Sunteți pe pagina 1din 30

5.1.

Dotarea formatiei de salvare montana


Formaia de salvare montan este dotat de ctre consiliul judeean sau local, dup caz, cu
materiale de intervenie, salvare i transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor
prevzute n anexa nr. 11.
Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din
Romnia.
Conductorul formaiei SALVAMONT rspunde de folosirea i de pstrarea acestor materiale.
Fiecare membru al formaiei SALVAMONT este dotat cu echipament i trus de prim ajutor,
conform baremurilor prevzute la anexa nr. 1 din aceesi lege.
Pentru acordarea asistenei medicale de urgen la locul accidentului, membrii formaiilor SALVAMONT
vor efectua o perioad de instruire la nivelul serviciilor de ambulan judeene sau al unitilor de primire
a urgenelor din cadrul spitalelor judeene.
nsemnele, legitimaiile i culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor
SALVAMONT sunt unice pe ntregul teritoriu al Romniei i se stabilesc de ctre Asociaia Naional a
Salvatorilor Montani din Romnia.
Folosirea acestor nsemne de ctre persoane neautorizate constituie infraciune i se pedepsete conform
legislaiei n vigoare.
La aciunile de patrulare preventiv sau la interveniile cu un grad redus de complexitate pot
participa ca voluntary i persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul efului formaiei de
salvare montan, care va ine o eviden a acestora.
Finanarea serviciilor publice judeene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea i echiparea
cabanelor cu aparatur, instrumente i materiale necesare desfurrii activitii, se face din bugetele
proprii ale judeelor sau din bugetele locale, dup caz.
Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate i dotate se face prin hotrre a consiliului
judeean sau local, dup caz, cu consultarea Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din Romnia.
Serviciile medicale de urgen furnizate de formaiile SALVAMONT cu personal medical
autorizat se subcontracteaz cu serviciile de ambulan.
n cazul accidentelor n muni formaiile SALVAMONT apeleaz serviciul de ambulan care are
obligaia de a prelua de la acesta accidentaii care necesit spitalizare.

Hotrrea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea
accidentelor montane i organizarea activitii de salvare n muni

Membrii formaiilor de salvare montan, care au ncheiat contracte de colaborare i de voluntariat


i care particip la activitile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventiv, salvare, pregtire i
perfecionare, pot fi scoi de la locul de munc pe durata desfurrii acestora, prin negociere ntre
consiliile judeene sau locale, dup caz, i unitile/instituiile unde aceste persoane i desfoar
activitatea. Pentru perioada respectiv membrii echipelor SALVAMONT beneficiaz de salariul mediu pe
economie i de meninerea calitii de persoan ncadrat cu contract individual de munc la
unitile/instituiile unde aceste persoane i desfoar activitatea.
Fiecare membru al formaiei SALVAMONT primete, pe perioada activitii de patrulare, precum
i de salvare n muni constnd n cutarea, acordarea primului ajutor medical i transportul
accidentatului, o indemnizaie de periculozitate care se stabilete prin hotrre a consiliului judeean sau
local, n raport cu riscurile i cu condiiile naturale specifice, precum i cheltuielile de cazare i transport.
Agenii economici din turism asigur echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor
de transport pe cablu i a serviciilor de cazare i alimentaie pe perioada n care acestea sunt n aciuni de
patrulare preventiv i de salvare n muni.
Serviciile publice SALVAMONT beneficiaz de o frecven radio de urgen naional, care este
pus la dispoziie n mod gratuit, precum i de o pereche de frecvene de lucru pe repetor pentru probleme
de organizare i cooperare n muni, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.
Refugiile i bazele SALVAMONT trebuie s fie dotate cu staii de radioemisie fixe.
Membrii formaiilor de salvare montan ncheie asigurri pentru rspundere civil profesional,
de via sau pentru accidente.
Msuri de prevenire a accidentelor montane
Pentru adpostirea persoanelor aflate n dificultate, surprinse de schimbri meteorologice brute
n zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajeaz sau se reamenajeaz refugii.
Lucrrile de amenajare, precum i de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT i a
punctelor sanitare SALVAMONT se execut de ctre consiliile judeene i locale n a cror raz
administrativ-teritorial se afl, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.
Fondurile necesare pentru amenajarea i ntreinerea traseelor turistice montane, precum i pentru
construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT i a punctelor sanitare SALVAMONT se asigur din
bugetele proprii ale judeelor i din bugetele locale.
Persoanele fizice sau juridice care administreaz cabane montane au urmtoarele obligaii principale:

