Sunteți pe pagina 1din 3

Testament

De Tudor Arghezi

Poezia Testament face parte din seria artelor poetice moderne ale
literaturii romane din perioada interbelica. Poezia este asezata in fruntea
primului volum arghesian Cuvinte Potrivite(1927), si are rol de program
literar, realizat insa cu mijloace artistice.
Testament este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propriile
convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul
artistului in societate. Este o arta poetica moderna, pentru ca in cadrul ei
apare o problematica. Specifica liricii modern : transfigurarea socialului in
esthetic si estetica uratului.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,
creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca
un monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica
mostenire cartea. Arta poetica testament ilustreaza viziunea lui Arghezi
asupra lumii, atitudinea sa de poet responsabil in fata urmasilor cititori,
responsabil pentru mesajul si valoarea estetica a operei sale. Este un poet
angajat social, care in transfigureaza in arta suferintele apeland la estetica
uratului : Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat am frumuseti si preturi noi.
Titlul poeziei are doua sensuri, unul denotative si altul conotativ. In
sens propriu, titlul desemneaza cu act juridic prin care o persoana isi exprima
dorintele ce urmeaza a i fi indeplinite dupa moarte, cu privire la transmiterea
averii sale.
Sensul conotativ al titlului il reprezinta creatia arghesiana, cartea,
fiind o mostenire spiritual lasata de poet urmasilor.
In opera, organizarea ideilor se face in jurul motivului central, metafora
carte, cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii si
ofera urmasilor o identitate.
Textul poetic este structurat in cinci strofe cu un numar inegal de
versuri, grupate in trei secvente poetice. Prima secventa (strofele I si II)
sugereaza legatura dintre generatii, strabuni, poet si cititori urmasi.
Secventa a doua (strofele III, IV) reda rolul etic, esthetic si social al poeziei. A

treia secventa (ultima strofa) reprezinta contopirea dintre har si truda in


poezie.
Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric de catre fiu,
evidentiaza sensul titlului, idea mostenirii spiritual un nume adunat pe o
carte.
In prima strofa, secventa rapi si gropi adanci/ suite de batranii mei pe
branci sugereaza drumul dificil al cunoasterii si al acumularilor strabatute
de inaintasi. In versul cartea mea I fiule, o treapta prezentand cartea ca
fiind o etapa importanta in desavarsirea cunoasterii.
In strofa a doua, cartea este numita metaforic, hrisarul vostru cel
dintai, cartea de capatai a urmasilor (carte sacra)
Ideea centrala din cea de a treia strofa este paralelismul si
suprapunerea cu lumea obiectuala. Astfel, sapa, unealta folosita pentru a
lucra pamantul, devine condei, ... poetului fiind diferita ca material
intrebuintat de a inaintasilor lui tarani. Instrumentele muncii fizice devin
unelte ale muncii intelectuale.
Prin intermediul poeziei, trecutul se ..., devine moral si dobandeste
vesnicie : Au luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut o Dumnezeu de
piatra.
In strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului in estetic, prin
faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin
metafora .... Durerea noastra surda si amara/ O gramadii pe o singura
vioara, / Pe care ascultand o a jucat/ Stapanul ca un tap innjunghiat.
Ultima strofa evidentiaza faptul ca domnita, pierde in favoarea
mestesugului poetic : Intinsa lenesa pe canaprea / Domnita sufera in cartea
mea .Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin, sugerat de
metafora slova de fiu, cat si al trudei, al efortului redat prin sintagma
slova faurita.
Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al
imbajului poetic, Tudor Arghezi fiind renumit pentru innoirile lexicale, uneori
socante. Figurile de stil si imaginile artistice sunt puse in relatie cu o
conceptie noua, moderna, privind poesia, resursele ei si misiunea poetului.
Asemeni inaintasilor, artistul muncteste pt a compune forta cuvantului, iar
capodopera sa se naste din prelucrarea unui limbaj rudimentar, de o
uimitoare sinceritate, folosit de taranul roman.

In concluzie Testament este o arta poetica mdoernista ce priveste de


la aspectele liricii traditionale, oferind elementele poetice originale.