Sunteți pe pagina 1din 27

Perioada interbelica a favorizat dezvoltarea romanului.

Acest
cadru stimulator a provocat, firesc , si polemici. De pilda, E.
Lovinescu intrebuinta formula creatia obiectiva pentru a defini
emanciparea romanului si eliberarea lui de lirism, ceea ce pentru
critici insemna o caracteristica a modernitatii. Lirismul de care
vorbea Lovinescu se raporta la ceea ce astazi numim instante
narative, adica la realitatea unui narator- auctorial care isi facea
simtita prezenta uneori intervenind artificial in destinele
personajelor.
Alti termeni folositi in discutie au fost romanul de creatie si
romanul de analiza formule intrebuintate de catre G. Ibraileanuin
studiul Creatie si analiza din 1926. in termenii de azi ele ar putea
corespunde romanului obiectiv si subiectiv. In esenta discutile au
opus pe cei care considerau ca romanul traditional trebuie sa-si
continuie drumul pana cand formula va fi epuizata, celor care
cereau modernizarea rapida a romanului romanesc.

Romanul realist-obiectiv, epic: Liviu Rebreanu Ion


Realismul psihologic/romanul modern de analiza (subiectiv):
Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste; Patul lui
Procust
Romanul experientei: Mircea Eliade Maitreyi
Romanul realist de tip balzacian: George Calinescu
Enigma Otiliei
Romanul mitic, initiatic: Mihail Sadoveanu Baltagul

1. Romanul obiectiv ilustreaza tipul de roman care isi


propune sa descrie lumea in mod impartial , in toata
realitatea ei sociala, morala, si psihologica. De obicei,
romanul obiectiv apartine esteticii realismului. Prin
opozitie cu romanul modern romanul obiectiv este numit
si romanul traditional sau vechiul roman.
Exemplu tipic de roman este Ion de Liviu Rebreanu, in
care naratorul este o instanta invizibila,demiurgica,
omniscienta
2. Romanul subiectiv este finit, astfel prin opozitie cu
romanul obiectiv sau romanul traditional. Cele mai
pregnante caracteristici ale sale au in vedere instantele
narative (povestirea la persoana a-I-a). Romanul subiectiv
mai poarta numele si numele roman modern, noul roman
sau roman ironic. Un tip de roman modern este Maitreyi
su Nunta in cer de Mircea Eliade.

Fara indoiala ca dincolo de metamorfozele aduse de modelul epic


al noului roman la nivelul instantelor narative sau al problematicii
relevate de continut , schimbarile cu adevarat spectaculoase au loc
in ceea ce priveste constructia personajelor.
Astfel daca in romanul obiectiv personajele sunt marcate de
deterministe de natura sociala sau economica, in noul roman, aceste
deterministe dispar sau sunt prezentate accidental. Personaje
precum Stefan Gheorghidiu, Mavrodin pri Hasnas se definesc
printr-un sentiment al unei mari luciditati sau al determinarii
propriului destin.

Aceste personaje se construiesc pe ele insele prin experiente


spiritulae, din trairi. Caracterul sau dipul din vechiul roman (de
creatie sau obiectiv ) este inlocuit de personajul introvertit, fascinat
de lumi interioare si de mecanismul propriei constiinte. Concretul si
temporalitatea istorica in care este fixat personajul-caracter sau
personajul-tip sunt inlocuite de caracterul trairii interioare, de durata
psihologica, contemplatia morala la randu-I fiind inlocuita de cea
ontologica sau estetica. Tipul acestea de relatii intre personajele
apartinand celor doua tipuri de romane poate fi dezvoltat si prin alte
opozitii. Astfel portretul (fizic, moral) din romanul de creatie este
inlocuit de analiza de stari si confesiune/ introspectie, in vreme ce
socialitatea personajului din romanul obiectiv este substitita de tema
experientei intime: dragoste, adevar, esecuri, alte experiente
spirituale.