a) s doteze cabanele, cu finanarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare
luminoase pentru orientarea turitilor n timpul nopii i n condiii meteorologice care prezint
pericol de accidentare; post telephonic fix sau mobil i staie de emisie-recepie radio; mijloace de
avertizare sonore la cabanele de creast, care vor fi folosite n mod intermitent pentru orientarea
turitilor n timpul unor condiii meteorologice deosebite, precum i ca semnal de alarm n caz
de accidente, semnal stabilit convenional ntre cabanieri, echipele SALVAMONT, unitile din
apropiere ale Ministerului Aprrii Naionale i Ministerului de Interne i staiile meteorologice;
materiale, instrumente i medicamente prevzute n anexa nr. 1, pentru cabane;
b) s monteze la cabane panouri cu traseele din zon, diferite pentru sezonul de var i pentru cel de
iarn, cu marcarea distinctiv a poriunilor periculoase i a refugiilor care pot fi folosite;
c) s ntocmeasc registrul de trafic al turitilor la caban;
d) s afieze zilnic buletinul meteorologic;
e) s informeze turitii asupra celor mai convenabile ci de acces, n funcie de condiiile
meteorologice ale zilei.
Persoanele fizice sau juridice care organizeaz aciuni turistice n muni au urmtoarele obligaii
principale:
a) s utilizeze ghizi montani calificai, dotai cu mijloace de comunicaie (telefon mobil, staie radio
de comunicaie) capabile s asigure legtura cu punctele de alarmare a formaiilor SALVAMONT;
b) s informeze turitii asupra condiiilor meteorologice ale zilei;
c) s recomande turitilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) s utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenei grupului i condiiilor
meteorologice.
Constituie contravenii urmtoarele fapte:
a) neorganizarea de ctre consiliile judeene, care au zone montane n raza administrativ-teritorial,
a serviciilor publice SALVAMONT;
b) neefectuarea de ctre consiliile judeene sau consiliile locale, dup caz, a lucrrilor de amenajare
i ntreinere a traseelor turistice montane;
c) neasigurarea formaiilor SALVAMONT i a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de
materiale, medicamente, instrumente i dispozitive prevzute n prezenta hotrre;
Contraveniile se sancioneaz cu amenzi de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele
prevzute la lit. a) i b);

cu amend de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevzute la lit. c) i d).


Amenzile se aplic i persoanelor juridice.
Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de personalul anume mputernicit al
Ministerului Turismului.
Ministerul Sntii i Familiei asigur, prin direciile judeene de sntate public, convocarea i
instruirea anual a cabanierilor nominalizai i a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor
medical i folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.
ANEXA 12
BAREMURI
de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT i a cabanelor cu instrumentar medical, medicamente,
materiale sanitare i
cu materiale pentru intervenie, salvare i transport al
bolnavilor i turitilor accidentai n zona montan
1. Baremul de dotare a fiecrui membru al formaiei SALVAMONT cu echipament individual i materiale
necesare pentru intervenie, salvare i transport al bolnavilor i turitilor accidentai n zona montan:
-

bocanci tip alpin: a) de iarn; b)

schiuri complete (schiuri, bee

de var;

de schi, legturi alpine, legturi

costum alpin (pantalon de var,

de tur, piei de foc);

bluz de var, pelerin de

ochelari de protecie;

ploaie, pantalon de iarn, bluz

casc de protecie;

vtuit,

ln,

vest de siguran;

vtuit,

colari;

hanorac

piolet;

impermeabil);

rucsac;

bocanci de schi;

aparatur

costum de schi;

cciuli de schi;

telefon mobil;

mnui de protecie;

binoclu;

trus medical individual;

lantern cu baterii;

osete

suprapantalon,

de

vest

parazpezi,

de

emisie-recepie

radio;

A Hotrrii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni
2

briceag.

2. Baremul de dotare cu instrumentar sanitar de prim ajutor, cu materiale sanitare i cu medicamente a


trusei individuale de prim ajutor medical a fiecrui membru al formaiei SALVAMONT:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
-

pipet 2 buc.

materiale pentru imobilizri de

foarfece drept 1 buc.

fracturi, seturi 4 buc.

pens Kocher 1 buc.

pens Pean dreapt 1 buc.

dispozitive

pip Guedel 1 buc.

respiraia gur la gur 1 buc.

atel cervical

atele

Krammer

de

diferite

mrimi, atele gonflabile sau alte

"batista salvatorului" sau alte


ajuttoare

pentru

cutie din metal - 20/12 cm 1


buc.

coliere 2 buc.

B. Materiale sanitare:
-

ap oxigenat 200 gr

pansament cu rivanol 2 pachete

alcool sanitar 200 gr

pansament individual 2 buc.

alcool iodat 5% 200 gr

tifon 1 m

comprese sterile, cutii 2 buc.

mnui

fei 5/8 4 buc.

mnui chirurgicale

fei 10/10 4 buc.

folie izolant, tip Sirius, pentru

vat medicinal 200 gr

garou 1 m

role de leucoplast 1 buc.

protejarea accidentatului 1 buc.


