Sunteți pe pagina 1din 12

Monitorizarea polurii mediului

Calitatea apelor din Romania.


Monitorizarea acestora si a polurii.

-2015Calitatea apelor din Romania


Calitatea apelor din Romnia este urmrita conform structurii i principiilor
metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia
(S.M.I.A.R.), restructurat n conformitate cu cerinele Directivelor Europene.
Sistemul naional de monitorizare a apelor cuprinde dou tipuri de monitoring,
conform cerinelor prevzute in Legea 310/2004 de modificare i completare a Legii
Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE n
domeniul apei i celelalte Directive UE. Astfel se realizeaz un monitoring de
supraveghere avnd rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul
bazinelor hidrografice i un monitoring operaional (integrat monitoringului de
supraveghere) pentru corpurile de ap ce au riscul s nu ndeplineasc obiectivele
de protecie a apelor.
Funcie de caracteristicile calitative ale corpurilor de ap s-au realizat diferite
tipuri de programe de monitoring, n concordana cu cerinele Directivei Cadru a
Apei: Programul de Supraveghere (S), Programul Operaional (O), Programul de
Investigare (I), Programul de Referina (R) i Programul Cea mai Bun Seciune
Disponibila (CBSD), Programul de Potabilizare (P), Programul de InterCalibrare (IC),
Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitrai,
Programul de monitoring pentru Ihtiofauna (IH), Programul pentru protecie Habitate
i Specii (HS), Programul pentru Convenii Internaionale (CI) i Programul Corpuri
de Apa Puternic Modificate (CAPM).
S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se refer la
sursele naturale:
- ape curgtoare de suprafa;

- lacuri (naturale i deacumulare);


- ape tranzitorii (fluviale i lacustre);
- ape costiere;
- ape subterane,
iar ultimul, la sursele de poluare:
- ape uzate.
Elaborarea sintezei calitii apelor din Romnia se bazeaz pe prelucrarea
unui volum mare de informaii - date analitice primare, obinute n activitatea de
cunoatere a calitii apelor desfurate, in raport cu specificul fiecrui subsistem,
de unitile teritoriale ale Administraiei Naionale APELE ROMNE.
Lucrarea anuala de sinteza cuprinde, in primul rnd, o caracterizare a
calitii apelor, care se efectueaz n funcie de specificul fiecrei formaii
hidrologice.
Activitatea de gospodrire a apelor in Romania se conformeaz cerinelor
Directivei Cadru 60/2000/CEE in domeniul apei si celorlalte Directive UE in domeniul
apelor: Directiva 75/440/EEC - apa de suprafaa destinata potabilizrii; Directiva
76/464/EEC- eliminarea treptat a substanelor prioritare/prioritar periculoase,
Directiva 91/676/EEC poluarea cu azotai din surse agricole, Directiva 78/659/EEC
- calitatea apelor dulci ce necesita protecie sau mbuntire pentru a susine viaa
petilor, Directiva 91/271/EEC a Tratrii Apelor Uzate Oreneti , etc.
Directiva Cadru a Apei - 2000/60EC constituie o abordare nou in domeniul
gospodririi apelor, bazndu-se pe principiul bazinal si impunnd termene stricte
pentru realizarea programului de masuri. Ea stabilete mai multe principii
integratoare in domeniul gospodririi apelor, incluznd printre altele participarea
publicului in managementul apelor si integrarea aspectelor economice. Conform
acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeana trebuie sa asigure
atingerea strii bune a tuturor apelor de suprafaa pana in anul 2015.
Planul de Management al Bazinelor Hidrografice (11 bazine pentru Romania),
care este principalul instrument de implementare al Directivei Cadru, a fost finalizat
sfritul anului 2009.
El conine programele de masuri, cerute de Articolul 11 din Directiva, masuri
care au in vedere atingerea progresiva a strii bune a tuturor apelor de suprafaa
pn in anul 2015, motivele pentru orice ntrziere pentru ca aceste masuri sa devina
operaionale, precum si calendarul preconizat pentru implementarea programelor de
masuri.
Referitor la implementarea Directivei 91/271/EEC a Tratrii Apelor Uzate
Oreneti, ntreg teritoriul Romniei este o zona sensibila necesitnd o lunga
perioada de tranziie, respective 12 ani. Situaia existenta a lucrrilor de
infrastructura a sistemelor de colectare si tratare (epurare) a apelor uzate, in special
in zonele rurale, necesita un volum mare de investiii in asemenea lucrri, implicnd
costuri foarte ridicate.
Documentul legal in Romania incluznd toate cerinele Directivei 91/676/EEC,
este Planul de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii
din surse agricole. In privina agriculturii, Romania se afla inca intr-o situaie de
declin determinata de fragmentarea excesiva a proprietii (gospodriile de
subzistenta fiind predominante), dotarea slaba cu maini si utilaje, situaia precara a