Ion este considerat un exemplu tipic de roman


obiectiv din literatura romana pentru ca aduce in
fata cititorilor un personaj credibil insiprat din
zbuciumata viata a satului ardelenesc. Este un
roman social, de inspiratie rurala, realist si obiectiv,
publicat in 1920.
In romanul realist este prezentata lumea in toata
complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati
obiective. Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la
toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea
vietii afective este elementul prin care se reda
complexitatea
societatii
Romanul
realist
are cadescrise.
sursa de inspiraie lumea de
Tema
este lupta
taranului
ardelean
zi
cu zi,romanului
pe care autorul
o recreeaza
in societatea
pentru avere,
societate
in care
claseledesociale
descrisa.
Liviuintr-o
Rebreanu
a folosit,
ca sursa
sunt clar delimitate
si care este
stpnita
inspiraie,
in cazul romanului
Ion
, lumeade
satului
mentalitatea
desecolului
pmnt.al XX-lea si
ardelenesc
deintinderilor
la inceputul
relatiile sociale din acea perioada. Rebreanu modifica
realitatea, insa pastreaza elementele pe care se
bazeaza actiunea romanului, dorinta arzatoare pentru
pamant, grupele sociale bine separate, obiceiuri,
traditii, ritualuri specifice lumii taranesti.
Ion" este un roman prin excelenta realist, al vointelor

Herdelea vrea sa devina inspector, dar nu reuseste si


in cele din urma se scuza pentru greseala de a fi votat
pentru deputatul ungur,Bela Beck, fiind chiar ajutat sa
dobandeasca un post mai bun, iar Ion al Glanetasului,
ce ravnea cu patima sa posede pamant nesfarsit, este
ingropat chiar in acest pamant, in curtea bisericii,
pentru actul caritabil de a-i fi donat locasului de cult.
Acestea toate sunt evenimente ale vietii intr-o
nesfarsita curgere, tratate de Liviu Rebreanu intr-un
stil adecvat, despre care
s-au spus cuvinte
Geneza:
memorabile.
Liviu Rebreanu marturiseste ca n lunga sa truda de
creatie, n cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol
important l-a avut, pe de o parte impresia afectiva,
emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material
documentar..Geneza romanului Ion e intrepatrunsa de
realitate si fictiune . Acest lucru este e mentionat de
autor , in Marturisiri(1932). Romanul realist are ca
sursa de inspiratie lumea de zi cu zi, pe care autorul o
recreeaza in societatea descrisa. Liviu Rebreanu a
folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanului Ion
, lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al

Aflat la vnatoare, Rebreanu a observat ... un


taran mbracat n haine de sarbatoare, care sa aplecat, deodata si-a sarutat pamntul. L-a
sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si sa ntiparit n minte, dar fara vreun scop
deosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie.
O alta ntmplare relatata de sora sa, Livia, i-a
retinut atentia: o fata nstarita, ramasa
nsarcinata
cucare
un tnar
sarac,na mod
fost batuta
Un
eveniment
l-a marcat
deosebit a
cumplit
de tatal ei
ca trebuia
sa se
fost
convorbirea
pepentru
care Liviu
Rebreanu
a
avut-o
cu unacum
tnarcutaran
vrednic, muncitor,
nrudeasca
un sarantoc,
care nu pe
nume
Ion Boldijar
Glanetasului,
iubea pamntul
si al
nici
nu stia sa-l care nu
avea
pamnt si pronunta acest cuvnt cu
munceasca.
atta sete, cu atta lacomie si pasiune, parcar fi vorba despre o fiinta vie si adorata .
Eroii acestui roman sunt tipuri sociale:Ion-tipul
arivistului ,Ana tipul fetei bogate dar urate,
florica e tipul tarancei frumoase dar sarace ,

Eroii actioneaza in imprejurari tipice:munca la


camp,viata in gospodarie , conflicte politice,personale
,deoarece tema,eroii ,conflictele, subiectul sunt luate
din viata sociala si reala.
Romanul Ion de Liviu Rebreanu ,este alcatuit din
doua parti opuse si complementare,coordonate ale
evolutiei interioare a personajului principal:Glasul
pamantului si Glasul iubirii.Acestea reflecta,in
spirit modern,patimile conflictuale ale
protagonistului:pamantul si iubirea.
De
la inceput,Ion
estecopleseste
sfasiat de doua
forte lui fiinta
Glasul
pamantuluiil
si intreaga
interioare,glasul
si glasul
iubirii,eroul
arde de dorul depamantului
a avea pamant
mult,cat
mai
fiind
o victima
previzibila
acestor
doua
mult,de
aceea
consideraaca
trebuie
sa o ia de
patimi.Patima pentru pamant il macina,pentru
nevasta pe Ana,fiica
lui Vasile
Baciu,desi
ca:pamantul
ii era drag
ca ochii
din cap.nu o iubea
si o vedea sluta si uratica,saraca de ea!....
Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului
- figura simbolica, singulara prin iubirea pamntului
si prin drama pe care o traieste. Ion reprezinta
taranul sarac, care iubeste pamantul mai mult decat
orice pe lume , cu toate ca nu-l detine , cel putin nu

Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care seamana


cu diferite personaje din lumea de azi , insa ceea ce e
atat de iesit din comun la el nu sunt monstruozitatile
pe care le savarseste , ci iubirea pentru pamant.
Pentru Ion pamantul e ibovnica sa. Incercarea
disperata a lui Ion de a dobndi pamnt nu mai poate
fi privita, n aceste conditii, doar ca expresie a
lacomiei, ci mai ales ca expresie a dorintei de a scapa
de eticheta njositoare de sarantoc si de umilinta de a
repeta soarta tatalui sau, care se nvrte pe lnga cei
bogati ca
un cine la insemna
usa bucatariei.
Pentru
Ion,pamantul
pozitie Constientiznd
organizarea socialaumana,posibilitatea
nedreapta, Ion ntelege
si ca toate
sociala,demnitate
de a munci
cu
calitatile sale nu sunt
suficiente
pentru a-i
schimba si
folos,constituind
pentru
flacaul ambitios
demnitate
statutul, asa
totodata
obiect
ca al
trebuie
muncii
saasupra
gaseasca
caruia
prghiile
isi exercita
de a se
impune, ignornd att sentimentele,
energia,vigoarea,harnicia
si priceperea.
ct si criteriul
moral.
Ion
fiind convins ca averea i-ar fi conferit respectul
celorlati si nimeni nu ar mai fi avut curajul sa il
jigneasca,este mai hotarat ca oricand sa puna mana
pe zestrea Anei.Ion o iubea pe Florica,fiica vaduvei
lui Maxim Oprea,fata cea mai frumoasa din
pripas,insamai saraca decat dansul,pe cand Ana

Atunci lui Ion ii vine ideea sa-o necinsteasca pe Ana.


Reusita flacaului se sprijina pe faptul ca Ana este
indragostita de el, desi George Bulbuc ii facea
curte,fiind agreat si de Vasile Baciu.Ana ramane
insarcinata si Ion o paraseste in asteptarea reactiei lui
Vasile Baciu,care dupa tocmeli,amenintari si jigniri
indelungate,consimte sa ii dea Anei ca zestre toate
pamanturile si amandoua casele,cerand doar sa fie
scrise,dupa cununie,pe numele amandurora.Cand a
luat-o pe Ana,Ion s-a insurat ,de fapt,cu pamanturile
calic
pentru jalnica
o muiere.
ei,sotia devenind
o povara
si
incomoda.Capitolul
Nunta
il surprinde
pe Ion
Acest
monolog interior
evidentiaza
conflictul
interior
penduland
intre cele
doua
voci
dintre cele doua
patimi
de glasuri,devenite
care este mistuit flacaul.
interioare,mai
intaice-ar
fi oare
daca as lua pe Florica
Partea a doua
a romanului
,Glasul
si
am fugi amandoicealalta
in lumepatima
sa scap
uratenia nu ii
iubirii,sugereaza
a de
lui Ion,care
asta,ca apoi,in clipa imediat urmatoare,sa gandeasca
da
pace,tanjirea
dupa
in sine
cu dispretsi
saFlorica
ramansfasiindu-i
tot
sufletul.Pamantul obtinut de la Vasile Baciu il facuse
tantos,vorbea mai apasat cu oamenii,dar socrul il
pacaleste,ii da numaicinci locuripe care sa le
munceasca si refuza sa ii faca acte. Din aceste

