Sunteți pe pagina 1din 29

LEGISLATIE IN TURISM

3.1.

2014-2015

INSTITUII PUBLICE N TURISM

n ara noastr, turismul se constituie ca o component distinct, cu un coninut bine delimitat fa


de celelelate ramuri, cu rol i obiective precise. Astfel, el beneficiaz de o organizare proprie, de un
sistem de verigi specializate, al cror scop l reprezint asigurarea condiiilor pentru desfurarea eficient
a activitii.
Un moment deosebit n organizarea turismului n Romnia l-a constituie nfiinarea n 1926 a
Oficiului Naional de Turism aflat n subordinea Ministerului Sntii, a crui sarcin principal era
coordonarea activitii staiunilor balneo-climaterice. Abia n 1933 se va produce primul pas ctre
instituionalizarea turismului, n sensul c ONT devenea un organism cu activitate de sine stttoare pe
lng Preedinia Consiliului de Minitri. Obiectivele sale se refeereau, n principal, la ncurajarea
cltoriilor, la popularizarea turismului n strintate i atragerea de vizitatori de peste hotare.
Cadrul legal pentru desfurarea micrii turistcie n ara noastr i primul organism de stat
specializat n acest sens (ONT) au fost create n 1936, prin promulgarea legii pentru organizarea
turismului n Romnia (Legea pentru organizarea turismului, M.Of. nr.50 din 29 februarie 1936).
Prin organismele existente, i mai ales, prin faptul c dispunea de o lege a turismului, Romnia sa situat, ntre cele dou rzboaie mondiale, n avangarda rilor turistice ale Europei.
Numrul tot mai mare i mai complex al problemelor ridicate de organizarea i conducerea
activitii turistice, ca rezultat al participrii ridicate de organizarea i conducerea activitii turiastice, ca
rezultat al participrii unor segmente tot mai diverse ale populaiei la micarea turistic i lrgirii
schimburilor internaionale n acest domeniu, au determinat nfiinarea, n 1971, a Ministerului
Turismului, ca organism central specializat al administraiei de stat (Legea privind nfiinarea
Ministerului Turismului, nr.27/1971 publicat n B.Of.153/1971 i Legea cu privire la organizarea i
funcionarea Ministerului Turismului, nr. 36/1971, publicat n B.Of.36/1971).
In aceasta sectiune sunt prezentate organizatiile si asociatiile din domeniului turismului:

ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism)

ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural)

FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania)

FPT (Federatia Patronala din Turism)

OPTBR (Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania)

RCB (Romanian Convention Bureau Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de


Conferinte si Expozitii)

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

1. Ministerul Turismului

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraiei publice centrale, cu


personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica Guvernului n domeniul
turismului.
Ministerul Turismului a avut o evoluie dinmic, fiind restructurat continuu odat cu
schimbarea legislaturilor (HG 805 / 1990, HG 796 / 1992, HG 58 / 1997, HG 740 / 2003, HG
1631 / 2009). Astfel, a funcionat de sine stttor sau prin reorganizarea altor ministere dup cum
uremaz:
-

1990-1992 - Ministerul Comerului i Turismului (HG 805 / 1990);

1992-2005 - Ministerul Turismului (HG 796 / 1992, HG 58 / 1997);

2005-2007 - Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului (HG 740 / 2003);

20072009 - Ministerului pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, Comer, Turism i


Profesii Liberale (HG 740 / 2003);

2009-2013- Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turism (HG 1631/ 2009);

2013-prezent - activitatea de turism este preluat de Autoritatea Naional pentru Turism,


din cadrul Ministerului Economiei i IMM urilor (HG 9 / 2013)
Departamentul pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, Mediul de Afaceri i Turism

ndeplinete urmtoarele funcii:


a) de strategie, prin care se asigur elaborarea strategiei de punere n aplicare a Programului de
guvernare n domeniul sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, al celui cooperatist, al mediului
de afaceri i turismului, precum i elaborarea strategiilor i a programelor privind creterea
economic n aceste domenii;
b) de reglementare i sintez, prin care se asigur, n condiiile legii, elaborarea cadrului
normativ i instituional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice necesare dezvoltrii
sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, mediului de afaceri, profesiilor liberale i turismului,
restructurarea i, dup caz, privatizarea operatorilor economici din turism;
c) de elaborare a strategiei de promovare a destinaiilor turistice naionale;
d) de reprezentare, prin care se asigur, n condiiile legii, n numele statului romn i al
Guvernului Romniei, reprezentarea pe plan intern i extern n domeniul su de activitate;

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

e) de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a Romniei la Uniunea European pentru


domeniul sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, al celui cooperatist, mediului de afaceri i
profesiilor liberale i turismului;
ANEXA Nr. 2
Hotrrea nr. 430/2013
Instituiile aflate n subordinea Ministerului Economiei specifice domeniului coordonat de Ministrul delegat pentru
ntreprinderi mici i mijlocii, mediul de afaceri i turism

Instituii care funcioneaz n subordinea Ministerului


Economiei i n coordonarea ministrului delegat pentru
ntreprinderi mici i mijlocii, mediul de afaceri i turism
I. Cu finanare de la bugetul de stat:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i


Cooperaie - Ploieti - 10 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Trgu Mure - 10 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Timioara - 11 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Craiova - 10 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Constana - 13 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Iai - 12 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Cluj - 13 posturi
Oficiul Teritorial pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i
Cooperaie - Braov - 10 posturi

Instituii care funcioneaz n subordinea Ministerului


Economiei i n coordonarea ministrului delegat pentru
ntreprinderi mici i mijlocii, mediul de afaceri i turism
1.

Autoritatea Naional pentru Turism - 153 posturi

2. Autoritatea Naional pentru Turism

Autoritatea Nationala pentru Turism implementeaz strategia national de dezvoltare


turistic, strategia de dezvoltare a produselor si destinatiilor turistice, strategia de privatizare si
postprivatizare n domeniul turismului, elaborat la nivelul ministrului delegat pentru
ntreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri si turism.
ANT nscrie n atribuiile sale urmtoarele:

- propune, n vederea aprobrii de ctre ministrul delegat pentru ntreprinderi mici si mijlocii,
mediul de afaceri si turism, si aplic planurile de dezvoltare a infrastructurii turistice;

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

- realizeaz politica de promovare si dezvoltare a turismului pe baza planurilor si programelor de


