factori sociali si culturali
c. a si b
12. Conceptul persoane handicapates-a definit in anul:
a. 1992
b. 1989
c. 1979
13. Persoanele handicapate sunt acele persoane cu deficiente:
a. senzoriale
b. fizice si mintale
c. a si b
14. Pentru copiii cu deficienta mintala organizarea scolarizarii speciale se face pe:
a. niveluri de handicap
b. pe grupe sau clase speciale
c. a si b
15. Gradinitele speciale scolarizeaza copii cu:
a. handicap mintal,de auz, si/sau de vaz
b. handicap de orientare
c. handicap privind locomotia
16. Principiul educatiei precoce se bazeaza pe:
a. terapii adecvate varstei
b. depistarea timpurie a dezabilitatilo
c. a si b
17. Preventia prenatala consta in:

a. ameliorarea igienei
b. ameliorarea sistemului de ingrijire medicala ,in special in mediul rural
c. a si b
18. Preventia la copiii si la adulti consta in:
a. vaccinari
b. nevoi afective
c. ameliorarea igienei
19. Preventia secundara consta in:
a. depistarea deficientului
b. actiuni terapeutice
c. ajutoare tehnice:auditive,de vedere
20. Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la:
a. mediul fizic si cultural
b. la conditii de locuit,transport,servicii sociale si de sanatate
c. a si b
21. Ramura invatamantului special, care studiaza problemele speciale de ordin psihologic,
pedagogic, sociologic, medical si de asistenta sociala ale copilului cu deficiente vizuale se
numeste:
a. tiflopedagogie
b. tiflopsihologie
c. tiflologie
22. Termenul de ,,cecitate desemneaza persoanele a caror:
a. capacitate vizuala este diminuata, insa fara a avea leziuni organice
b. vedere centrala este nula sau inferioara, sub 20% normalitatii
c. acuitate vizuala globala este diminuata considerabil
23. Ambliopia reprezinta:
a. handicapurile de vedere partiale
b. handicapurile de vedere totale
c. handicapurile consecutive unui deficit intelectual
24. Ametropiile sunt:
a. tulburari ale retinei, congenitale sau dobandite
b. afectiuni ale corneei, insotite de traumatisme grave, procese infl., distrofii ireversibile, uscarea corneei
si de factori congen.
c. tulburari ale refractiei oculare, prin care se impiedica formarea imaginii retiniene normale si
transparenta adecvata a mediilor refrigerente
25. Tulburarile cecitatii corticale constau in:
a. disfunctionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa-numitelor pete oarbe in
campul vizual
b. tulburarea grava cauzata de cresterea tensiunii intraoculare
c. diminuarea acuitatii vizuale centrale ca si a celei periferice
26. Glaucomul reprezinta:
a. o tulburare grava ce apare, in principal datorita cresterii tensiunii intraoculare
b. o tulburare a funct. nervului optic si a cailor optici intracran.
c. un traumatism ocular, ce se manifesta sub forma de contuzii, plagi si arsuri
27. Strabismul este determinat de:
a. anomalii morfo-func. ale ochiului ce conduc la form. focar. razelor de lumina in fata retinei, iar imag.
retin. devine neclara
b. o structura deficitara a corneei
c. un dezechilibru in coordonarea lobilor oculari.

28. Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a experientei


cognitive la nevazatori o reprezinta:
a. gandirea
b. limbajul
c. memoria
29. La insusirea scris-cititului BRAILLE participa urmatorii analizatori de baza:
a. auditiv, tactil si kinestezic;
b. auditiv, verbo-kinestezic si tactil
c. auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic
30. Alfabetul, semnele de punctuatie, cifrele etc. Se realizeaza in sistemul BRAILLE prin
combinarea a:
a. patru puncte
b. cinci puncte
c. sase puncte
31. Alfabetul BRAILLE este alcatuit pe principiul a:
a. patru decade
b. cinci decade
c. sase decade
32. Citirea in sistemul BRAILLE se produce prin:
a. analizatorul tactil si kinestezic al mainii drepte
b. analizatorii auditiv si kinestezic al mainii drepte
c. analizatorii auditiv si verbo-kinestezic
33. In aprecierea orientarii spatiale si a comportamentelor adaptative la nevazatori este necesar
sa se tina seama de:
a. spatiul apropiat
b. spatiul mijlociu
c. spatiul apropiat, mijlociu si indepartat
34. Spatiul apropiat al nevazatorilor se localizeaza:
a. prin deplasare si miscare ampla
b. la nivelul intinderii de mana
c. la nivelul intinderii unei lungimi de baston
35. Solutia in cazul dereglarilor posibile ale orientarii spatiale la nevazatori este:
a. folosirea cainilor insotitori
b. stimularea dorintei de cunoastere, de miscare, de dezv. a curajului si de stimulare a intregii
activitati psihice
c. deplasari frecvente cu persoane normale
36. Logopedia se poate defini ca o stiinta:
a. practica
b. teoretica.
c. deopotriva practica si teoretica
37. Tulburari de pronuntie sunt:
a. balbaiala, logonevroza, tahilalia
b. afonia, disfonia, fonastenia
c. disartria, rinolalia, dislalia
38. Mutismul psihogen, voluntar sau electiv este:
a. tulburare de dezvoltare a limbajului
b. tulburare polimorfa
c. tulburare de voce

39. Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este:


a. balbaiala
b. dislexia
c. dislalia
40. O vorbire intr-un tempo prea rapid se numeste:
a. logonevroza
b. bradilalia
c. tahilalia
41. Omisiunea si substituirea de sunete si silabe in vorbire este caracteristica urmatoarei
tulburari:
a. balbaiala
b. disgrafia
c. dislalia
42. Formele dislaliei partiale (sigmatism, rotacism) se pot transpune in:
a. limbajul mimico-gestual
b. auzul fonematic
c. limbajul scris-citit
43. Gimnastica generala, fonoartic. si respiratorie sunt metode si proc. pentru corectarea
tulburarilor de limbaj:
a. generale
b. necaracteristice
c. specifice
44. Trecerea treptata de la emiterea sunetului singular la incadrarea acestuia in propozitii
corespunde:
a. Principiului interventiei timpurii
b. Principiului exercitiilor de scurta durata
c. Principiului gradatiei
45. La deficientii de vedere, intarzierea in dezvoltarea limbajului se datoreaza in special:
a. Intarzierilor pe planul afectivitatii
b. Intarzierilor pe planul motricitatii
c. Intarzierilor din sfera limbajului scris-citit
46. Dislexia cuprinde:
a. ans. dificult. pe care le intampina copilul in inv. cititului
b. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului
c. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului
47. Disgrafia afecteaza:
a. cititul
b. scrisul si cititul
c. scrisul
48. Vegetatiile adenoide, polipii cauzeaza:
a. dislexia
b. rinolalia
c. afazia
49. Gandirea si limbajul se afla in relatii de:
a. interactiune si interdeterminare
b. subordonare
c. excludere