-

soluii perfuzabile

C. Medicamente:
-

algocalmin tablete 20 buc.

decongestionant nazal 1 flacon

aspirin tablete 20 buc.

loperamid 10 tablete

bioxiteracor spray 1 flacon

metoclopramid 10 tablete

colir oftalmologic antiseptic 1

crbune medicinal 10 tablete

flacon

proculin picturi 1 flacon

nor spray 1 flacon

saprosan pulvis 1 flacon

paracetamol tablete 20 buc.

mueel (plicuri) 1 pung

unguent cu antibiotice 1 tub

nitroglicerin 1 flacon

scobutil 20 tablete

trombin uscat 1 flacon

codeinfosfat 10 tablete

3. Baremul minim de dotare a echipei SALVAMONT cu echipament i materiale pentru intervenie,


salvare i transport al bolnavilor i turitilor accidentai n zona montan:
-

akij (targ pentru transport

iarna) 2 buc.

aparatur de cutare n avalan


1 buc.

targ cu roi 2 buc.

saci de dormit 6 buc.

trgi speciale 2 buc.

saltele izopren 6 buc.

dispozitive

corturi 2 buc.

surse de nclzire (primusuri) 2

de

transport

abrupt 2 buc.
-

troliu 1 buc.

buc.

sonde avalane 10 buc.

cini de cutare 1

corzi alpine diferite 4 buc. x 80

mijloace

de

transport

auto

specifice (scutere de zpad,

carabiniere 40 buc.

ambulan, main de teren),

cordeline diferite 4 buc. x 50 m

opional 1 buc.

aparatur de iluminat 2 buc.

ciocane alpinism 2 buc.

aparatur pentru avertizare 1

pitoane diferite 40 buc.

buc.
n funcie de complexitatea zonei de activitate, la aceast dotare general se adaug i
alte materiale specifice, conform normelor emise de Asociaia Naional a Salvatorilor
Montani din Romnia.
4. Baremul de dotare a cabanelor cu instrumentar medical de prim ajutor, cu materiale sanitare i cu
medicamentele care se acord gratuit accidentailor sau bolnavilor:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
-

pipet 1 buc.

materiale

foarfece drept 1 buc.

fracturi, seturi 4 buc.

pens Kocher 1 buc.

pens Pean dreapt 1 buc.

dispozitive

pip Guedel 1 buc.

respiraia gur la gur 1 buc.

atele

Krammer

de

diferite

mrimi, atele gonflabile sau alte

pentru

imobilizri

"batista salvatorului" sau alte


ajuttoare

pentru

cutie din metal - 20/12 cm 1


buc.

coliere 2 buc.

B. Materiale sanitare:
-

ap oxigenat 200 gr

alcool iodat 5% 200 gr

alcool sanitar 200 gr

comprese sterile, cutii 2 buc.

fei 5/8 4 buc.

role de leucoplast 1 buc.

fei 10/10 4 buc.

pansament cu rivanol 2 pachete

vat medicinal 200 gr

pansament individual 2 buc.

garou 1 m

tifon 1 m

C. Medicamente:
-

algocalmin fiole 5 buc.

diazepam 10 tablete

algocalmin tablete 20 buc.

laxative comprimate 10 tablete

aspirin tablete 20 buc.

hiposerpil 10

bioxiteracor spray 1 flacon

comprimate

colir oftalmologic antiseptic 2

miofilin 10 tablete

flacoane

milfidipin 10 tablete

nor spray 1 flacon

propanolol 10 tablete

tetraciclin unguent 1 tub

ampicilin 40 capsule

unguent cu antibiotice 1 tub

biseptol 20 tablete

saprosan pulvis 1 flacon

metoclopramid 4 fiole

mueel (plicuri) 1 pung

papaverin 4 fiole

nitroglicerin 1 flacon

scobutil compus 4 fiole

dicarbocalm 1 cutie

fortral 2 fiole

antinevralgice 20 tablete

atropin 2 fiole

talazol 1 flacon

dogoxin 2 fiole

clorocalcin 1 flacon

furosemid 2 fiole

bixtonim 2 flacoane

adrenalin 3 fiole

piramidon 30 tablete

efedrin 5% 3 fiole

emetiral tablete 1 flacon

cofein 4 fiole

revulsin 1 tub

miofilin 4 fiole

ramnolax 2 flacoane

calciu bromat 2 fiole

crbune medicinal 1 cutie

xilin 2% 6 fiole

paracetamol 20 tablete

hemisuc de H 10 fiole

codein fosfatic 1 flacon

diazepam 2 fiole

scobutil 1 flacon

hidrocortizon acetat 4 fiole

ulcerotrat 20 tablete

glucoz 33% 4 fiole

loperamid 20 tablete

adrenostazin 4 fiole

furazolidon 2 flacoane

venostat 4 fiole

romergan 10 tablete

ser antiviperin 2 fiole

anatoxin tetanic 4 fiole

talc 10 plicuri.