marketing al turismului aprobate de ministrul delegat pentru ntreprinderi mici si mijlocii, mediul
de afaceri si turism;
- organizeaz si realizeaz activitatea de promovare turistic a Romniei att pe piata intern, ct
si pe pietele internationale, prin activitti specifice reprezentantelor de promovare turistic;
- autorizeaz operatorii economici si personalul de specialitate din turism, respectiv licentiaz
agentiile de turism, clasific structurile de primire turistice, omologheaz prtiile, traseele de schi
si traseele turistice montane, breveteaz si atest personalul de specialitate, avizeaz capacitatea
institutional si eficacitatea educational n domeniul formrii profesionale, autorizeaz plajele
turistice si activittile din industria de agrement, acrediteaz centrele nationale de informare si
promovare turistic;
- atest ca statiuni turistice de interes local sau national localitti sau prti de localitti, la
solicitarea autorittilor publice locale;
- organizeaz evidenta, atestarea si monitorizarea valorificrii si protejrii patrimoniului turistic,
conform legii; elibereaz certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor
pentru societtile comerciale din domeniul turismului;
- asigur, cu aprobarea ministrului delegat pentru ntreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri
si turism, reprezentarea pe plan intern si international n domeniile sale de activitate;
- ndeplineste rolul de autoritate national responsabil cu elaborarea, coordonarea si
implementarea programului pentru definirea si promovarea brandului turistic national, n scopul
crerii unei imagini pozitive a Romniei;
- organizeaz evenimente/ntlniri cu reprezentanti ai institutiilor publice, private, organizatiilor
guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, precum si congrese, colocvii si
alte actiuni similare, n tar si strintate, n domeniul turismului;
- particip la manifestri expozitionale de turism n tar si n strintate, organizeaz vizite
educationale de informare, precum si evenimente si misiuni cu rol n cresterea circulatiei turistice
n Romnia sau cu impact n cresterea notoriettii Romniei ca destinatie turistic, n tar si n
strintate, sau particip n calitate de coorganizator mpreun cu asociatiile profesionale,
patronale si organizatiile neguvernamentale cu activitate n domeniul turismului, autorittile
administratiei publice locale si centrale, cu alte entitti ce desfsoar activitate n domeniul
turismului, n cadrul crora se pot organiza deplasri pentru reprezentantii mass-mediei;

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

- organizeaz activitti de promovare prin productie sau coproductie de emisiuni TV si radio;


- stabileste, mpreun cu autorittile administratiei publice centrale si locale care au atributii n
domeniu, msuri pentru protejarea zonelor cu valoare istoric, arhitectural sau peisagistic,
msuri pentru valorificarea turistic, precum si msuri pentru integrarea acestora n actiunile de
modernizare a localittilor si a zonelor aferente;
- asigur urmrirea aplicrii si controlul respectrii reglementrilor n domeniile sale de
activitate;
- efectueaz controlul activittilor din turism si din industria de agrement, conform legislatiei n
vigoare;
- efectueaz controlul calittii serviciilor din turism;
- monitorizeaz derularea investitiilor pentru proiectele din domeniile sale de activitate pe care
ministerul le finanteaz; coordoneaz programele de asistent acordat de Organizatia Mondial
a Turismului si de alte organisme internationale; coordoneaz, mpreun cu Ministerul Educatiei
Nationale, procesul de instruire din institutii de nvtmnt n domeniul turismului; coordoneaz,
mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, programe
nationale si judetene de reconversie profesional n meseriile specifice activittii turistice.
3.

Federatia Industriei Hoteliere din Romania


AHR - Asociatia Hotelierilor din Romania a fost nfiinat n 24 martie 1990.
De la 22 martie 1996, si-a schimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania

(FIHR), fiind o asociatie profesional-patronala nonprofit, cu scopul de a deveni "vocea" reprezentativa a


industriei ospitalitatii din Romania hoteluri si restaurante.
Dupa schimbarea denumirii din martie 1996, noul statut al FIHR (Federatia Industriei Hoteliere
din Romania) prevede ca "este o organizatie profesionala independenta, non-profit, non-guvernamentala,
apolitica, avand ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea activitatii hoteliere si a restaurantelor
din Romania".
Dintre membrii FIHR putem aminti trei categorii: unitati hoteliere, membri asociati si membri
afiliati.
A. Unitati hoteliere 100 hoteluri (50 companii). Toate hotelurile care fac parte din lanturile
hoteliere internationale ce opereaza in Romania sunt membre ale FIHR, iar toate hotelurile membre
reprezinta 25.000 camere, circa 65% din cifra de afaceri a sectorului hotelir, cu aproximativ 15.000
angajati,, cu cele mai inalte calificari, standarde de operare si calitate a serviciilor.

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

B. Membrii asociati:
-

Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism

Asociatia Nationala Maitre d`Hotel

Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier-Turistic

Clubul National al Someleriei

Asociatia Romana de Catering/ACATER.

C. Membrii afiliati (companii, furnizori ai industriei hoteliere si restaurantelor).


Federatia Industriei Hoteliere din Romania/FIHR este o organizatie profesional-patronala nationala
care

reprezinta

interesele

de

afaceri

ale

industriei

ospitalitatii

din

Romania

in

mediile

parlamentare/legislative, guvernamentale, mass-media, organizatii non-guvernamentale, sindicate etc.,


precum si la nivel european si mondial, prin afilierile sale. 100 hoteluri reprezentative membre ale FIHR
ofera peste 25.000 camere de la 1 la 5 stele, iar circa 15.000 angajati cu cele mai inalte calificari si
servicii sunt la dispozitia clientilor romani si straini.
FIHR nu este o organizatie de protectie a consumatorilor, nu are puteri de reglementare sau control
asupra practicilor curente de operare ale hotelurilor si restaurantelor care sunt sau nu membre ale
FIHR.
Scopurile principale ale FIHR sunt:
-

promovarea si protejarea intereselor de afaceri specifice, ale tuturor operatorilor din hoteluri si

restaurante, fara nici o discriminare, indiferent de modul de administrare, tipul de proprietate sau de
capitalul implicat (proprietate de stat, stat si privat, capital integral romanesc, capital mixt-roman si strain,
orice tip de joint-ventures, etc.).
-

urgentarea procesului de privatizare totala a activelor nerevendicabile din industria hoteliera,

furnizand in acest sens organismelor legislative si guvernamentale solutii si expertiza membrilor nostri
sau a partenerilor externi din asociatiile internationale la care sunt membri;
-

sa contribuie, prin experienta si prin profesionistii sai, la imbunatatirea si compatibilizarea cu

normele europe ale legislatiei din sectorul turism, hoteluri si restaurant, cat si a celei din ramurile conexe,
care pot influenta direct sau indirect dezvoltarea durabila, profitabilitatea si chiar existenta noastra;
-

sa contribuie la modernizarea si la realibilitarea hotelurilor si a restaurantelor, prin capacitatea de

experti si profesionisti, pentru imbunatatirea standardelor de dotare, echipare si confort, in concordanta cu


recomandarile OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) si ale Uniunii Europene;
-

sa actioneze drept catalizator in atragerea de investitii straine, know-how si expertiza, bazati pe

calitatea de membri la organizatiile internationale, pe un lobbu sustinut la fonduri internationale de


investitii, banci, lanturi hotelire recunoscute la nivel mondial, etc., institutii cu care sunt in legatura

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

permanenta. Sa promoveze agresiv Romania ca tara europeana si ca o adevarata destinatie pentru turism,
inclusiv prin protectia mediului si atitudine ecologica;
sa ridice calitatea serviciilor oferite prin pregatire profesionala, educatie, ospitalitate si management
performant.
4.

Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural


In tara noastra se practica de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la localnici a

vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod organizat s-au realizat
primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti alfati pe litoralul romanes al Marii
Nesgre.
Din 1972 Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International printr-un ordin al
Ministrului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative pentru satul romanesc
cu scopul de a fi lansate si promovate in turism. In urma acestor studii s-a stabilit ca pot fi introduse in
turismul intern si international circa 118 localitati rurale, din Brasov au fost desemnate Rucar, Fundata,
Sirnea.
In 1974, s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, facand inaccesibile satele
pentru turistii straini.
Dupa 1989 primele gospodarii inscrise in turismul rural au fost in zona Moeciu-Bran-Rucar. Apoi
s-au extins gospodariile inscrise din zonele Barsei, Dornelor, Maramures, Muntilor Apuseni, Clujului si
Marginilor Sibiului.
ANTREC a luat fiinta in 1994, avand in prezent o retea de 30 de filiale (din tot atatea judete), cu
un numar de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice si pensiuni agroturistice omologate,
insumand 7.500 d ecamere. Parcurgand intreg teritoril de la Marea Neagra spre Bucovina si Maramures
peste 2.500 de case au conditii proprii pentru practicarea turismului rural.
ANTREC Asociatia Nationala de Turis Rural, Ecologic si Cultural este o organizatie
neguvernamentala, apolitica, non-profit, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).
A.N.T.R.E.C. este o asociaie care identific, dezvolt i promoveaz ospitalitatea i turismul rural
romnesc.
Asociaia este recunoscut pe plan naional i internaional ca un lider n dezvoltarea turismului rural
romnesc, n ncurajarea conservrii ecologice i pstrarii culturii tradiionale romneti.
Scopul ANTREC este:
-

de a identifica si promova potentialul turistic rural

LEGISLATIE IN TURISM
-

2014-2015

de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin
seminarii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de experienta intre ANTREC si organizatii
similare din tara si strainatate;

de a transmite informatii legate de turismului rural intregii retele ANTREC si institutilor


implicate in mod direct sau inirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;

de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasifiate si mologate, incluse in retea, prin
mijloace mass-media;

de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern cat si pe plan extern
(targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.

Activitile turistice ale A.N.T.R.E.C. se concentreaz n principal pe:


- identificarea i promovarea potenialului turistic rural;
-

organizarea de cursuri pentru pregtirea profesional a proprietarilor pensiunilor turistice rurale,


agenii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc; comunicarea de informaii privind
turismul rural ctre instituiile guvernamentale, administraiile publice locale pentru a sprijini
aceast form de turism;

organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membre A.N.T.R.E.C.,
clasificate, incluse n reeaua mass-media;

atragerea de noi pensiuni rurale n reeaua A.N.T.R.E.C. i sprijinirea acestora pentru clasificarea
de Autoritatea Naional pentru Turism;

participarea la importante evenimente care se deruleaz pe plan intern i extern, la nivel naional,
regional, local i care includ trguri, expoziii, conferine.

5. Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor din Romania (A.G.V.P.S.)


Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, denumita in continuare
A.G.V.P.S., este persoana juridica de utilitate publica si de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu
propriu, distinct si indivizibil.
A.G.V.P.S. are denumire, sediu, patrimoniu, sigla si drapel proprii; durata functionarii acesteia este
nedeterminata
Conform legii in vigoare1, A.G.V.P.S. reprezinta in principal interesele organizatiilor de vanatori
si/sau de pescari sportivi afiliate la aceasta, constituite pe principiul liberei asocieri ca organizatii
nonprofit, cu personalitate juridica si patrimoniu privat, distinct si indivizibil.
Structura A.G.V.P.S.
1

Statut din 16 septembrie 2009 al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

A.G.V.P.S., persoana juridica recunoscuta prin lege, este forul de reprezentare a organizatiilor
membre, compuse din vanatori, din pescari sportivi ori din vanatori si pescari sportivi, care sunt legal
constituite si afiliate la aceasta potrivit legii si propriului statut.
Organele A.G.V.P.S. sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul;
c) Biroul Consiliului;
d) comisia de cenzori.
Congresul este forul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi pentru o
perioada de 5 ani de adunarile generale ale organizatiilor afiliate, potrivit normei de reprezentare stabilite
de Consiliu, care este de un delegat la minimum 200 de vanatori si de un delegat la minimum 800 de
pescari sportivi.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normei de reprezentare pot fi reprezentate in
Congres de catre presedintii sau de directorii acestora, in calitate de invitati fara drept de vot.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normelor de reprezentare se pot grupa si pot
desemna prin consens un reprezentant al acestora, cu drept de vot, in Congres.
Patrimoniul A.G.V.P.S.
A.G.V.P.S. are patrimoniu propriu privat, format din urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunuri imobile;
b) bunuri mobile constand in:
-

mijloace fixe, altele decat bunurile imobile;

obiecte de inventar;

mijloace circulante.

Patrimoniul este element de baza al personalitatii juridice a A.G.V.P.S., iar bunurile acesteia sunt
proprietate privata.
Mijloacele

fixe

si

mijloacele

circulante

ale

A.G.V.P.S.

se

realizeaza

din:

a) cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S., egala cu


contravaloarea a 5 euro pentru fiecare membru vanator si a 0,5 euro pentru fiecare membru pescar
sportiv;
b) venituri obtinute din activitati economice desfasurate cu caracter accesoriu;
c) donatii, subventii, sponsorizari etc.;
d) orice alte surse, in conditiile legii.
6. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) este o organizatie profesionala-patronala, cu


scop nelucrativ, constituita in baza Legii nr.21/1924 (abrogat de Ordinul 26/2000 1), care si-a dobandit
personalitatea juridica in anul 1990, prin Hotararea judecatoreasca nr.2096/1990, avand ca principal
obiectiv reprezantarea si apararea intereselor profesionale ale membrilor so garantarea exercitarii
profesiunii in turism. Asociatia este constiuita pe baza liberului consimtamant al membrilor si reuneste un
numar de peste 500 de agentii de turism, organizate in 14 consilii teritoriale ce acopera intreg teritoriul
Romaniei.
Patronatul A.N.A.T. are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, sustinerea si apararea
sistematica si unitara a intereselor economice, profesionale, tehnice si juridice ale membrilor organizatiei
in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in plan national si
international.
In vederea indeplinirii scopului propus, Patronatul A.N.A.T. are urmatorul obiect de activitate:
a) reprezinta, promoveaza, apara si sustine interesele economice, tehnice, profesionale si juridice ale
membrilor sai, sustinand libertatea de actiune a acestora in scopul dezvoltarii si eficientizarii
activitatii acestora;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale fiecaruia
dintre membri;
c) initiaza programe de dezvoltare a afacerilor, fiind consultate de Guvern la initierea, elaborarea si
promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare si cooperare
economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea
Europeana;
d) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de
munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in
structurile tripartite de conducere si de dialog social;
e) informeaza opinia publica si institutiile statului asupra problemelor, dezideratelor si
revendicarilor patronatului;
f) asigura pentru membrii sai informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte
organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de
specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca;
g) acorda ajutor si credit mutual membrilor sai;
1

Ordinul 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii

10

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

h) sustine initiative legislative si propune reglementari tehnico-administrative necesare mentinerii si


dezvoltarii activitatii patronale, consolidarii structurilor tripartite de conducere si de dialog
social, precum si drepturilor profesionale ale membrilor;
i)

combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuziva a unor prevederi legale scoase din
context sau a unor masuri administrative, precum si fenomenele de concurenta neloiala;

j)

incurajeaza invatamantul profesional si contribuie la cresterea nivelului de calificare profesionala


in turism, prin dezvoltarea de activitati de formare, evaluare si certificare de personal;

k) vegheaza ca activitatea in domeniul turismului sa fie exercitata numai de persoane fizice sau
juridice care poseda licenta de turism eliberata de organele legale;
l)

sustine, prin reprezentantii sai alesi de Adunarea Generala, interesele membrilor si ale turismului
in general fata de institutiile statului si fata de celelalte organisme cu atributii in domeniu;