Are loc nunta lui George cu Florica.Evenimentul


reaprinde in sufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii
si el nu isi poate lua ochii de la mireasa.Ana simte
aversiunea sotului,ii marturiseste ca o sa se omoare.La
scurt timp,Ana se spanzura in grajd,dar Ion se bucura si
atentia lui se indreapta catre Petrisor,care intre timp se
imbolnaveste foarte rau si in cele din urma moare.
Odata satisfacuta patima pentru pamant,celalalt glas
ce mistuie sufletul lui Ion,iubirea patimasa pentru
Florica,duce fara dubiu la destinul tragic al eroului.
Dupa
s-a spanzurat,Ion,simtindu-se
spanzurat,Ion,simtindu-se liber,este
Dupa ce
ce Ana
Ana s-a
liber,este din
din
cece
inmai
ce mai
nestapanit
in iubirea
lui.CeFlorica,pe
folos de
ce in
nestapanit
in iubirea
lui pentru
pamanturi,daca
cine ti-e
care o urmarea peste
tot.pe lume drag nu-i al
tau?Prietenia falsa cu Gerorge constituie o alta
strategie a protagonistului pentru a se afla cat mai
des in preajma Floricai. Din clipa in care SavistaOloaga i-a deschis ochii,George intelege de ce Ion
vine mereu pe la ei si planuieste sa revina pe
neasteptate,pentru a se convinge de corectitudinea

Simte ca fierul a patruns in ceva moale,apoi mai


loveste inca o data si aude un parait surd,iar cand
da a treia oara este convins ca l-a omorat.
George este arestat,asteptand sentinta in inchisoarea
din Bistrita,iar Florica ramane de rusinea satului. Liviu
Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o
crima pasionala,savarsita cu o unealta agricola cu
,care se lucreaza pamantul ce ii fusese atat de drag
protagonistului.
Liviu Rebreanu creeaz acest personaj fara a
ncerca sa-i scuze sau sa-i argumenteze faptele , ci il
Dintre
de crud
romanul
interbelic
prezinteroinele
aa cum propuse
e orict de
si insensibil
ar,
fiecare
o ipostaza
a misterului
prea . reprezentand
el nu ncerca sa
diminueze
rezultatelefeminin
faptelor
,unele
de o feminitate
tulburatoare
,fata
personajului
ci l prezenta
aa cum e,Ana
, chiar
daca ar
instaritului
Vasile Baciu,pare nascuta sub semnul
ngrozi pe oricine.
nefericirii ,fiind predestinata unei existente tragice.
Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii
contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului
ei chinuit :cea de tanara femeie ,indragostita profund
de Ion ,caruia ii incredinteaza cu generozitate viata
,aceea de sotie ,indurand cu umilinta vorbele grele si
loviturile barbatului ,si aceea de mama ,ipostaza care

Ea este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii


de la tara. Din punct de vedre fizic,Ana este
insignifianta ;pentru Ion ea este o fata "slabuta" si
"uritica",mai ales in comparatie cu Florica ai carei
"obraji fragezi ca piersica" si " ochii albastri ca cerul
de primavara "ii tulburasera sufletul flacaului .Lui
George Bulbuc ,flacaul bogat pe care Baciu il voia
ginere "Ana ii placea",lui nu i se parea urata ,insa nu
ii zicea ca-i "cine stie ce frumoasa". Firava si fara
In
ciuda acestei
firi cum
slabepare
carelaseinceput
anunta,covarsita
din primulde
personalitate
,asa
capitol,
Ana
va,imbatata
dovedi pede
parcursul
o vointa
vointa lui
Ion
cuvinteleactiunii
si gesturile
lui si
odragastoase
putere de a ,Ana
rabdavauluitoare.
Din
dragoste
pentru
Ion
deveni
o
victima
usoara
a
,Ana accepta relatia cu acesta si , chiar si
flacaului interesat
desatului
zestreasisa.
insarcinata
,ajunge numai
de rasul
e crunt batuta
de tatal ei ,nu-i reproseaza nimica lui Ion. Moartea
ei ,fara sa fie in intentia sa ,devine,prin urmarile ei , o
cumplita pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus
viata .Destinul ei este tipic lumii rurale ,unde
"femeia reprezinta doua brate de lucru , o zestre si o
producatoare de copii".
Ion "are astfel valente multiple, fiind un roman