5.. Baremul de dotare a cabanei cu materiale pentru intervenie, salvare i transport al bolnavilor i
turitilor accidentai n zona montan:
-

corzi alpine 80 m 2 buc.

sonde avalan 10 buc.

akij (targ pentru transport


iarna) 1 buc.

targ alpin pentru var 2 buc.

carabiniere 10 buc.

ciocan alpin 1 buc.

lanterne 4 buc.

pitoane diferite 20 buc.

cordeline - 50 m 2 buc.

rucsac 1 buc.

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

ANEXA 23
CRITERIILE
de clasificare a traseelor turistice montane
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de
dificultate i nivelul de echipare a turitilor.
a) Timpul de mers se nscrie n fia tehnic i pe indicatoare, exprimat n ore, fraciuni de or i, mai rar,
n minute i se va calcula astfel:
-

pe teren plat i pe pante mici, 4 km/h;

n urcu, pe potec amenajat, 350 m diferen de nivel/h;

n urcu, pe potec neamenajat, 250 m diferen de nivel/h;

n coborre, pe potec amenajat, 450 m diferen de nivel/h;

n coborre, pe potec neamenajat, 400 m diferen de nivel/h.


La o or de mers se adaug 10 minute necesare odihnei. Distana n kilometri se

utilizeaz n calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat i cu maximum 20% de mers
pe pant cu nclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distanelor i timpilor de mers se efectueaz msurtori pe teren i pe
hart.
b) Sezonalitatea este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart n: trasee de primvar i
de toamn, trasee de var i trasee de iarn.
c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart n:
-

trasee cu grad mic de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore;


diferena de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu necesit pregtire fizic
special;

trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 4 - 8


ore; diferena de nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic susinut numai pe unele etape ale
traseului, care necesit o condiie fizic i orientare bune;

trasee cu grad mare de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 5 - 9


ore; diferena de nivel -800 - 1.500 m; efort fizic continuu i intens, care necesit o foarte
bun condiie fizic i antrenament nainte de abordarea traseului.

d) Nivelul de echipare solicitat drumeilor este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart
n:
A Hotrrii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni
3

LEGISLATIE IN TURISM
-

2014-2015

trasee care nu necesit echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se
desfoar pe poteci amenajate, drumuri forestiere i nu prezint poriuni accidentate;

trasee care necesit echipament de drumeie de complexitate medie; acest tip de traseu se
desfoar pe poteci cu poriuni accidentate, grohotiuri, pante alunecoase cu grad de
nclinare mediu;

trasee care necesit echipament de drumeie special i complex; acest tip de trasee se
desfoar pe poteci accidentate, puin conturate i/sau pe poriuni fr potec, cu pante
abrupte care necesit uneori ajutorul minilor pentru ascensiune.
ANEXA 34
SEMNELE
utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane i condiiile
de detaliu tehnic pe care acestea trebuie s le ndeplineasc
pentru asigurarea uniformitii i respectrii inscripionrii internaionale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeaz urmtoarele semne:


a) banda vertical - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite i magistrale, care
sunt, de regul, trasee de creast;
b) crucea cu brae egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legtur;
c) triunghiul echilateral - pe fond alb - i punctul ntr-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea
traseelor secundare;
d) punctul cu cercuri duble de culoare alb i roie pentru traseele dus-ntors.
Culorile pentru semnele de marcaj sunt: rou, galben i albastru, obligatoriu pe fond alb.
Pentru asigurarea uniformitii i respectrii inscripionrii internaionale semnele de marcaj vor
ndeplini urmtoarele condiii de detaliu tehnic:
a) se vor ncadra ntr-un patrulater imaginar cu laturile de 16 - 20 cm;
b) benzile de culoare vor avea o lime de 6 cm, iar cele de culoare alb, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16
cm);
c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare alb, de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);
d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare alb, o lime de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);