m) exercita atributiile stabilite de lege si de prezentul Statut, direct si prin Consiliile Regionale ale
Patronalului A.N.A.T;
n) activeaza in organismele si in comisiile autoritatilor de profil ale statului pentru acordarea,
refuzul, retragerea sau suspendarea autorizatiilor/licentelor agentiilor de turism;
o) sprijina si faciliteaza legaturile intre membrii organizatiei, precum si intre acestia si reprezentantii
autoritatilor publice, pentru rezolvarea problemelor privind evidenta contabila, impozitarea,
problemele sociale, aplicarea legislatiei, promovarea turistica etc.;
p) organizeaza o Comisie de Etica Profesionala care sa medieze eventualele neintelegeri ce pot
aparea intre membri si alte probleme de interes general;
q) apara si promoveaza profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing etc. pe langa
organizatiile si institutiile de invatamant nationale, precum si pe langa organizatiile internationale
de profil;
r) organizeaza stagii si seminarii de perfectionare profesionala a membrilor sai in tara si in
strainatate;
s) asigura editarea si tiparirea publicatiilor de specialitate, a lucrarilor de sinteza, a studiilor
documentare etc. din domeniul sau de activitate;
t)

infiinteaza si administreaza, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si cercetare


in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum si banca proprie
pentru operatiuni financiare in lei si in valuta;

u) sprijina membrii in realizarea tuturor obiectivelor mentionate in prezentul statut, precum si a celor
prevazute de actele normative in vigoare, fara sa se implice in politica comerciala a membrilor
sai;

11

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

v) reprezinta membrii sai in asociatiile si forurile Uniunii Europene si in alte organisme


internationale si interne in domeniu.
7. Federatia Patronala din Turismul romanesc
Federatia Patronala din Turism reprezinta o asociatie foarte importanta in cadrul Organizatiei
Patronale si Profesionale.
Federatia Patronala din Turism, persoana juridica de drept privat, reprezentand o structura
asociativa a luat fiinta in baza sentintei civile nr. 181 din 20 aprilie 1992. a avut in componenta sa
organizatii teritoriale zonale, Dobrogea, Moldova, Oltenia, Transilvania si Municipiul Bucuresti la care sa afiliat in 1993 Organizatia Patronala din Turismul Balnear OPTBR.
Asociatia este de tip non-guvernamental, apolitica, non-profit, bazata pe criterii profesionale:
ramura de activitate TURISM.
Membrii Federatiei Patronale din Turism sunt de doua categorii: membrii colectivi (societati de
turism - 135) si membri individuali (patroni sau directori de societati de turism - 53).

8. Institutului National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T.


Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti, nfiintat prin
Hotarrea Guvernului nr. 866/1998, n prezent abrogat prin Hotrrea nr. 1122/2004.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect
principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si national, care
privesc dezvoltarea si promovarea turismului romnesc.
Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:
A.Activitati de cercetare-dezvoltare n turism:
a)n cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;
b)alte activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;
c)pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;
d)n cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare.
B.Activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare n turism:
a)participare la elaborarea strategiei n domeniul turismului;
b)studii de oportunitate si fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone si pentru obiective de investitii;
c)strategii de marketing si planuri de afaceri pentru produse turistice si obiective de investitii;
d)studii privind piata produselor si serviciilor turistice, precum si a domeniilor conexe turismului;
e)evaluari de societati comerciale, active si terenuri;

12

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

f)elaborare de documentatii tehnice pentru participarea la licitatii pentru proiectare, modernizare si


executie n turism;
g)consultanta si asistenta tehnica de specialitate pentru restructurarea agentilor economici;
h)asistenta tehnica pentru proiectarea si executia obiectivelor de investitii din turism si din domenii
conexe acestuia;
i)formare si specializare profesionala n meserii din domeniul turismului;
j)pregatire profesionala n colaborare cu unitati de nvatamnt n domeniul propriu de activitate la nivel
postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea;
k)editare si tiparire de publicatii de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze, cursuri
tematice, ghiduri, harti, pliante, reviste, monografii si alte publicatii n domeniu;
l)prestari de servicii turistice;
m)proiectare si realizare de baze de date, pagini web si altele asemenea;
n)activitati de transfer stiintific al rezultatelor cercetarii din turism catre alte unitati de cercetare interesate
sau catre agenti economici;
o)organizari si participari la expozitii si manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale;
p)activitati de cooperare tehnico-stiintifica internationala.
9. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)
Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si-a inceput activitatea in anul
1993. Nucleului de baza, i sa alaturat in decursul anilor tot mai multe societati comerciale, astfel, in
momentul de fata organizatia este compusa din 57 de membrii. Toti membrii activeaza in domeniul
turismulu de intretinere si de sanatate, fiind societati comerciale recunoscute in trainatate.
Puterea organizatiei consta in faptul ca toti membrii sai au interese comune in dezvoltarea si
promovarea sectorului turistic balnear din Romania.
Scopurile organizatiei sunt:

realizarea unui larg schimb de informatii in vederea dezvoltarii relatiilor de colaborare si


cooperare intre membrii pentru promovarea produsului balneo-turistic al fiecarei societati
membre.

Dezvoltarea unor politici comerciale specifice ale membrilor pe terte piete;

Colaborarea intre membrii organizatiei si intre organizatie si organele de stat comptente in


vederea unei legislatii adecvate pentru protectia patrimoniului hidroclimatic si balneo-medical
national, pentru stimularea dezvoltarii turismului balnear;

Efectuarea unor studii de marketing in interesul membrilor organizatiei;

13

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si de informare,


precumsi prin publicatii proprii, cataloage de oferta si alte materiale promotionale;

Combaterea fenomenelor de concurenta nelioala si a tendintelor de monopol;

Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice;

Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care isi


desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre a organizatiei;

Colaborare cu institutiile abilitate pentru practicarea activitatilor de turism balnear si pastrarea


caractersitcilor factorilor naturali de cura, conform reglementarilor in vigoare;

Intretinerea si dezvoltarea membrilor in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel de ramura;

Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilor balneare


membre organizatiei;

Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism, medicale,
ecologice, in vederea realizarii scopurilor noastre;

Stabileste si alte obiective cu acordul majoritatii membrilor si cu respectarea legislatiei in


vigoare;

Promovarea si implementarea unor forme noi de turism balnear de genul wellness, spa-cluster,
intrarea intr-un circuit international si cresterea competitivitatii cu statiuni din strainatate;

Antrenare a patronatelor si investitorilor potentiali pentru dezvoltarea infrastructurii statiunilor


balneare

Actiuni pentru reevaluarea rolului si importantei turismului balnear in dezvoltarea turismului


romanesc.

10. Asociatia Nationala a Taberelor si Turismului Montan


Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar se organizeaza si functioneaza ca institutie
publica cu personalitate juridica, n subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret, potrivit Hotararii nr.
185/20131.
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va avea n coordonare agentiile teritoriale ale
taberelor si turismului scolar, care au personalitate juridica.
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va fi denumita n continuare Agentia, iar agentiile
teritoriale ale taberelor si turismului scolar vor fi denumite n continuare agentii teritoriale.