50. Imitarea vorbirii deficitare a pers. din jur determina:


a. dislexie
b. dislalie organica
c. dislalie functionala
51. Care sunt componentele fundamentale ale surdologiei:
a. logopedia
b. surdopsihologia
c. surdopedagogia
d. a,b si c;
e. b si c
52. Surditatea de transmisie se instaleaza datorita:
a. dificultatilor aparute la nivelul urechii interne
b. obturarii sau blocarii canalului auditiv extern
c. nerv. auditiv si centrilor nerv. de la nivelul scoartei cerebrale
53. Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre:
a. intre 0 20 dB;
b. intre 21 30 dB
c. intre 31 - 40 dB
d. intre 41 70 dB
e. intre 71 90 dB.
54. Cofoza este definita ca fiind:
a. o hipoacuzie severa
b. o hipoacuzie profunda
c. nici una din variantele a si b
55. Ce fel de examinari sunt audiometria tonala si audiom. vocala:
a. examinari subiective
b. examinari obiective
c. audiometria tonala este o examinare obiectiva si audiometria vocala este o examinare subiectiva;
56. Care dintre cele trei afirmatii este adevarata:
a. protezarea este indicata in toate cazurile de deficiente de auz
b. prin protezare, se intelege, totalitatea aparatelor auditive necesare persoanelor cu deficiente de auz;
c. protezarea este necesara numai in acele cazuri in care deficienta de auz nu poate fi ameliorata
pe cale medicam. sau chirurgicala
57. Scopul protezarii este:
a. de restabilire optima a auzului la pers. cu deficiente de auz;
b. de restabilire cat mai complexa a capacit. de comunicare a deficientilor de auz;
c. a si b
58. Aparatele auditive sunt construite din:
a. un circuit de amplificare a sunetului;
b. doua circuite de amplificare a sunetului
c. un receptor si un emitator de sunete
d. un emitator, un circuit de amplificare, un receptor de sunete
e. un receptor, doua circuite de amplificare, un emitator de sunete
59. Aparatul auditiv al omului este format din:
a. 3 componente
b. 4 componente
c. 5 componente
60. Spectrul sonor al omului este intre:
a. 15 50.000 Hz

b. 16 20.000 Hz
c. 20 40.000 Hz
61. Urechea este structurata in urmatoarele parti :
a. externa, medie, interna
b. externa si interna
c. externa si medie
62.Debilitatea mintala este :
a. o afectiune usoara a functiilor intel. , cu posibilitati nelimitate de dezvoltare si integrare a individului in
viata sociala ;
b. o deregl. a rel. de adaptare a indiv. la stand. sociale si cult., cu un deficit ridicat in plan
comportamental si afectiv
63.In oinia lui J.D.Esquirol idiotia este :
a. o boala in sine , cu posibilitate de recuperare
b. o stare de nedezvoltare a facultatilor intelectuale, ireversibila
64.Debilitatea mintala se caracterizeaza prin :
a. IQ intre 90 si 109 , o buna memorie , cu posibilitati intelectuale nelimitatre
b. IQ intre 50 69, dificultati ale proceselor de analiza si sinteza, gandire reproductiva ( sinteze
intre 50-85, pag. 41)
c. IQ peste 140, cu capacitate de analiza si sinteza
65.In idiotia amaurotica :
a. factorii etiologici sunt reprezentati de intoxicatiile cu alcool repetate in timpul sarcinii ;
b. bolile infectioase repetate au condus la stagnarea dezv. SNC
c. dominant este factorul ereditar, ce det. o mortal. crescuta
66.Oligofrenia fenilpiruvica este :
a. o forma grava a handicapului de intelect , datorata absentei unei enzime din organism
b. o stare de dezvoltare psihica completa , cu posibilitati nelimitate in plan afectiv
67.In cazul deficientilor mintal de gradul I :
a. subiectii au un vocabular bogat , sunt capabili sa opereze in plan abstract
b. subiectii au un IQ corespunzator varstei cronologice intre 7 9 ani , cu o capacitate scazuta de
coord. a vietii de relatie
68. Autismul este :
a. o forma de schizofrenie precoce
b. un sindrom patologic aparut in copilarie, caract. prin dificult. de comunic. si imposibilitatea de
a dezvolta un atasament normal
c. o stare de negativism in cadrul puseului acut, catatonic, in schifofrenie
69. Princip. trasaturi de specif. in deficientele mintale sunt :
a. flexibilitate maxima in gandire, vascozitate genetica, fragilitate afectiva
b. fragilitatea constructiei personalitatii, vascozitate genetica, rigiditate in gandire, heterocronie .
70. Vascozitatea genetica duce la :
a. dificultatea deficientului mintal de a progresa la niveluri superioare in stadiul operatiilor
gandirii;
b. carente in plan senzorio motor si verbal
71. Conceptul de fragilitate a conduitei verbale presupune :
a. imposibilitatea de a exprima logico-gramatical continutul situatiilor semnificative, intr-un mod
abstract ;
b. neputinta de a exprima verbal continuturi semantice simple
72. Semnificativ pentru autism este :