A Hotrrii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni
4

10

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

e) crucea de culoare va avea cele dou benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare alb, de 5
cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
f) semnele de marcaj se vor aplica n ambele sensuri de circulaie, la distane astfel apreciate nct
s fie uor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcii de mers i la nlimea de 1,5
- 2 m fa de sol;
g) n golurile alpine i n poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stlpi confecionai
din evi metalice; stlpii vor fi vopsii mai nti cu grund de protecie, apoi cu vopsea de culoare
alb i neagr, n dungi alternative de 30 cm lime, vor fi prevzui la partea inferioar cu gheare
pentru fixarea n fundaii de ciment i apoi, n pmnt i la partea superioar, cu o palet pentru
semnele de marcaj;
h) pentru protecia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind
interzis fixarea n cuie a altor indicatoare;
i)

n zonele stncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau
pe lespezi plate din piatr, implantate n grmezi de pietre, cimentate, cu o nlime de 0,4 - 0,6
m; n zonele n care traseul turistic montan este bine trasat i nu are ramificaii nu se va face exces
de semne, dar se vor marca n mod deosebit intrrile n pdure (din drumuri, poieni, goluri alpine,
vi) prin unul sau mai multe semen uor vizibile;

j)

pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, n grup, unul sub
altul, i nu alternativ, la distane mari unul de altul; n zonele stncoase semnele de marcaj se vor
grupa orizontal;

k) n punctele de inflexiune a direciei de mers a potecii se vor aplica sgei bicolore (culoarea alb
+ culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcional; sgeata va avea o lungime de 40 - 50
cm, o lime total de 8 10 cm i unghiul direcional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade,
75 grade, 90 grade, 105 grade i de 120 grade;
l)

n zone deosebit de circulate i expuse fenomenului de cea marcajul care va indica apropierea
refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenionare acustic sau vizual, acionat
electric sau mecanic; n cazul cabanelor funcionarea acestui sistem va fi n responsabilitatea
cabanierului;

m) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante i rezistente la ger, cldur,
soare, umezeal i agenii poluani corosivi;
n) se va evita marcarea drumurilor publice i a drumurilor forestiere altfel dect prin tblie
indicatoare, la capetele acestora; n cazul n care un traseu turistic montan se interfereaz cu un
drum public, traseul va fi marcat astfel nct s fie bine relevate intrrile i ieirile din drumul
public.

11

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015
ANEXA 45

INDICATOARELE
de trasee turistice montane i standardizarea acestora
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:
a) indicatoarele de direcie sunt: indicatoare de direcie simple, care au o lungime de 68 cm i o
lime de 28 cm, i indicatoare de direcie duble, care au o lungime de 78 cm i o lime de 28
cm;
b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm i
63 cm/87 cm), n funcie de volumul de informaii pe care l conin, i sunt amplasate pe vertical
sau pe orizontal, pe un picior sau pe dou picioare;
c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor conine informaii despre traseele turistice
montane marcate i principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezint.
Pe indicatoarele de la intrrile i ieirile de pe traseu vor fi trecute i dificultile
drumeiei astfel:
-

pericol de avalan;

corni pe traseu;

dificulti alpine (pasaje, sritori);

condiii meteo care pot influena substanial parcursul;

orientare dificil;

pant mare i alunecoas;

d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, ruri, monumente ale naturii, vrfuri de munte, ei
importante, pentru alte obiective culturale i de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din
plci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticl, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32
cm/45 cm, n culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:
-

tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare alb pe fond de culoare albastr sunt
pentru lacuri i ruri;

tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare neagr pe fond de culoare galben


sunt pentru monumente ale naturii; tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare
neagr pe fond de culoare alb sunt pentru alte obiective de interes turistic.

A Hotrrii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni
5

12

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea i implantarea lor se


vor face cu respectarea urmtoarelor condiii:
-

stlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m nlime i
de 0,10 m - 0,12 m grosime; stlpii se vor ngropa n fundaii solide, la o adncime de
0,50 m - 0,70 m;

paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcia de mers, iar sgeile,
pe direcia axului traseului; sgeile indicatoare de direcie vor meniona obligatoriu
obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pn la acesta i semnul de marcaj;

tablele indicatoare, care se vor instala n punctele de convergen (rspntie) a mai multe
trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu urmtoarele informaii inscripionate
unele sub altele: semnele de marcaj, direciile de mers i timpul, unele indicaii speciale
(Drum periculos; Atenie, cad pietre.)

Locurile de ncepere a traseelor turistice montane, precum i interseciile traseelor marcate vor
avea amplasate obligatoriu, n ambele sensuri, indicatoare confecionate din plci fibrolemnoase
impermeabilizate sau din fibr de sticl.
Acte normative n vigoare:
Hotrrea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni

13

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Tema 6. Privatizarea societatilor comerciale din turism