Hotararea nr. 185 din 2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Educaiei Naionale

14

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Scopul Agentiei este de a organiza activitati de interes public, cu caracter cultural-educativ pentru
copii si tineri si cu caracter social pentru diverse categorii socioprofesionale.
Pentru realizarea scopului sau, Agentia ndeplineste urmatoarele obiective:
aplicarea politicii Guvernului n domeniul turismului pentru copii si tineri;
-

initierea, aplicarea si sprijinirea activitatilor cu caracter cultural-educativ pentru copii si


tineri si/sau cu caracter social;

initierea, dezvoltarea si sprijinirea parteneriatelor n domeniul turismului si educatiei


pentru copii si tineri si a programelor sociale cu alte autoritati si institutii publice, precum
si cu alte persoane fizice sau juridice romne sau straine;

elaborarea, sustinerea si implementarea legislatiei n domeniul turismului si educatiei


pentru copii si tineri si a programelor sociale;

autorizarea activitatii institutiilor publice, precum si persoanelor fizice sau juridice


romne ori straine care au activitate n domeniul turismului pentru copii si tineri pe teme
educativ-culturale, de vacanta si de timp liber;

mentinerea, mbunatatirea si dezvoltarea patrimoniului aflat n administrarea si/sau n


proprietatea sa.

11. Asociatia Nationala pentru Tineret


Autoritatea Nationala pentru Tineret este organ de specialitate al administratiei publice centrale,
cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului, finantata prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru.
Autoritatea Nationala pentru Tineret are n subordine: Agentia Nationala pentru Sprijinirea
Initiativelor Tinerilor - ANSIT, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, casele de cultura ale studentilor,
Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei" - Bucuresti si directiile judetene pentru tineret, respectiv a
municipiului Bucuresti, institutii publice cu personalitate juridica.
Autoritatea Nationala pentru Tineret ndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) aplica politica guvernamentala pentru tineret, fundamenteaza si elaboreaza studii si cercetari,
analize si prognoze privind problemele tineretului direct, prin institutiile aflate n subordinea sa
sau n colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate;
b) aplica politica guvernamentala n domeniul educatiei nonformale pentru copii si tineri;
c) contribuie, prin stimularea performantei si capacitatii tinerilor la realizarea programului de
reforma a Guvernului de integrare n Uniunea Europeana;
d) colaboreaza cu structurile de si pentru tineret legal constituite;
e) elaboreaza programe n scopul finantarii actiunilor proprii;

15

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

f) sprijina actiunile structurilor asociative de tineret, actiuni care corespund obiectivelor cuprinse n
programele sale;
g) autorizeaza si avizeaza desfasurarea activitatilor din bazele proprii;
h) stabileste contacte la nivel international cu institutii si organisme similare;
i)

sprijina structurile asociative de tineret n realizarea de programe interne si internationale;

j)

sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala n domeniul tineretului direct, prin


institutiile aflate n subordinea sa sau n colaborare cu institutii si organisme de specialitate din
tara si din strainatate;

k) organizeaza activitati de profil cu caracter national si international, asigurndu-se n acest fel


participarea directa si pe baza de reciprocitate la manifestari similare peste hotare;
l)

nfiinteaza centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din
domeniul public al statului sau aflate n administrarea institutiilor din subordinea sa;

m) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii direct sau prin structurile specializate din
subordine, n domenii de interes comun;
n) avizeaza proiectele de acte normative initiate de alte institutii n domeniul tineretului.
3.2. AGENIA DE TURISM
Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor, precum si
complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, in care serviciile oferite de prestatori se
regasesc n cele mai diferite proporii, au creat o multitudine de organizaii i firme care mijlocesc sau
presteaz direct serviciile solicitate de turiti.
Ageniile de turism private formeaz veriga de baz a instituiilor care activeaz n industria
turismului. Pot fi considerate ca agenii de turism unitile economice care dispun de mijloacele de
producie i fonduri circulante adecvate pentru concenperea i prestarea de servicii n vederea satisfacerii
cererii turistice (Legea nr.137/2002 cu modificrile ulterioare).
Una din clasificrile mai des ntlnite n literatura turistic de specialitate mparte ntreprinderile
economice care activeaz n turism, n funcie de prestaiile oferite, n dou categorii principale:

firme turistice primare, care se consacr exclusiv sau preponderent ctivitii de turism i, n
consecin, existena lor este direct dependent de rezultatele economice ale acestei activiti.

Din acestea fac parte: stabilimentele care ofer servicii de cazare, alimentaie i servicii speciale
(ghizi, instructori de sport, interprei, etc.), sanatoriile i clinicile din staiunile turistice care ofer
servicii de tratatemnt balneomedical, societile comerciale specializate n transporturi turistice

16

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

(carreers), firmele productoare de mrfuri pentru necesitile turitilor (cadouri, amintiri etc.),
firmele prestatoare de servicii de agrement etc.

Firmele secundare sau indirecte , a cror activitate principal de prestri servicii are un
caracter general, subordonat intereselor i cerinelor populaiei locale, dar care ntr-o
anumit msur presteaz i servicii turistice.

n cadrul ntreprinderilor turistice primare, al cror prototip clasic l constituie ageniile de voiaj,
birourile de turism, operatorii de tururi ntr-un cuvnt, ageniile d eturism.
Ageniile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltrii i intensificrii circulaiei turistice,
avnd rolul unor societi comerciale de distribuie pentru facilitarea contractelor organizate ntre clientele
turistic potenial din ar (zona, localitatea, etc. De reedin a turitilor i firmelor prestatoare de
servicii turistice (hoteluri i restaurante, de transport, de agrmeent etc.9 din at (zona, localitatea, etc.)
receptoare, aleas de turiti ca destinaie pentru vizitare i petrecerea concendiilor.
n consecin, ageniile de turism organizeaz, ofer i deruleaz o gam diversificat de
aranjamente turistice, care include deplasarea, sejurul i agrementul acestora n cadrul cltoriilor
ntreprinse.
Ageniile de turism ndeplinesc, pe lng funciile comerciale de intermediere i funcii de
informare promovare a acuinilor turistice, care devin o faz deosebit de important a valorificrii
produselor turistice.
n procesul de dezvoltare a reelei ageniiloe de voiaj au aprut, treptat, o serie de organizaii
turistice puternice, care, n paralel cu activitatea tradiional de intermediere pentru vnzarea pe baz de
licene a bletelor de cltorie (de tren, de avion etc.), au preluat organizarea de cltorii forfetare cu
diferite mijloace de transport (AIRTOUR, CARTOUR, RAILTOUR, NAITOUR), pe care le
revnd ageniilor mici de voiaj i birourilor de turism; acestea, la rndul lor, devin subagenii pentru
vnzarea aranjamentelor respective.
Situaia ierarhic a organizaiilor turistice, a ageniilor de voiaj i a birourilor de turism care
acioneaz pe pieele turistice din rile economic dezvoltate, poate fi concretizat n cele de mai jos:

marile concerne turistice, care s-au transformat n organizaii monopoliste, dispunnd de o


reea foarte larg de birouri i puncte de valorificare; acestea ocup cea mai mare pondere n
turismul organizat de trimitere i de primire pe piaa turistic internaional din rile
respective;

ageniile de voiaj de mrime mijlocie, care-i vnd aranjamentele proprii, contractate cu


parteneri externi, i preiau parial aranjamentele de la ali organizatori de turism mai
puternici, raza lor de aciune este mai mic dect a marilor concerne turistice, limitndu-se n
general la nivel regional;

17

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

ageniile i birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai multe ori fr
programe turistice externe proprii, ele activnd n turismul internaional, n principal, ca
vnztori ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Cu toate c numrul
acestora este mare, ageniile i birourile mici ocup o pondere modest n volumul de
activitate turistic din rile respective.