a. experienta perceputa anormal


b. evidentierea unor insule de functii intelectuale exceptionale pe un fundal de retard mintal ;
c. absenta concordantei afectelor, lipsa identitatii personale, tendinta de izolare .
73. Handicapul de intelect profund sau idiotia :
a. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice normale de pana la 3 ani
b. are un IQ intre 20 -50, coresp. varstei cronol. de pana la 3 ani
c. are un IQ sub 20, coresp. varstei cronologice de 3 5 ani
74. Sindromul Down sau mongolismul :
a. este o forma de handicap de intelect usor, gandirea concreta permite achizitia unor elemente cu
caracter stereotip
b. se incadreaza la handicapul de intelect sever, cu un sist. psihic slab dezv., cu tulburari grave la
nivelul limbajului
75. Obiectivele invatamantului special in cazul deficientilor mintali :
a. sa fie adaptate la specificul particularitatilor psiho individuale ale copiilor cu care se lucreaza
b. sa se stabileasca in functie de experienta anterioare a educatorului si de conditiile de lucru .
76. IQ exprima :
a. raportul dintre potentialul latent cu care ne nastem , la nivel de intelect si inteligenta cristalizata
b. raportul dintre performanta reala a subiectului (VM) si performanta expectata in functie de
varsta biologica (VC)
77. Cauzele cu actiune directa sau indirecta ale handicapurilor, pot sa afecteze intregul organism
si sa produca deficiente:
a. totale
b. globale
c. globale si totale
78. Care sunt categoriile mari de handicapuri fizice?
a. morfologice (de structura); functionale ( activitate)
b. generale sau de ansamblu
c. regionale sau locale
79. Obezitatea si debilitatea fizica fac parte din deficientele (handicapurile) morfologice globale
de:
a. de crestere
b. de nutritie
c. de musculatura
80. Terapiile corectic-recuperatorii pot fi:
a. medicale si psihopedagogic
b. doar medicale
c. doar psihopedagogice
81. Ordonarea unor jetoane colorat diferite dupa criteriul culoare, poate fi o activitate pentru
formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de culoare?
a. da
b. nu
82. Una dintre activitatile pentru formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de forma
pot fi si exercitiile de ordonare si clasare a obiectelor dupa criteriul culoare?
a. da
b. nu
83. Jocul poate recupera intarzieri in dezvoltare?
a. da
b. nu
84. Jocul este un proces complex, pasiv in care gandirea si activitat. nu se disting, ele facand
parte dintr-un tot unitar?

a. da

b. nu

85. Rolul adultului este de a pune la dispozitia copilului cat mai multe si variate oportunitati
stimulative pentru diferitele tipuri de jocuri?
a. da
b. nu
86. Dezvoltarea capacit. intelectuale, de a rezolva probleme si constientizarea mediului
inconjurator se datoreaza:
a. jocurilor exploratorii
b. jocurilor sociale
c. jocurilor de miscare
87. In momentul in care copilul persista in practicarea jocurilur de manipulare ar putea fi vorba de
o anumita intarziere in dezvoltarea lui intelectuala?
a. da
b. nu
88. La ce varsta se imbina fantezia cu realitatea in mintea unui copil?
a. la 5 ani
b. intre 4-8 ani
c. sub 5 ani
89. Motricitatea fina ii permite copilului o finete mai mare a tuturor gesturilor?
a. da
b. nu
90. Deficienta este:
a. o denumire globala a feactiilor musculare
b. o functie complexa care integreaza si subsumeaza manifestarile motrice
c. o anomalie ce nu reprezinta ceva patologic
91. Deficientele fizice pot fi considerate ca abateri de la normalitate?
a. da
b. nu
92. In perioada copilariei sunt o serie de cauze defavorabile dezvoltarii copilului?
a. da
b. nu
93. Deficientele fizice sunt abateri de la normalitate?
a. da
b. nu
94. Jocul pentru copil umple golul dintre fictiune si basm?
a. da
b. nu
95. Unul dintre exercitiile de motricitate fina este si: sa piloteze, sa ruleze si sa desire o hartie?
a. da
b. nu
96. Epilepsia se caracterizeaza prin:
a. manifestari convulsive
b. lesin
c. trecere de la o stare la alta ce dureaza cateva minute
97. Criza denumita Grand Mal, inseamna:
a. epilepsie partiala
b. criza majora
c. boala tratabila
98. Aura este :
a. prima etapa a crizei majore
b. ultima etape
c. nu este etapa a crizei majore