Potrivit Hotararii nr.436/2001 se aproba Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din
turism, prevazuta n anexa care face parte integranta din prezenta hotarre.
Ministerul Turismului va aduce la ndeplinire Strategia privind privatizarea societatilor
comerciale din turism.
Obiectivul strategic al Programului de guvernare n domeniul turismului este relansarea rapida si
durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului n cadrul economiei nationale, astfel nct
turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative,
guvernamentale si a administratiei publice locale.
Una dintre principalele actiuni guvernamentale n domeniul turismului o reprezinta ncheierea
procesului de privatizare pna la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea
obiectivelor generale ale Programului de guvernare n turism, ca instrument major n reluarea procesului
de dezvoltare si modernizare n turism si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea
produsului intern brut. Privatizarea n turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti n domeniu lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare si
mbunatatirea managementului.
n anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza
urmatoarele obiective:
1.Preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei de privatizare si realizarea de catre acesta a
procesului efectiv de privatizare.
Portofoliul de societati comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului n baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001
este format din 51 de societati comerciale prevazute n anexele la aceasta, precum si din societati
comerciale care vor fi identificate ulterior sau societati comerciale la care statul va deveni actionar dupa
data intrarii n vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Portofoliul initial se constituie n general din societati comerciale la care statul este actionar
majoritar sau societati la care statul detine pachetul de actiuni de control.
Societatile comerciale care vor intra n portofoliul Ministerului Turismului dupa data intrarii n
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societati comerciale din categoria celor
prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era n curs de desfasurare la data ordonantei de urgenta,
acesta nefiind finalizat prin ncheierea unui contract de vnzare-cumparare de actiuni de catre Autoritatea

14

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, si din societati comerciale la care Ministerul
Turismului devine actionar, n general, cu pachete mici de actiuni ca urmare a majorarii capitalului social
cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate dupa privatizare sau ca urmare a rezilierii
de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de
vnzare-cumparare de actiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
2.Reducerea cotelor de capital detinute de stat la unele societati comerciale ca urmare a retrocedarii unor
active din patrimoniul acestor societati n baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este
posibil, astfel nct sa nu afecteze procesul de privatizare n ansamblu al unei societati comerciale.
3.Atribuirea directa de pachete de actiuni detinute la societatile comerciale catre persoanele ndreptatite n
baza Legii nr. 10/2001, fara a se afecta nsa privatizarea n ansamblu a societatii comerciale.
4.Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printrun management privat (locatii de gestiune, nchirieri, asocieri n participatiune etc.).
Vnzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate ntr-un sistem de management privat
(locatii de gestiune, nchirieri, asocieri n participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii
contractuali, n conditiile n care nu este afectata activitatea societatii comerciale care are n proprietate
activele respective, nu este afectata vnzarea actiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra
sub incidenta Legii nr. 10/2001 si titularii contractelor de locatie, nchiriere sau asociere au efectuat
investitii n activele respective.
5.Utilizarea n procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilitati.
Se vor acorda n procesul de privatizare facilitatile fiscale prevazute n Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor
comerciale din turism si n normele metodologice emise n aplicarea acesteia, cu conditia efectuarii de
investitii de catre cumparator.
6.Publicitatea licitatiilor. n vederea atragerii de investitori pentru societatile si hotelurile importante se va
efectua, pe lnga publicitatea din presa nationala, publicitate pe posturile internationale de televiziune
(TVR International si PRO TV International), precum si pe posturile nationale de televiziune.
Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai putin de
50% din totalul actiunilor n categoria acestor societati comerciale se ncadreaza n general societati
comerciale supuse programului de privatizare n masa prin cupoane nominative de privatizare, program
demarat n temeiul Ordonana de Urgen 88/1997 privind privatizarea societilor comerciale.

15

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Actiunile acestor societati comerciale, daca sunt tranzactionate pe piata de capital, vor fi acordate
cu prioritate persoanelor ndreptatite la despagubiri n actiuni n baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vndute,
de preferinta, prin licitatie publica cu strigare.
Avndu-se n vedere pachetul de actiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), pretul de
pornire la licitatie al unei actiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei actiuni, iar pentru
societatile comerciale ce vor fi vndute pe piata de capital pretul de pornire va fi egal cu pretul de
tranzactionare al respectivelor actiuni pe piata de capital.
Publicitatea vnzarii actiunilor acestor societati comerciale se va face n presa nationala.
La aceste societati comerciale, daca n urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face n
natura, Ministerul Turismului si poate diminua cota de capital social detinuta, pna la retragerea
definitiva din societatea comerciala.
Aceasta strategie se va aplica si n cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine
pachete mici de actiuni, daca vnzarea acestor actiuni nu se ncadreaza n procedura privind dreptul de
preemptiune al actionarilor existenti.
II.Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din
actiuni Societatile comerciale din aceasta categorie vor fi clasificate n mai multe subcategorii, n functie
de situatia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia si de marimea capitalului social:
1.Societati comerciale rezultate n urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui
singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere n participatiune,
nchiriere sau locatie de gestiune, contracte ncheiate pe perioade mari (10-15 ani), facnd practic
neatractive asemenea societati comerciale, ntruct societatea nu desfasoara nici un fel de activitate
proprie. Unele dintre aceste societati comerciale sunt constituite pe structura unor active nationalizate si
care vor fi retrocedate n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
n functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avndu-se n vedere neatractivitatea societatii comerciale n ansamblul ei.
2.Societati comerciale mijlocii si mari care au mai multe active n patrimoniu, dar activele sunt grevate
aproape n totalitate de contracte de locatie, nchiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vndute prin
licitatie cu strigare, iar n unele cazuri se va proceda si la vnzarea unor active din patrimoniul acestora
catre titularii respectivelor contracte, daca acestia au efectuat investitii n activele pe care le
administreaza. Pretul de pornire la licitatie va fi de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avndu-