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade , a aparut in


1933 , este un roman al experientei si al
autenticitatii , pentru ca valorifica trairea cat mai
intensa , n plan interior , de catre personaje , a unei
experiente definitorii cum este iubirea .
Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul
englez Allan si exotica Maitreyi , fiica aristocratului
indian Narendra Sen Mircea Eliade a sporit cu unul
seria miturilor erotice ale umanitatii , (Perpessicius) ,
amintind de cupluri precum Romeo si Julieta sau
Romanul
deunor
incertitudine
a lui
Tristan si debuteaza
Izolda . Cei cu
doistarea
apartin
culturi diferite
(orientala
si occidentala)
, iar si
incompabilitatea
se
Allan , un englez
de douazeci
patru de ani , pe
datoreaza
diferentelor
de de
mentalitate
, civilizatie
baza nsemnarilor
facute
autor n cei
trei ani si
religie
. n India . Naratorul ncearca , cercetnd
petrecuti
caietele , sa-si aminteasca momentul n care se
ndragostise de Maitreyi . La nceput aceasta i se
paruse urta cu ochii ei prea mari si prea negrii , cu
buzele carnoase si rasfrnte , cu snii puternici , de

Allan , inginer englez , aflat la nceputul carierei sale


n India , merge n vizita la profesorul Narendra Sen si
Maitreyi i se pare acum mult mai frumoasa .
Narendra Sen l sprijina pe Allan sa ocupe un loc
de inspector intr-o zona de jungla , dar acesta se
mbolnaveste
. Dupa
vindecare
, inginerul
l invita sa
Venit dintr-o alta
civilizatie,
Allan
nvata salutul
locuiasca
la ncetul
el pe perioada
catsevamprieteneste
sta n India cu
traditinal si
cu ncetul
Maitreyi. El este fascinat de povestea micutei Chabu,
sora Maitreyiei, care are un pom al ei, si pe care l
hraneste. Tnarul european este mirat de firea
inocenta si naiva a fetei si de faptul ca scria poeme
filozofice , care i plac mult lui Tagore. Tnra de
saisprezece ani avea o vasta si profunda cultura, atat
in domeniul literaturii, cat si al civilizatiei indiene, dar
si in domeniul frumosului. El o invata pe ea
frantuzeste, iar ea l invata bengaleza. Puternic
impresionat si emotionat, Allan se simte ca in fata

Autenticitatea romanului este reflectata prin


ilustrarea framantarilor interioare ale lui Allan, din
dorinta de a intelege exact sentimentele pe care le
are pentru Maitreyi. Cei doi schimba autografe pe
care le scriu pe carti, vorbesc despre casatoria
indiana, ceea ce duce la o apropiere.
Allan se gandeste din ce in ce mai des la
casatorie, mai ales ca asista la o nunta si este
coplesit de simpatia moderna a doamnei Sen, pe care
o intelege gresit.
ntre cei doi se manifesta o atractie irezistibila
ce scapa de sub control :ea i se daruieste intr-o
noapte. Apoi Maitreyi i daruieste o coronita de
iasomie, despre care Allan afla mai tarziu ca este
semnul logodnei. Ea i marturiseste ca l-a iubit
treisprezece ani pe gurul ei Robi Thakkur, si ca acum
nu l mai iubeste pentru ca a descoperit dragostea
adevarata .
Iubirea dintre Allan si Maitreyi culmineaza cu mirifica
lor logodna , oferita de Maitreyi dupa un ceremonial
sobru ireal de frumos . Ea i da lui Allan inelul de

Allan se retrage in Himalaya unde are o relatie


amoroasa cu Jeni Isaac , o evreica finlandeza si se
simte dezgustat de aceasta aventura , apoi
ncearca o relatie cu o tnara nemtoica Geurtie .
n numele iubirii , Maitreyi , savrseste prin a
se darui unui vanzator de fructe Ea si dorea sa fie
izgonita de acasa pentru a-l putea urma pe Allan .
De altfel , drama familiei este cutremuratoare
,Narendra Sen facand atac de cord , iar Chabu ,
sora mai mica , s-a sinucis .
Finalul
romanului
l reprezinta
replica si
lui Allan ,
Allan este
personajul
principal
al romanului
dorind sa stie
daca
Maitreyi l iubise
adevarat :
ntruchipeaza
tipul
indragostitului
lucidcu
si analitic,
sitraieste
daca n-ar
fi fost o de
pacaleala
a dragostei
mele ?
care
o poveste
iubire exotica
si ciudata
De ceunsaeuropean.
cred ? DeAllan
undeeste
stiu?personajul
As vrea sanarator,
privesc
pentru
ochii Maitreyiei
deoarece
el relateaza la persoana I sentimentul de
iubire reciproca. El este un personaj analitic, despica
firul n patru, cauta explicatii, fapt ce argumenteaza
si autenticitatea romanului. Allan este un personaj
lucid, fiind un erou n cautare de certitudini.
Tulburarile si framntarile permanente
ilustreaza firea dilematica a eroului care analizeaza n
mod obiectiv elementele realitatii traite, caldura cu