Ageniile de voiaj ndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate i de volumul lor de


activitate, urmtoarele funcii de coordonare a activitii turistice:

de creaie ageniile de voiaj promoveaz i organizeaz pentru public excursii ctre noi
destinaii; unele din aceste aciuni pot fi comandate de firmele turistice specializate, fiind
doar executate de agenia de voiaj;

de promovare ageniile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unor ri,
zone, staiuni etc., prin intermediul diferitelor forme de propagand, publicitate i informare
turistic;

de informare ageniile de voiaj acord toate informaiile turistice solicitate de clienii


poteniali la sediul acestora;

de realizare ageniile de voiaj organizeaz aranjamente (programe) special comandate


pentru turitii individuali i pentru grupuri organizate.

O definiie mai cuprinztoare, ce pare a fi tot mai larg acceptat, este urmtoarea: Agenia de
voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, comerciale, industriale, care constau n
procurarea direct sau indirect o parte prin el nsui, o parte prin teri (contra unui comision) de
programe turistice (transportul, cazarea, hrana, etc.) solicitate de turiti. Activitatea complex a geniilor
de voiaj ridic multiple probleme juridice i economice, rezultate din rolul intermediar ntre uritii care
solicit servicii turistice i prestatoare de servicii turistice.
Pornind de la specificul activitii turistice desfurate, responsabilitatea ageniilor de voiaj poate
fi:

limitat la atribuiile unui simplu intermediar (manadatar), n cazul n care toate serviciile
sunt oferite n numele prestatorilor de servicii turistice;

sporit, pentru activitatea desfurat, n situaia n care crete rolul de organizator (de
antreprenor) al ageniilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exemplu n cazul
voiajelor forfetare practicate la un pre global (n cazul I.T.-urilor i al Package-Toururilor) i n cazul activitii desfurate direct (pentru mijloacele de transport sau unitile de
cazare nchiriate de ageniile de voiaj n sistemul paual).

18

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

n ceea ce privete ara noastr, agenii economici cu activitate de turism sunt persoane fizice sau
juridice care realizeaz serviciile turistice, de agrement divertisment, servicii balneare, organizarea i
prestarea serviciilor turistice i alte aciuni cu caracter turistic.
Serviciile turistice pot fi prestate i comercializate numai pe baza licenei i a brevetului n
Registru Naional al Turismului.
Agentul de voiaj este proprietarul sau managerul unei societi desfurnd acelai tip de
activitate, spre deosebire de agentul de turism, care este salariatul aflat n relaii directe cu clientela.
Prin agenia de voiaj se nelege o societate comercial de turism, care poate deine un numr
mare de sucursale, denumite pe mai departe agenii de turism.
Practicienii de la noi motiveaz neutralizarea termenului de agenie d evoiaj prin aceea c se
creeaz riscul confuziei cu agenia de voiaj C.F.R.. De fapt, n condiiile prezentate, nu exist o deosebire
de esen ntre obiectul de activitate al unei agenii de turism, care vinde i bilete la mijloacele d
etransport i al unei agenii de voiaj C.F.R.
n primul caz se vor vinde i produse turistice (sejururi, circuite cuprinznd pachete de servicii).
La rndul su S.N.C.F.R. poate monta astfel de produse, pe care s le vnd prin agenii sau sucursalele
proprii.
n rile cu activitate turistic susinut, ageniile de turism reprezint o ntreprindere
independent sau o reea de sucursale (birouri), avnd ca obiect rezervarea i comercializarea de bilete la
mijloacele d etranspor (Frana 60-80% din cifra de afaceri), vanzarea produselor turistice (voiaje
forfetare) fabricate de ctre touroperatori. n sens mai larg, touroperatorul nsui este un agent de voiaj.
n Romnia, sucursalele de vnzare a produselor turistice sunt numite agenii de transport dup modelul
vnzrilor de zboruri seci, care s nu se asocieze altor servicii n cadrul unui produs turistic se
introduce cu timiditate. Problema principal pare a fi cea a cedrii unor comisioane de ctre turiti n
favoarea vnztorilor (Frana 6,7% pentru transportul intern i 10% pentru transportul internaional).
Agentul economic cu activitate de turism are urmtoarele drepturi:
a. s presteze i scomercializeze servicii turistice, n condiiile legii;
b. s primeasc asisten de specialitate i informaii generale privind strategia i programele de
dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului i a instituiilor din subordinea sa;
c. s fie inclus, la cerere, n programele de pregtire profesional iniiate de Ministerul Turismului;
d. s participe la aciunile d epromovare naional i internaional i s fie inclus n cataloage,
ghiduri i alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice;
e. s beneficieze de facilitile acordate de stat i de alte organisme i organizaii, conform
prevederilor legale, n scopul stimulrii activitii de turism;

19

LEGISLATIE IN TURISM
f.

2014-2015

s obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie unde presteaz servicii turistice,
corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiv;

g. s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului de dotare i


calitii serviciilor.
Agentul economic din turism are urmtoarele obligaii:
a. s realizeze servicii turistice la nivelul i n limitele prevederilor licenei prin care a fost abilitate
ca prestator sau comercializator n turism;
b. s se nscrie n Registrul Naional al Turismului;
c. s se presteze servicii turistice la nivelul unitii respective;
d. s practice tarife i preuri corespunztoare categoriei de ncadrare, potrivit certificatului de
clasificare acordat i normelor Ministerului Turismului;
e. s funcioneze cu personal brevetat i calificat, dup caz, n conformitate cu Nomenclatorul de
profesiuni i funcii elaborat de Ministerul Turismului i Proteciei Sociale;
f.

s afieze, n form vizibil i clar, lista serviciilori tarifelor practicate;

g. s apere interesele i s asigure securitatea turitilor, informarea lor adecvat, precum i


despgubirea acestora n cazul apariiei unor prejudicii, conform prevederilor legale;
h. s asigure, potrivit legii, exploatarea raional a patrimoniului turistic, asigurnd totodat
protecia i conservarea acestuia i a mediului;
i.

s transmit datele statistice conform sistemului informaional al turismului i reglementrilor


Comisiei Naionale pentru Statistic.

Referine bibliografice:

20

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Ordinul 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii


Legea nr.137/2002 privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii
Hotrrea nr. 1122/2004 privind organizarea i funcionarea Institutului Naional de CercetareDezvoltare n Turism - Bucureti
Hotararea nr. 185 din 2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Educaiei
Naionale
Hotrrea 430/2013 privind organizrea li funcionarea Departamentului pentru ntreprinderi
Mici i Mijlocii, Mediul de Afaceri i Turism
Hotrrea Guvernului nr.9 / 2013 privind organizrea i funcionarea Autoritii Naionale
pentru Turism
***, Statut din 16 septembrie 2009 al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi
din Romania

21

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

4.1. Acordarea, vizarea si radierea licentei de turism


n situaia n care nu sunt ndeplinite criteriile pentru emiterea licenei i brevetului de
turism, Ministerul Turismului va comunica solicitanilor motivul pentru care acestea nu pot fi
eliberate.
Licenta i brevetul de turism sunt netransmisibile i se afieaz n copie autentificat la
loc vizibil n incinta ageniei de turism i a filialelor acesteia.