16

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

se n vedere neatractivitatea societatii comerciale n ansamblul ei, datorata existentei contractelor care
greveaza activele societatii comerciale ale carei actiuni se vnd.
3.Societati comerciale care au n patrimoniu foarte multe active care se ncadreaza n prevederile Legii nr.
10/2001 n aceasta categorie se ncadreaza societati comerciale pe Valea Prahovei, n statiunile balneare
sau n orase mari si n Bucuresti.
n functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avndu-se n vedere neatractivitatea societatii n ansamblul ei.
4.Societati comerciale mari, a caror situatie patrimoniala este deosebita si care necesita strategie proprie
de privatizare:
a)Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane Avndu-se n vedere specificul
balneoclimateric si renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de
degradare avansata a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe baza de negociere cu
ofertanti care sa se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care sa
conduca la reabilitarea acestei statiuni;
b)Societatea Comerciala "Biroul de Turism si Tranzactii" - S.A. (B.T.T.) Privatizarea societatii comerciale
a nceput haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri, societati
mixte), dar si inegala din punct de vedere al efectelor, n cadrul unor active efectundu-se investitii, alte
active genernd nsa pierderi si debite pentru societatea comerciala; s-au facut operatiuni juridice
succesive si incerte asupra terenurilor societatii, care ngreuneaza si ntrzie procesul de privatizare.
n functie de modalitatea de clarificare a situatiei patrimoniale se poate avea n vedere o divizare
a societatii n mai multe societati comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vnzarea actiunilor noilor
societati, constituirea de societati mixte pe structura unor active care sa aduca imediat investitii n activele
respective sau chiar pe ntreaga societate ori chiar vnzarea ntregului pachet de actiuni prin licitatie sau
negociere;
c)Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.
Dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de
fonduri pentru investitii. n ultimul timp s-a produs si o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a
unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni n scaderea numarului de turisti straini veniti n
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Neptun-Olimp.
n vederea relansarii statiunii Neptun-Olimp trebuie sa se actioneze n urmatoarele directii:

17

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si n zona limitrofa acesteia, astfel nct sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrndu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune, precum si ntretinerea spatiilor verzi si a
lacurilor de agrement;
5.construirea unor centre de agrement si de recreere, care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
6.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
7.realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune, care sa aiba n vedere dezvoltarea acesteia;
8.realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea si pe dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Avndu-se n vedere ca nu s-au vndut active din patrimoniul societatii comerciale, precum si
diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie sa aiba n vedere ct mai multe forme de
privatizare (vnzarea de active, constituirea de societati mixte, vnzarea de actiuni precedata de divizarea
societatii comerciale etc.).
Vnzarea celor 13 active aflate n locatie de gestiune, nchiriere sau asociere din perioada 19911993 direct catre partenerii contractuali, avndu-se n vedere ca acestia au investit n activele respective
mai mult dect reprezinta valoarea activelor fara investitii. Vnzarea activelor mici (chioscuri, terase
independente, restaurante sau magazine independente) care erau nchiriate pe perioada de sezon prin
licitatie sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.
Divizarea societatii comerciale n 20-25 societati comerciale noi, pe structura complexelor
hoteliere, avndu-se n vedere functionalitatea acestora si pastrndu-se actuala structura a actionariatului
n noile societati comerciale.
Vnzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de
investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel nct toate activele din statiune sa beneficieze de un program
de investitii care sa conduca la revigorarea ntregii statiuni;
d)Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A.
Desi dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare, n ultimii 2 ani se observa o
reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate n urma privatizarii de catre cumparatori. n ultimul

18

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

timp s-a produs nsa o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar si datorita
factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni n scaderea numarului de turisti straini veniti n
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Mamaia.
n vederea relansarii statiunii Mamaia trebuie sa se actioneze n urmatoarele directii:
1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si n zona limitrofa acesteia, astfel nct sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrndu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune;
5.refacerea sistemului de udare din statiune si a spatiilor verzi;
6.realizarea unor parcari moderne n statiune;
7.construirea unor centre de agrement si de recreere care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
8.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
9.realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune care sa aiba n vedere dezvoltarea acesteia;
10.realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date n contracte de leasing imobiliar sau sunt vndute
n rate pe o perioada de pna la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport n cadrul unor societati
mixte. n administrarea societatii comerciale se mai afla n prezent numai 7 hoteluri si mai multe active de
natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.
Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de
privatizare care trebuie sa aiba n vedere vnzarea de active, constituirea de societati mixte, vnzarea de
actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.
Vnzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de
tenis) si chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se
poate angaja cu forte proprii, prin licitatie, sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care
necesita investitii.

