Valurile Tsunami

Iancu Alexandra
Larion Alexandra
Voinea Andreea

 Tsunamisunt valuri uriaseproduse de

cutremurele puternice, eruptii vulcanice si
alunecari submarine. Denumirea acestor
fenomene este de origine japoneza si are
intelesul de valuri de port. Cele mai numeroase
asemenea valuri se produc in Oceanul Pacific, dar
se intalnesc si in Oceanul Indian, Oceanul Atlantic
si in Marea Mediterana. Ele sunt foarte
periculoase pentru populatia din regiunile de pe
coastele oceanelor. Oamenii de stiinta incearca sa
prevada producerea lor, pentru a le limita
consecintele.

Fenomenul numittsunamieste
in general urmarea unui
seism: apa deplasata brusc
de miscarile crustei, poate
produce valuri cu o inaltime
de 30 m . Asa se explica
faptul ca Japonia, tara cu o
seismicitate foarte
puternica, este in mod
special expusa acestui risc.
La nceput apa oceanului se
retrage ca din senin. La
orizont apare un mic zid de
ap sau "vlurele", dispuse
unele peste altele, ce se
reped spre uscat. Apa ocup
cu vitez spaiul gol creat, i
intr cu viteza mare pe plaj.

Coasta care are o pant abrupt provoac

valuri cu potenial distructiv

O pant mai puin abrupt ajut la

diminuarea puterii tsunamiului

 Seismele

submarine
si
toate
deplasarile
importante care au loc pe fundul oceanului au ca
efect impingerea brusca a coloanei de apade
deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub
forma unei unde care are o viteza de 700-800
km/h.
. nlimea lui variaz de la cteva zeci de centimetri
pn la civa metri. El se nal spre coast, cptnd
aspectul unui mal teit, mturnd n continuare fundul
oceanului, pentru ca la mal s se manifeste ca un zid de
ap care nvlete pe uscat. Un tsunami poate provoca
pe rm n cteva minute victime umane numeroase i
pagube majore.

 Pentru a putea ntelege cum va arta valul cnd

va lovi trmul si dac acesta va deveni un val

tsunami este important s stim ct mai multe
despre cum s-a format acesta n adncuri. De
aceea se folosesc senzori care sunt deja instalati
n Oceanul Pacific si Indian.Numrul de valuri care
vor lovi trmul si nltimea tsunamiului sunt
direct proportionale cu forma masei de ap care
ncepe s se deplaseze la baza oceanului
S-a demonstrat c este posibil ca, bazndu-se pe
aceste lucruri, s se stabileasc comportarea
masei de ap n momentul n care ajunge la trm.
Dup numai 2-3 ore de la producerea valului
initial populatia ar putea fi avertizat, salvnduse astfel numeroase vieti omenesti.

Formarea
unui val
Tsunami
Schema prezint etapele
formrii unui val seismic.
Momentul producerii
seismului este cel care
dicteaz dac se va forma
sau nu un val tsunami.

Efecte catrstofale:
Untsunamiproduce multe
victime: in 1755, in
Portugalia, un seism urmat
deun tsunami a provocat
20.000 de morti. In Alaska,
in 1964, un seism a spart
rezervoarele de petrol,
care au luat foc. Un val
imens, plin de petrol
arzand, s-a napustit asupra
unui sat, inghitind cladiri
de trei etaje. In fata
unuitsunamisingura
scapare este fuga. Navele
se departeaza de tarmuri,
iar populatia se refugiaza

 In prezent, tsunami provoaca mai putine victime,

deoarece 23 de natiuni din jurul Pacificului
coopereaza pentru a supraveghea in permanenta
adancurile marilor, in special cu ajutorul
seismografelor. Rezultatul masurarilor este
transmis prin satelitul GEOS la centrul de control
international din Hawaii. Cand se produce un
seism submarin, semnalul de alarma transmis
chiar in minutele urmatoare permite evacuarea
pupulatiei inainte de sosirea unui tsunami.
In largul oceanelor, viteza valurilor tsunami
ajunge la 900 km/h, lungimea lor fiind de 100-200
km, iar inaltimea de 0,5-1 m. in apropierea
coastelor, inaltimea lor creste la 20-30 m, iar viteza
se reduce datorita frecarii cu fundul marii.

Valultsunamigenerat de cutremurul din Chile din 23 mai

1960, cu magnitudinea de 8,6 grade pe scara Richter, a inaintat

500m in interiorul uscatului si a produs peste 1000 de victime.
Pe ocean s-a propagat pe o distanta de 10.000 km, pana in
insulele Hawaii, unde au fost inregistrate 62 de victime si
pagube de peste 60 milioane de dolari.

 Cel mai puternictsunami, provocatde un cutremur cu

epicentrul in golful Prince Wiliam, din Alaska, a fost
inregistrat la 28 martie 1964; a atins 67m amplitudine
in zona portului Valdez, iar valul care a luat nastere a
traversat, in 22 de ore, intreg Pacificul.
In octombrie 1979 o avalansa submarina a provocat
la varsarea Var-ului untsunami care a distrus o parte din
aeroportul din Nisa si a facut mai multe victime.
Tsunami-ul produs in iulie 1998 a provocat moartea a
mai mult de 2.000 de oameni si sapte sate au fost
distruse in Papua-Noua Guinee.

Un nou dezastru
Proportiile calamitatii care s-a abatut asupra Asiei, vor
pali n comparatie cu evenimentul apocaliptic care se
apropie, avertizeaza oamenii de stiinta englezi si
americani. Ei sustin ca Pamntul se va confrunta
ncurnd cu un fenomen tsunami mai distrugator dect
orice catastrofa naturala din timpurile
moderne.Cercetatorii spun ca un val tsunami enorm
provocat de viitoarea eruptie avulcanului din La Palma,
insulele Canare, va acoperi coasta de est a Statelor
Unite si vestul Europei, necnd milioane de locuitori.La
aceasta ora, ochii geologilor din ntreaga lume sunt
atintiti asupra insulelor Canare, din largul coastelor
marocane. Aici se afla ceea ce savantii considera a fi
pericolul numarul unu pentru omenire: vulcanul
Cumbre Vieja, de pe La Palma, una din cele sapte
insule vulcanice care compun Canare

 Potrivit lui BillMcGuire, directorul Centrului de Cercetari

Benfield Grieg Hazard de laUniversitatea din Londra, valul

va avea cteva sute de metri naltime si o viteza de 800 de
kilometri pe ora:Va fi afectat ntregul Ocean Atlantic. Dupa
ce va devasta insulele din mprejurimi, mega-tsunami va
atinge ntr-o ora coasta de vest a Africii.
n opt-noua ore, valuri cuprinse ntre 20 si 50 de metri vor
traversa aproape7000 de kilometri si se vor napusti asupra
Insulelor Caraibe si coastelorestice ale Statelor Unite si
Canadei
Sumbrul scenariu a fost confirmat de simularile efectuate
de cercetatorii americani de la Universitatea din California
si de savantii Institutului Federal Elvetian de Tehnologie din
Zurich. Conform doctorului Stephen Ward, naruirea
versantului vestic al muntelui va avea drept rezultat
formarea unei coloane de
apa de aproape 900 de metri naltime. Energia eliberata de
colapsul insulei, va fi egala cu electricitatea consumata de
Statele Unite ntr-o jumatate de an.