Eliberare licen de turism - Operatorul economic solicit instituiei publice centrale

responsabile n domeniul turismului eliberarea licenei de turism nainte de nceperea desfurrii


activitii de organizare, ofertare, comercializare a serviciilor i/sau a pachetelor de servicii
turistice n baza unei documentaii:
a) declaraie standardizat dat pe propria;
b) certificat constatator (forma extins) emis de Oficiul Registrului Comerului, din care s
rezulte activitile autorizate a fi desfurate la punctul de lucru i codul/codurile CAEN
corespunztoare, pentru tipul ageniei de turism respective;
c) copia contractului care atest dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosin asupra
spaiului n care se desfoar activitatea ageniei de turism/structurii de primire turistic;
d) certificat de cazier fiscal aparinnd operatorului economic solicitant - persoan juridic,
precum i asociailor/acionarilor, unic sau majoritar, dup caz, managerului/administratorului
ageniei de turism din care s rezulte c nu a svrit fapte sancionate de legile financiare,
vamale i cele care privesc disciplina financiar;
f) dovada nregistrrii contractului de munc n registrul general de eviden a salariailor
(extras REVISAL - vizat pentru conformitate de semnatarul declaraiei standardizate) nsoit de
documentul care atest pregtirea profesional a persoanei care asigur conducerea operativ a
ageniei de turism.

Eliberarea anexei licenei de turism - n vederea eliberrii anexei licenei de turism

pentru filiala/sucursala/reprezentana/sediul secundar al acesteia, operatorul economic depune la


sediul instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului urmtoarea documentaie:

22

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

a) declaraie standardizat dat pe propria rspundere;


b) certificat constatator (forma extins) emis de Oficiul Registrului Comerului, din care s
rezulte activitile autorizate a fi desfurate la punctul de lucru i codul/codurile CAEN
corespunztoare, pentru tipul ageniei de turism/structurii de primire turistic respective;
c) copia poliei valabile de asigurare privind asigurarea rambursrii cheltuielilor de repatriere
i/sau a sumelor achitate de turiti pentru achiziionarea serviciilor/pachetelor de servicii
turistice, n cazul insolvabilitii sau a falimentului ageniei de turism;
d) copia contractului care atest dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosin asupra
spaiului n care se desfoar activitatea ageniei de turism;
e) dovada nregistrrii contractului de munc n registrul general de eviden a salariailor
(extras REVISAL - vizat pentru conformitate de semnatarul declaraiei standardizate) nsoit de
documentul care atest pregtirea profesional a persoanei care asigur conducerea operativ a
filialei ageniei de turism;
f) copia licenei de turism.

Schimbare

sediu

al

ageniei

de

turism

sau

schimbare

sediu

pentru

filiala/sucursala/reprezentana/sediul secundar al acesteia: - n vederea eliberrii licenei de


turism sau a anexei licenei de turism pentru filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentana
acesteia, n situaia schimbrii sediului, operatorul economic transmite instituiei publice centrale
responsabile n domeniul turismului o documentaie cu urmtorul coninut:
a) cerere de modificare a sediului ageniei de turism n cauz, cu meniunea adresei noului
sediu sau punct de lucru;
b) licena de turism sau dup caz, anexa licenei de turism - n original;
c) certificat constatator (forma extins) emis de Oficiul Registrului Comerului, din care s
rezulte activitile autorizate a fi desfurate la noul sediu sau punct de lucru i codul/codurile
CAEN corespunztoare, pentru tipul ageniei de turism respective;
d) copia contractului care atest dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosin asupra
spaiului n care se desfoar activitatea ageniei de turism;
e) copia poliei valabile de asigurare privind asigurarea rambursrii cheltuielilor de repatriere
i/sau a sumelor achitate de turiti pentru achiziionarea serviciilor/pachetelor de servicii
turistice, n cazul insolvabilitii sau a falimentului ageniei de turism.

23

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Schimbare denumire agenie de turism - n vederea eliberrii licenei de turism i dup

caz a anexei licenei de turism pentru filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentana acesteia, n


situaia schimbrii denumirii ageniei de turism, operatorul economic va depune la sediul
instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, urmtoarea documentaie:
a) cerere de modificare a denumirii ageniei de turism n cauz, din care s rezulte noua
denumire;
b) licena de turism i dup caz, anexa/anexele licenei de turism - n original;
c) copia poliei valabile de asigurare privind asigurarea rambursrii cheltuielilor de repatriere
i/sau a sumelor achitate de turiti pentru achiziionarea serviciilor/pachetelor de servicii
turistice, n cazul insolvabilitii sau a falimentului ageniei de turism.

Schimbare titular al licenei de turism - n cazul schimbrii operatorului economic,

titular al licenei de turism, care desfoar activitii de organizare, ofertare, comercializare a


serviciilor i/sau a pachetelor de servicii turistice (n funcie de tipul ageniei de turism),
documentaia va cuprinde:
a) declaraie standardizat dat pe propria rspundere de ctre noul titular al licenei de turism.
Declaraia se completeaz i pentru fiecare filial/sucursal/sediu secundar/reprezentan, n
cazul n care acestea exist;
b) certificat constatator (forma extins) emis de Oficiul Registrului Comerului, din care s
rezulte activitile autorizate a fi desfurate la punctul de lucru i codul/codurile CAEN
corespunztoare, pentru tipul ageniei de turism respective;
c) copia poliei valabile de asigurare privind asigurarea rambursrii cheltuielilor de repatriere
i/sau a sumelor achitate de turiti pentru achiziionarea serviciilor/pachetelor de servicii
turistice, n cazul insolvabilitii sau a falimentului ageniei de turism, emis noului titular;
d) copia contractului care atest dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosin asupra
spaiului n care se desfoar activitatea ageniei de turism;
e) certificat de cazier fiscal aparinnd operatorului economic solicitant - persoan juridic,
precum i asociailor/acionarilor, unic sau majoritar, dup caz, managerului/administratorului
ageniei de turism din care s rezulte c nu a svrit fapte sancionate de legile financiare,
vamale i cele care privesc disciplina financiar;
f) licena de turism i dup caz, anexa/anexele licenei de turism - n original, emise anterior;

24

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

g) dovada nregistrrii contractului de munc n registrul general de eviden a salariailor


(extras REVISAL - vizat pentru conformitate de semnatarul declaraiei standardizate) nsoit de
documentul care atest pregtirea profesional a persoanei care asigur conducerea operativ a
ageniei de turism.
Eliberare duplicat licen de turism/anex a licenei de turism - n vederea eliberrii
unui duplicat al licenei de turism/anexei licenei de turism, n cazul pierderii sau deteriorrii,
operatorul economic titular al acesteia/acestora, depune la sediul instituiei publice centrale
responsabile n domeniul turismului, o documentaie cu urmtorul coninut:
a) cerere privind eliberarea unui duplicat al licenei de turism/anexei licenei de turism;
b) anunul din pres privind dovada publicrii pierderii/distrugerii licenei de turism/anexei
licenei de turism, declarat nul.

Retragerea licenei de turism. Licena de turism se retrage de ctre personalul de

specialitate din cadrul instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, n


urmtoarele situaii:
-

desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism/structurii de catre agentii


economici fara licenta de turism;

desfasurarea activitatilor turistice specifice agentiilor de turism/structurii fara licenta sau dupa
retragerea ori suspendarea licentei;

desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism/structurii de catre agentii


economici cu licenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata.

n situaia retragerii licenei n conformitate, operatorul economic poate solicita reluarea


activitii, dup expirarea termenului de 2 ani, solicitnd o nou licen prin depunerea la sediul
administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului a documentaiei necersare.

25

LEGISLATIE IN TURISM

4.2.

Documentaia

necesar

2014-2015

pentru

eliberarea,

preschimbarea

sau

pierderea/deteriorarea brevetului de turism.