infrastructurii rurale, folosirea redusa a ngrmintelor chimice (la fata de 1989) si


a pesticidelor, reducerea dramatica a suprafeelor irigate, degradarea solului,
deficitul cronic de resurse de finanare, lipsa unui sistem funcional de credit agricol.
ngrmintele naturale (blegarul de la animale) au devenit principalele
ngrminte folosite.
Resursele de ap teoretice i tehnic utilizabile.
Resursele de ap ale Romniei sunt constituite din apele de suprafa ruri,
lacuri, fluviul Dunrea i ape subterane.
Resursele de ap poteniale i tehnic utilizabile pentru anul 2009 se prezint
n tabelul de mai jos.

Raportat la populaia actuala a rii, rezult:


resursa specific utilizabil n regim natural, de cca. 2660 m 3/loc. i an, lund n
considerare i aportul Dunrii;
o resurs specific, teoretic, de cca. 1770 m3/loc. i an, lund n consideraie
numai aportul rurilor interioare, sitund din acest punct de vedere ara noastr n
categoria rilor cu resurse de apa relativ reduse n raport cu resursele altor ri.
Principala resurs de ap a Romniei o constituie rurile interioare. O
caracteristic de baz a acestei categorii de resurs o constituie variabilitatea foarte
mare n spaiu:
zona montan, care aduce jumtate din volumul scurs;
variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s i km 2 n zonele joase, pn la
40 l/s i km2 n zonele nalte).

O alt caracteristic o reprezint variabilitatea foarte pronunat n timp, astfel


nct primvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.
Dunrea, al doilea fluviu ca mrime din Europa (cu lungime de 2850 km, din
care 1075 km pe teritoriul Romniei)
Resursele de ap subteran sunt constituite din depozitele de ap existente
n straturi acvifere freatice i straturi de mare adncime. Repartiia scurgerii
subterane variaz pe marile uniti tectonice de pe teritoriul rii astfel:
0.5-1 l/s i km2 n Dobrogea de Nord;
0.5-2 l/s i km2 n Podiul Moldovenesc;
0.1-3 l/s i km2 n Depresiunea Transilvaniei i Depresiunea Panonic;
0.1-5 l/s i km2 n Dobrogea de Nord i Platforma Dunreana;
5-20 l/s i km2 n zona Carpailor, n special n Carpaii Meridionali i n zonele de
carst din bazinul Jiului i Cernei.
Prelevrile de ap.
n anul 2009 prelevrile totale de ap brut au fost de 6,87 mld.mc. din care:
populaie 1,04 mld.mc.
industrie 4.66 mld.mc.
agricultur 1,17 mld.mc.
Cerina de ap a sczut de la 20.4 mld.m 3 n anul 1990 la 8.50 mld.mc n
prezent, datorit:
- diminurii activitii industriale;
- reducerii consumurilor de ap n procesele tehnologice;
- reducerii pierderilor;
- aplicrii mecanismului economic n gospodrirea apelor.
Pentru anul 2009 raportul cerina/prelevare pentru resursele de ap se prezint
n tabelul de mai jos:

Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale rurilor interioare


Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calitii globale a apei,
n fiecare seciune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator n
parte, valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% n cazul oxigenului dizolvat, sau
valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limit ale claselor de calitate
prevzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultnd astfel ncadrarea ntruna
din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprini n Ordinul nr. 161/2006 au
fost mprii n 5 grupe principale:
- grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn,
CCO-Cr ;
- grupa nutrienti ce cuprinde: amoniu, azotii, azotai, azot total, ortofosfai,
fosfor total, clorofila a ;
- grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu,
calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfai;
- grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele
plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substaneprioritare;
- grupa micro-poluani organici i anorganici ce cuprinde: fenoli,
detergeni, AOX, hidrocarburi petroliere.
Alte substane precum PAH-uri,PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan,
tetraclormetan, tricloretan,tetracloretan, etc. au fost ncadrate la grupa substanelor
prioritare.
Datele de calitatea apelor fiind variabile aleatoare afectate de o mulime de
cauze, prelucrarea lor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. n
consecin, caracterizarea calitii apei, pe bazine hidrografice i la nivel naional,
rezult din estimarea numeric i procentual a cazurilor nregistrate, relativ la
ncadrarea seciunilor de supraveghere pe categorii de calitate; repartiia lungimii
cursurilor de ap pe categorii de calitate din punct de vedere chimic.
Elaborarea sintezei calitii apelor curgtoare de suprafa pe anul 2009 s-a
bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date
obinute n peste 818 de seciuni de monitorizare, amplasate astfel: $ 24 n b.h.
Tisa; $ 66 n b.h. Some; $ 90 n b.h. Criuri; $ 79 n b.h. Mure; $ 43 n b.h. BegaTimi; $ 12 n b.h. Nera-Cerna; $ 53 n b.h. Jiu; $ 127 n b.h. Olt; $ 17 n b.h. Vedea;
$ 79 n b.h. Arge; $ 45 n b.h. Ialomia; $ 122 n b.h. Siret; $ 33 n b.h. Prut; $ 28 in
b.h. Dunre.
In anul 2009 s-a redefinit noua tipologie a cursurilor de apa din Romania.
Calitatea cursurilor de apa din punct de vedere biologic in cadrul celor 11 bazine
hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizrii urmtoarelor elemente biologice:
macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton.
In completarea cerinelor Normativului 161/2006 s-a realizat monitorizarea
ihtiofaunei si macrofitelor acvatice. Evaluarea calitii apelor pe baza monitoringului
ihtiofaunei s-a realizat cu ajutorul metodei EFI+ (European Fish Index).
n caracterizarea saprobiologic a calitii cursurilor de apa s-a inut seama n
mod special de evoluia indicelui saprob pentru macrozoobentos.
Raportat la totalul cursurilor de ap codificate de 78.905 km, nelund in
consideraie poluarea datorita fondului natural i considernd c lungimea
cursurilor de ap nesupravegheat are apa de calitatea I II, rezult 1.2 % se
ncadreaz n clasa V, 2 % n clasa a IV-a, 6 % n clasa a III-a i 90.8 % se
ncadreaz n clasa III-a.
In anul 2009, din punct de vedere biologic, analiza globala a celor
26.223 km lungime de ruri, monitorizata in 852 de seciuni a evideniat urmtoarele:

- 6040 km (23.03 %) s-au ncadrat in clasa I de calitate, stare ecologica


foarte buna;
- 14.564,5 km (55.55 %) s-au ncadrat in clasa a II-a de calitate, stare
ecologica buna;
- 4588.5 km (17,49 %) in clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata;
- 587 km ( 2,24 % ) in clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba;
- 443 km (1,69 %) in clasa a V-a de calitate, stare ecologica proasta.
Din punct vedere biologic, din totalul de 26.223 km monitorizai, 5618.5 km
(21,42%) s-au ncadrat in clasa a III-a de calitate - stare ecologica moderata, clasa a
IV-a de calitate stare ecologica slaba si clasa a V-a de calitate stare ecologica
proasta, necesitnd mbuntirea calitii apei, din punct de vedere ecologic.
n general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de
poluare punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale, industriei
chimice; urmeaz, apoi, agenii economici din industriile extractiv i metalurgic.
Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o
provenien mai greu de identificat i controlat.
Este aici inclus n special poluarea din agricultur, depunerile solide i /sau lichide
din atmosfer. Sursele difuze, de asemenea, includ polurile cauzate de consumul
de produse/materii prime prin industrie (industria extractiv) sau populaie.
SITUAIA APELOR UZATE
Structura apelor uzate evacuate in 2009
Analiza statistic a situaiei principalelor surse de ape uzate, conform
rezultatelor supravegherii efectuate n anul 2009, a relevat urmtoarele aspecte
globale:
Fa de un volum total evacuat de 5206,207 milioane m 3/an, 2058,899
milioane mC/an, respectiv 39,6 %, constituie ape uzate care trebuie epurate;
Din volumul total de ape uzate necesitnd epurare i anume, 2058,899
milioane mC/an, 485,438 milioane mC/an, respectiv 23,6 %, au fost suficient
(corespunztor) epurate. Restul de 664,442 milioane m C/an, adic 32,3 %, reprezint
ape uzate neepurate si 909,019 milioane mC/ an, circa 44,2%, ape uzate insuficient
epurate. Prin urmare n anul 2009, un procent de 76 % din apele uzate provenite de
la principalele surse de poluare, au ajuns n receptorii naturali, in special ruri,
neepurate sau insuficient epurate;
Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activiti din economia
naionala cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele convenional curate, a
fost evacuat de uniti din domeniile: Energie electrica si termica: 3497,47 milioane
mC/an aprox. 67% din total; Gospodrie comunal: 1296,89 milioane m C/an circa 25%; Industrie metalurgica si construcii de maini: 140,80 milioane m C/an,
respectiv 3 %; Prelucrri chimice: 129,122 milioane m C - 2,5% ;
Din punct de vedere al apelor uzate necesitnd epurare, cele mai mari
volume au fost evacuate n cadrul activitilor: Gospodrie comunala: 1288,281
milioane m3/an aprox. 63 %; Energie electrica si termica 378,46 milioane m 3/an
peste18%; Industrie metalurgica si construcii de maini: 138,54 milioane m 3/an,
aprox. 7 %; Prelucrri chimice: 120,543 milioane m3 - cca 6 %;
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la uniti din
domeniul Gospodriei comunale: 528,95 milioane m 3/an - peste 79 %; Cu o
contribuie mult mai redusa, se nscriu unitile din cadrul activitilor din: Industrie
metalurgica si construcii de maini: 97,678 milioane m 3/an, aprox. 15 % si

Prelucrri chimice: 28,314 milioane m3/an peste 4 %;


Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitile cu cea mai mare
pondere se ordoneaz astfel: Gospodrie comunala: 458,34 milioane m 3/an - peste
50 %; Energie electrica si termica 312,903 milioane m 3/an peste 34 % Prelucrri
chimice: 40,56 milioane m3/an cca 5%; Construcii: 28,504 milioane m3/an 3 %;
Fata de numrul total de 1363 de staii de epurare investigate in anul
2009, 445 de staii, reprezentnd 33%, au funcionat corespunztor, iar restul de 919
staii, respectiv 67%, necorespunztor.
Substane poluante si indicatori de poluare in apele uzate
Se evideniaz urmtoarele domenii de activitate incluznd unitile cu cel mai
mare aport de poluare:
ncrcare cu substane organice, exprimate prin CBO5 si CCO-Cr:
Gospodrie comunala aprox. 79 %, respectiv peste 67 %; Energie electrica si
termica circa 6 %, respectiv 19 % ; valori apropiate se nregistreaz si in domeniul
Prelucrri chimice peste 5 %, respectiv aprox5 %; Zootehnie circa 5 %,
respectiv peste 2 %; Industrie alimentara peste 1,5 % pentru ambii indicatori;
ncrcare cu suspensii: Gospodrie comunala - circa 50 %; Energie
electrica si termica - peste 20 %; Industrie metalurgica si construcii de maini
13 %; Prelucrri chimice 10 %;
ncrcare cu substane minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri:
Energie electrica si termica 40,42 %, respectiv 21,5 %; Prelucrri chimice
cca 17 %, respectiv 53%; Gospodrie comunala - peste 30 %, respectiv peste 20
%; Industrie metalurgica si construcii de maini - circa 4 % si 3 %;
ncrcarea cu nutrienti, exprimata prin compui ai azotului (NO2, NO3,
NH4) si fosfor total are un aport semnificativ in urmtoarele domenii Gospodrie
comunala: NO2-64%, NO3- 30%, NH4- 88%, Ptot - 87%, Energie electrica si
termica: NO2-24,1%, NO3-aprox. 53%, NH4- cca 2,5%, Ptot - 6,4%, Prelucrri
chimice: NO2-cca 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4- cca 4%, Ptot 0,7% , Zootehnie:
NH4- cca 2,5%, Ptot 3%;
ncrcare cu grsimi, exprimata prin indicatorul substane extractibile,
ponderea cea mai mare o dau activitile ncadrate la Gospodrie comunala
aprox. 70 % si Energie electrica si termica 21 %;
ncrcare cu cianuri: Industrie metalurgica si construcii de maini cca 53 %; Gospodrie comunala - circa 44 %;
ncrcare cu fenoli: Gospodrie comunala aprox. 68 %; Industria
alimentara cca 4 %; Industrie extractiva - circa 9 %; Zootehnie 5 %; Comer si
servicii pentru populaie 2,3 %; Industria prelucrtoare lemn cca 2 %;
ncrcare cu detergeni: Gospodrie comunala - circa 83 %; Energie
electrica si termica - circa 8 % %; Industria uoara - cca 4 %; Comer si servicii
pentru populaie peste 4 %;
ncrcare cu metale grele: Gospodrie comunala: Fe cca 41 %; Cu circa 25 %; Pb - circa 92 %; Zn - circa 69 %; Cr - circa 91 %; Cd peste 70 %; Mn
cca 6 %, Ni - peste 88%; Industria extractiva: Fe aprox. 8 %; Cu - circa 71 %; Pb
cca 5 %; Zn peste 22 %; Mn aprox. 91 %; Cd peste 22 %; Ni- peste 2,5 %;
Prelucrri chimice: Fe 0,6%; Cu cca 0,3 %, Pb aprox. 2 %; Zn cca 0,5 %;
Cd cca 3 %; Ni- peste 5.5 %; Cr peste 1 %; Energie electrica si termica: Fe
circa 40 %, Mn 1,4 %, Industrie metalurgica + construcii de maini: Fe cca
11 %, Mn 1,7 %, Cu cca 5 %, Pb 1,3 %; Zn aprox. 8 %; Cr - circa 8 %, Cd
cca 5 %, Ni peste 2%; Transporturi: Pb 0,04 %.

Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde n afar de


debitul efluent i de ncrcarea cu substane poluante. Sub acest aspect, se
evideniaz urmtoarea repartizare, pe activiti economice:
din punct de vedere al ncrcrii cu substane organice, suspensii, sruri
minerale i ioni de amoniu:
1. Gospodria comunala, 2. Energie electrica si termica, 3. Prelucrri
chimice,
4.Industrie metalurgica + construcii de maini;
relativ la poluarea cu micropoluani: cianuri, fenoli, detergeni:
1. Gospodrie comunal; 2. Industrie metalurgica + construcii de maini,
3. Prelucrri chimice; 4. Industria extractiva si Comer si servicii pentru
populaie.
relativ la ncrcare cu metale grele:
1. Gospodrie comunala; 2. Industria extractiva.; 3. Prelucrri chimice;
4. Energie electrica si termica.
n concluzie, cota parte cea mai mare din potenialul de poluare aparine
unitilor din domeniile gospodriei comunale, industriei chimice, metalurgic,
dup care urmeaz agenii economici din industriile extractiva ,energie electrica si
termica etc.
POLUARI ACCIDENTALE
In anul 2009 s-au nregistrat 73 de poluri accidentale, din care 31 cu
produse petroliere, 17 cu substane organice, in majoritatea cazurilor sursa fiind ape
uzate neepurate, 11 cu produse de origine anorganica si 5 poluri de alta natura.
Producerea de poluri accidentale se explica att prin neglijenta manifestata de
unii operatori economici in timpul desfurrii proceselor tehnologice cat si prin lipsa
retehnologizrii proceselor tehnologice din unele uniti industriale (65%)
Din totalul polurilor din anul 2009, 23,3% provin din surse neidentificate, 14%
au cauzat mortalitate piscicola, iar fenomenele naturale (ploi toreniale, temperaturi
ridicate si debite sczute) au contribuit in mica msura la poluarea apelor rurilor (9
poluri). La un procent de 15% din polurile accidentale efectul a fost local, fr
impact asupra ecosistemului acvatic.
Polurile accidentale cu produse petroliere (42,5%) au avut drept cauza
spargeri de conducte de transport produse petroliere in scopul furturilor de
combustibil sau uzura acestora dar si evacuri de apa de santina. Acestea au afectat
si Fluviul Dunrea in procent de 11%.
Repartiia pe bazine hidrografice arata ca in bazinele BH Prut-Brlad, Siret,
Some Tisa, Olt si Arge-Vedea s-au produs cele mai multe poluri (10/11 poluri),
iar in bazinele Criuri, Banat sau Buzu-Ialomia s-a produs doar cate o poluare.
Este de evideniat faptul ca in BH Siret, dei au fost comunicate 11 poluri
accidentale, doar 3 au fost validate si au dus la modificarea calitii cursului de apa
poluat.
Descrierea unei poluari accidentale cu produse petroliere:
nceputul polurii: 01.05.2009, ora 10.50
Poluani: produse petroliere
Localizarea zonei afectata de poluare: cursul de apa Raul Teascu, zona Staiei
de pompare Tulbureni
Sursa de poluare/cauza: agentul economic S.C. APA GRUP S.A. Botoani/