99. Perioada incostiintei se divide in:


a. 5 etape
b. 2 etape
c. 3 etape
100. Epilepsiile partiale sunt provocate de leziuni cerebrale?
a. da
b. nu
101. Epilepsia posttraumatica este acelasi lucru cu epilepsia partiala?
a. da
b. nu
102. Epilepsia posttraumatica se poate preveni prin:
a. tratament medicamentos; evitarea traumatismelor
b. iesirea din grupul social si izolare
c. evitarea efortului fizic
103. Evitarea dramatizarii bolii de catre subiect si familie este o componenta a tratamentului in
epilepsie?
a. da
b. nu
104. Integrarea in scoala a unui copil ce sufera de epilepsie, prezinta un anumit numar de
dificultati?
a. da
b. nu
105. Crizele convulsive hipertermice la un copil constituie o epilepsie?
a. da
b. nu
106. Recuperarea in defectologie vizeaza:
a. valorificarea la maxim a posibilitatilor individului handicapat
b. antrenarea functiilor psiho-fizice neafectate
c. suplinirea, pe cat posibil, a functiilor deficiente cu cele neafectate
d. pregatirea psihologica a individului pentru relatiile sociale
e. toate variantele.
107. Recuperarea prin invatare presupune:
a. tratament medicamentos;
b. eliminarea trairilor afective negative
c. adaptarea continuturilor si metodelor la specificul deficientei si la particularitatile
psihoindividuale.

108. Participarea afectiv-empatica reprezinta o conditie esentiala a invatarii sociale la deficientii


mintali.
a. da
b. nu
109. Formele cele mai eficiente ale recuperarii prin psihoterapie sunt:
a. psihoterapia sugestiva
b. psihoterapia de relaxare;
c. ambele variante.
110. In cazul copiilor si a adolescentilor se recomanda:
a. psihoterapia de grup
b. cea individuala
c. nici una
111. Recuperarea prin terapie ocupationala pleaca de la premiza ca activitatea practica are efect
terapeutic si homeostatic atat in plan psihic, cat si in cel al adaptarii la mediu.
a. da
b. nu

112. Scopurile terapiei ocupationale privesc:


a. formarea deprinderilor de autoingrijire si igiena personala
b. cultivarea autocontrolului si a expresivitatii personale
c. educarea capacitatii de actiune in functie de resursele impuse de mediu
d. formarea imaginii de sine pozitiva
e. toate variantele
113. In cazul persoanelor cu handicap, cele mai eficiente forme de terapie ocupationala sunt:
a. ergoterapia;
b. ludoterapia;
c. meloterapia;
d. artterapia
e. toate.
114. Terapia combinata reprezinta:
a. un program de activitati structurate ce implica sesiuni terapeutice de diferite feluri
b. este o forma a ergoterapiei
c. este o forma a ludoterapiei
115. Unele dintre cele mai frecvente tulburari ale imaginatiei deficientului minat sunt :
a. minciuna ca modificare a adevarului in mod voit aparand sub forma de minciuna conventionalavoit
b. confabulatia o stare de traire a unor fantezii ale subiectului cu convingerea ca sunt fapte reale
c. ambele