Eliberare brevet de turism - n vederea obinerii brevetului de turism, persoana fizic

depune la sediul instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, urmtoarea


documentaie:
a) cerere pentru eliberarea brevetului de turism;
b) curriculum vitae cu precizarea expres a pregtirii profesionale i a experienei profesionale;
c) copie de pe actul de identitate, certificat pentru conformitate de ctre titular;
d) copie de pe actele care atest pregtirea profesional, certificat pentru conformitate de ctre
titular;
Cursul de formare managerial n turism trebuie s aib o durat de 6 luni (720 ore) i s fie
acreditat de Autoritatea Naional de Calificri.
e) copie de pe actele care atest experiena profesional, certificat pentru conformitate de
ctre titular (copie carte de munc sau extras de la REVISAL);
f) certificat de cazier fiscal aparinnd solicitantului din care s rezulte c nu a svrit fapte
sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar;
g) copie de pe atestatul de limb strin de circulaie internaional, certificat pentru
conformitate de ctre titular:

Preschimbare brevet de turism - n cazul n care au intervenit modificri privind

ndeplinirea criteriilor de acordare a brevetului de turism care s permit unei persoane, conform
legislaiei n vigoare, obinerea brevetului de turism pentru o funcie superioar, deintorul
brevetului de turism poate solicita preschimbarea brevetului de turism. n aceast situaie pot fi
deintorii brevetelor de turism emise anterior pentru funciile de: cabanier, director de agenie de
turism, director de hotel sau director de restaurant care ndeplinesc criteriile privind eliberarea
brevetului de turism pentru funcia de manager n activitatea de turism. Persoana n cauz trebuie
s depun la sediul instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, urmtoarea
documentaie:
a) cerere pentru eliberarea brevetului de turism;

26

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

b) curriculum vitae cu precizarea expres a pregtirii profesionale i a experienei profesionale;


c) copie de pe actul de identitate, certificat pentru conformitate de ctre titular;
d) copie de pe actele care atest pregtirea profesional, certificat pentru conformitate de ctre
titular;
e) copie de pe actele care atest experiena profesional, certificat pentru conformitate de
ctre titular;
f) copie de pe atestatul de limb strin de circulaie internaional, certificat pentru
conformitate de ctre titular;
g) certificat valabil de cazier judiciar, fr nscrieri;
h) certificat de cazier fiscal aparinnd solicitantului din care s rezulte c nu a svrit fapte
sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar;
i)

originalul brevetului (brevetelor) de turism emis(e) anterior, dup caz.

Eliberare duplicat brevet de turism - n cazul pierderii sau deteriorrii brevetului de

turism, persoana n cauz poate solicita eliberarea unui duplicat al brevetului de turism. n acest
sens, solicitantul depune la sediul instituiei publice centrale responsabile n domeniul turismului,
o documentaie cu urmtorul coninut:
a) cerere pentru eliberarea brevetului de turism;
b) copie certificat pentru conformitate de ctre titular de pe actul de identitate;
c) anunul sau copia anunului de pierdere a brevetului de turism, certificat pentru
conformitate de titular prin care l declar nul, publicat ntr-un cotidian local sau naional, dup
caz;
d) originalul brevetului de turism deteriorat, dup caz;
e) certificat valabil de cazier judiciar, fr nscrieri;
f) certificat de cazier fiscal aparinnd solicitantului din care s rezulte c nu a svrit fapte
sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar.
Criteriile minime obligatorii pentru obinerea brevetului de turism
Manager n activitatea de turism

Director de agenie de turism

n vederea obinerii brevetului de turism pentru n vederea obinerii brevetului de turism pentru
funcia de manager n activitatea de turism, funcia de director de agenie de turism,

27

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

solicitantul trebuie s ndeplineasc una din solicitantul trebuie s ndeplineasc una din
urmtoarele cerine:
urmtoarele cerine:
- este absolvent cu examen de licen al
- este absolvent cu examen de licen al
unei faculti acreditate cu specializare
unei faculti acreditate i al unui curs
turism i al unui curs de formare
de formare managerial specific
managerial/masterat/doctorat
n
activitilor ageniilor de turism, are o
domeniul turismului, dup caz;
vechime n munc de minim 2 ani n
- este absolvent cu examen de licen al
domeniul turismului ntr-o funcie de
unei faculti acreditate cu specializare
conducere i deine un atestat de limb
turism i care deine o vechime n
strin de circulaie internaional(dup
munc de minim 2 ani n domeniul
caz);
turismului, ntr-o funcie de conducere
- este absolvent al unui liceu, cu diplom
sau de specialitate;
de bacalaureat i al unui curs de
- este absolvent cu examen de licen al
formare managerial specific activitii
unei faculti acreditate i al unui curs
ageniilor de turism, are o vechime n
de formare
managerial/ masterat/
munc de minim 3 ani n domeniul
doctorat n domeniul turismului, are o
turismului ntr-o funcie de conducere
vechime n munc de minim 2 ani n
sau o vechime n munc de minim 5 ani
domeniul turismului ntr-o funcie de
n domeniul turismului ntr-o activitate
conducere i deine un atestat de limb
calificat de specialitate i deine un
strin de circulaie internaional(dup
atestat de limb strin de circulaie
caz);
internaional.
- este absolvent cu examen de licen al
unei faculti acreditate i are o
vechime de minim 3 ani ntr-o funcie
de specialitate n cadrul instituiei
publice centrale responsabile n
domeniul turismului.
Director de hotel

Director de restaurant

n vederea obinerii brevetului de turism pentru


funcia de director de hotel, solicitantul trebuie
s ndeplineasc una din urmtoarele cerine:
- este absolvent cu examen de licen al
unei faculti acreditate i al unui curs
de formare managerial specific
activitii hoteliere, are o vechime n
munc de minim 2 ani n domeniul
turismului ntr-o funcie de conducere
i deine atestat de limb strin de
circulaie internaional (dup caz);
- este absolvent al unui liceu, cu diplom
de bacalaureat i al unui curs de
formare managerial specific activitii
hoteliere, are o vechime n munc de

n vederea obinerii brevetului de turism pentru


funcia de director de restaurant, solicitantul
trebuie s ndeplineasc una din urmtoarele
cerine:
- este absolvent cu examen de licen al
unei faculti acreditate i al unui curs
de formare managerial specific
activitii de restauraie, are o vechime
n munc de minim 2 ani n domeniul
turismului ntr-o funcie de conducere i
deine un atestat de limb strin de
circulaie internaional(dup caz);
- este absolvent al unui liceu, cu diplom
de bacalaureat i al unui curs de
formare managerial specific activitii

28

LEGISLATIE IN TURISM
minim 3 ani n domeniul turismului
ntr-o funcie de conducere sau o
vechime n munc de minim 5 ani n
domeniul turismului ntr-o activitate
calificat de specialitate i deine un
atestat de limb strin de circulaie
internaional.

2014-2015
de restauraie, are o vechime n munc
de minim 3 ani n domeniul turismului
ntr-o funcie de conducere sau o
vechime n munc de minim 5 ani n
domeniul turismului ntr-o activitate
calificat de specialitate i deine un
atestat de limb strin de circulaie
internaional.

Cabanier
n vederea obinerii brevetului de turism pentru funcia de cabanier, solicitantul trebuie s fie
absolvent al unui liceu, cu diplom de bacalaureat i al unui curs de formare managerial specific
activitii hoteliere.

29