operaiuni de evacuare
Aciuni desfurate in timpul polurii:
SGA Botoani a montat trei baraje absorbante plutitoare, a mprtiat material
absorbant spill-sorb pe suprafaa apei rului Teascu.

SC APA GRUP Botoani a intervenit pentru limitarea undei poluante prinmontarea


a patru baraje din plasa de srma si paie, mprtierea de material absorbant si
colectarea produsului petrolier.

Evoluia fenomenului s-a monitorizat prin prelevare si analiza de probe de apa

Sistarea polurii: 02.05.2009, ora 13.00.

Descriere poluare accidentala cu ape uzate insuficient epurate


nceputul polurii: 10.06.2009
Localizare polurii: cursul de apa rul Baeu
Sursa de poluare/cauza: Condiii naturale (temperatur ridicat) si ape uzate
insuficient epurate evacuate in rul Baeu din staia de epurare Sveni, administrate
de SC APA GRUP Botoani.
Masuri luate: s-a asigurat debitul de diluie de 0.80 mc/s din acumularea Mileanca
Efecte nregistrate: mortalitate piscicola, aproximativ 10 kg puiet peste.

Descriere poluri accidentale pe fluviul Dunrea


I. nceputul polurii: 19.08.2009, ora 07.55
Poluani: uleiuri minerale
Localizarea polurii: fl. Dunrea , hm 1491-1492, pe o suprafaa de cca 500
mp.
Sursa de poluare/ cauza: Nava ancorata in danele 18-19 pe fluviul Dunrea/
operaiuni de taiere si ranfluare a epavei navei Transilvania, efectuate de SC
SUPERQUATRO GRUP SRL Galai
Aciuni desfurate si masuri luate pentru evitare sau diminuarea pagubelor:
S.C. Superquatro Grup S.R.L. Galai a sistat activitatea de taiere si ranfluare a
epavei navei in zona motoarelor (sala mainilor), care reprezenta sursa de poluare si a
reluat activitatea de ranfluare a provei epavei navei, cu respectarea masurilor
prevzute in avizul de gospodrire a apelor;
S-au meninut in permanenta in zona de lucru barajele absorbante, pentru
combaterea posibilelor incidente.
S.G.A. Galai a monitorizat periodic zona si a intervenit cu personal calificat si
mijloace specifice in cazul in care situaia o impunea.
Autoritile abilitate au dispus unitii poluatoare S.C. SUPERQUATRO GRUP
SRL Galai, masuri cu caracter permanent pe toata durata de desfurare a activitii,
in vederea acionarii imediate in cazul producerii unei poluri accidentale:

- monitorizarea continua a zonei in care s-a desfurat activitatea de ranfluare;