Mentalitatea de european a lui Allan l face sa


interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca un imbold
spre mariaj, dar ei l adoptasera altfel, spiritual, dar
fara sa treaca granitele impuse de religia lor.
Maitreyi, o tnara bengaleza de saisprezece ani, este
o mbinare de nevinovatie virginala si un rafinament
de iubiri patimase. Maitreyi are un comportament
ambiguu, care l contrazice pe Allan, deoarece nu
poate ntelege sinuozitatile subtile ale atitudinii ei.
Romanul Maitreyi de Mircea Eliade ilustreaza
mitul cunoasterii si al fericirii prin iubire, fiind si
primul roman exotic din literatura romna, n care se
mbina mai multe specii literare: jurnalul, eseul,
reportajul, naratiunea la persoana I.

Tolstoian sau epopeic prin ION de Liviu Rebreanu, balzacian


prin G. Calinescu, vechiul roman sau obiectiv a dominat secolul al
XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Desigur, in categoria
romanului obiectiv mai pot intra si alte texte, in care apar elemente
de modernitate precum analiza psihologica. Romane de tipul
Padurii spanzuratilor de Liviu Rebreanu fac tranzitia catre lumile
interioare analizate de scriitorii moderni. De altfel intotdeauna vor
aparea cazuri particulare care nu se vor supune canoanelor sau
clasificarilor. In Arca lui Noe, cu privire la tipologii. Nicolae
Manolescu numeste romanu obiectiv doric, iar pe cel subiectiv ionic
, dar descopera, depasind desigur perioada interbelica, si un al treile
tip de roman si anume cel corintic concretizat prin amestecul de
formule. In acelasi timp, autorul face si interesante obesrvatii cu
privire la nasterea si evolutia acestor modele epice ale speciei, in
raport cu societatea umana.

Romanul doric e creator de mituri ca si in clasa burgheza in


ascensiune. Forma sociala nu e resimtita opersiv de catre indivizii
istorici, nici manipularea de catre autor a personajelor. Cu timpul se
naste indoiala: enerhia clasei epuizandu-se treptat, locul spiritului
interprinzator il iau tot mai mult contemplatia si introspectia.
Romanul ionic e produsul acestei varste visatoare si lucide, care
aseaza revelatiile inerioritatii mai presus de de satisfactiile actiunii.
Individul resimte operativ lumea incercand sa se emancipeze de
sub tutela ei; personajul de roman refuza tutele autorului,
afirmandu-si o identitate pe care n-o cunoscuse inainte. La noi
tranzitia de la doric la ionic (de la obiectiv la subiectiv) are loc abia
la sfarsitul primului deceniu p[ostbelic, spre 1930 (Nicolae
Manolescu- Arca lui Noe)

Clinescu, George Istoria literaturii romne de la origini pn


n prezent, Editura Minerva, Bucureti, 1986
Crohmlniceanu, Ovid. S. Literatura romn ntre cele dou
rzboaie mondiale, I, Editura Minerva, Bucureti, 1972
Glodeanu, Gh. Poetica romanului romnesc interbelic, Ed.
Libra, Bucureti, 1998
Lovinescu, E Istoria literaturii romne contemporane, Editura
Minerva, Bucureti, 1989
Manolescu Nicolae Arca lui Noe. Eseu despre romanul
romnesc, I - III, Editura Minerva, Bucureti, 1980
Muat Carmen Romanul romnesc interbelic, Ed. Humanitas,
Bucureti, 1998
Paleologu, Alexandru Treptele lumii sau calea ctre sine a lui
Mihail Sadoveanu, Editura Vitruviu, Bucureti, 1997
Simion, Eugen Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura
Demiurg, Bucureti, 1995