- informarea permanenta a instituiilor abilitate implicate, cu privire la situaia
existenta in zona si in caz de producere de noi incidente;
- deinerea in permanenta de mijloace si materiale necesare interveniei in caz
de poluare accidentala;
- ntocmirea si transmiterea autoritilor abilitate a Planului de prevenire si
combatere a polurilor accidentale si acionarea in conformitate cu acesta.
- depozitarea materialului absorbant mbibat cu hidrocarburi intr-un loc special
amenajat si predarea acestuia ctre C.N. APDM S.A Galai in vederea eliminrii.
S.G.A. Galai a avertizat folosinele de apa din aval care pot fi afectate de
poluarea accidentala; a monitorizat si organizat in permanenta aciunile ntreprinse de
S.C. SUPERQUATRO GRUP SRL Galai, in vederea stoprii fenomenului de poluare
si nlturare a efectelor acestuia.
Poluarea s-a sistat in data de 27.08.2009, ora 20.30; Nu au fost afectai
utilizatorii de apa din aval si nu a fost afectata flora si fauna acvatica.
II. nceputul polarii: 25.08.2009, ora 15.00
Poluani: ulei uzat
Localizarea polurii accidentale: fluviul Dunrea, hm 1474, in zona SC S.N.
DAMEN SA Galai si SC Port Bazinul Nou SA Galai
Sursa de poluare/ cauza: neidentificata / modificri efectuate de agenii
economici in structura reelei de canalizare interioara.
Aciuni ntreprinse:
Echipele operative ale SGA Galai si GNM Galai au organizat si monitorizat
aciunile ntreprinse de S.C. S.N. Damen S.A. Galai si S.C. Port Bazinul Nou S.A.
Galai, in vederea combaterii si nlturrii efectelor polurii accidentale;
Pentru identificarea poluatorului SGA Galai si GNM Galai, prin echipele
operative, au desfurat urmtoarele aciuni:
- a fost inspectata zona adiacenta sursei de poluare (conducta);
- au fost controlate reelele de canalizare ale agenilor economici,
respectiv alte surse poteniale de poluare din zona;
SGA Galai a intervenit cu material absorbant tip Spill Sorb.
S.C. S.N.Damen S.A. Galai a instalat un baraj plutitor pe cursul de apa si a
mprtiat material absorbant tip MIXSORB, in vederea limitrii polurii cursului de
apa;
S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galai a intervenit in vederea eliminrii cauzei care a
produs poluarea, blindnd conducta prin care aveau loc scurgeri de apa cu
hidrocarburi, prin montarea unui dop din lemn si chesonarea acesteia cu beton
Anterior acestei operaiuni s-au luat masuri in vederea prevenirii scurgerii de
hidrocarburi in fl. Dunrea, astfel:
- s-a executat in vecintatea conductei, o groapa de colectare a
amestecului de apa si hidrocarburi care se scurgeau din conducta
- s-au executat baraje succesive din pmnt, rumegu, crengi si material
absorbant, cu rol de reinere a poluantului si de stopare a scurgerii
amestecului de apa cu hidrocarburi in Dunre;
- s-a transvazat amestecul de apa si hidrocarburi din groapa de colectare
in patru butoaie metalice, in vederea eliminrii ulterioare printr-o firma
specializata
Autoritile abilitate au dispus folosinelor S.C. S.N. DAMEN S.A. Galai si S.C.
Port Bazinul Nou S.A. Galai urmtoarele masuri;
1. Supravegherea permanenta a malului fl. Dunrea pe zona aferenta perimetrului
societilor S.C. S.N. Damen S.A. Galai si S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galai si

a lucrrii de blindare a conductei;


2. Eliminarea prin societile autorizate a deeurilor periculoase si a reziduurilor
petroliere rezultate in urma incidentului produs.
3. Salubrizarea si ecologizarea malului in zona in care s-a intervenit.
4. Deinerea in permanenta de mijloace si materiale necesare interveniei in caz
de poluare accidentala;
5. Acionarea in conformitate cu Planul propriu de prevenire si combatere a
polurilor accidentale;
6. Informarea permanenta a instituiilor abilitate implicate, cu privire la situaia
existenta in zona si in caz de producere de noi incidente;

Poluarea s-a sistat in data de 27.08.2009, ora 21.00; Nu au fost afectai


utilizatorii de apa din aval si nu a fost afectat flora si fauna acvatica.

Bibiliografie:
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
http://www.upg-ploiesti.ro/noutati/fisiere/288/apa_poluare_depoluare.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_apei