19

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Un alt act normativ care face referire la unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea
nr.137/20021. Acest act normativ stabileste cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, n
baza urmatoarelor principii:
a)asigurarea transparentei procesului de privatizare;
b)vnzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, cu luarea n considerare a tuturor
elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare;
c)asigurarea egalitatii de tratament ntre cumparatori;
d)aplicarea unor programe de restructurare anterioara privatizarii, cu accent pe externalizarea unor
activitati si/sau active, n special a activelor cu caracter social;
e)reconsiderarea datoriilor societatilor comerciale, n vederea sporirii atractivitatii ofertei de privatizare;
f)instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare.
Prevederile prezentei legi se aplica societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar sau asociat, indiferent de actul normativ n baza caruia
societatea comerciala s-a nfiintat, precum si regiilor autonome.
n ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)societati comerciale nseamna orice societate comerciala/companie nationala/societate nationala la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indiferent de actul normativ n baza
caruia au fost nfiintate;
b)regie autonoma nseamna agentul economic nfiintat n baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea
unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, n baza
Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare, precum.
c)actiuni nseamna valorile mobiliare emise de societati comerciale; actiunile pot fi ordinare sau
preferentiale n conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata,
cu modificarile ulterioare; prevederile prezentei legi referitoare la actiuni sunt aplicabile si partilor
sociale;
d)active cu caracter social nseamna bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati
comerciale sau regii autonome, de tipul: crese, gradinite, cabinete medicale, dispensare, camine de
nefamilisti sau blocuri de locuinte, cantine, centrale sau puncte termice, grupuri scolare de orice tip, baze
sportive si de agrement, indiferent de tipul acestora, utilitati de interes local sau zonal, gosdpodarii-anexe
si alte asemenea active, inclusiv dotarile si terenul aferent acestora;

LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele masuri pentru accelerarea
privatizarii (cu modif i complet. ulterioare)

20

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

e)agent de privatizare nseamna orice persoana juridica, romna sau straina, specializata n activitati
financiare, n fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de investitii, societati si fonduri de investitii,
societati financiare, societati care presteaza servicii de contabilitate si audit financiar, consultanta,
intermediere pe piata valorilor mobiliare, precum si cabinete sau societati profesionale de avocatura,
indiferent daca acestea actioneaza individual ori n asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine
se pot asocia cu o persoana juridica sau firma romna din categoriile sus-mentionate;
f)administrarea speciala n perioada de privatizare nseamna procedura de administrare n perioada
cuprinsa ntre data intrarii n vigoare a ordinului ministrului institutiei publice implicate sau, dupa caz,
data emiterii deciziei conducatorului autoritatii administratiei publice locale, prin care se instituie
procedura administrarii speciale, si data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor n situatia
unei privatizari finalizate sau data stabilita prin ordin sau decizie;
g)investitii neterminate nseamna obiective de investitii aflate n diferite stadii de executie, inclusiv cele
aflate n faza de proiecte aprobate, care se ncadreaza n strategiile de dezvoltare sectoriala ale Guvernului
si care necesita atragerea de fonduri din sectorul privat;
h)construieste, opereaza si transfera semnifica metoda prin care investitorul construieste, finanteaza,
dezvolta si opereaza obiectivul pentru o perioada determinata de timp, dupa care transfera obiectivul
initiatorului, n capacitate deplina de functionare si operare si liber de orice sarcini si obligatii;
i)construieste, detine si opereaza semnifica metoda prin care investitorului i se ncredinteaza obiectivul pe
care l construieste, finanteaza, dezvolta si opereaza pentru o perioada nedeterminata de timp, cu
respectarea reglementarilor sectoriale specifice n vigoare;
j)dreptul de optiune este dreptul investitorului care a subscris si a varsat aportul de capital, n urma unei
majorari de capital, de a cumpara ulterior de la institutia publica implicata pachete de actiuni detinute de
aceasta la respectiva societate comerciala, n termenii si la termenele convenite la data majorarii de capital
social.
Diminuarea participatiei statului la societatile comerciale se realizeaza prin utilizarea
urmatoarelor metode:
a)vnzarea de actiuni;
b)majorarea de capital social prin aport de capital privat;
c)transferul cu titlu gratuit sau vnzarea activelor cu caracter social;
d)orice combinatie a metodelor prevazute la lit. a)-c).
Vnzarea de actiuni
Actiunile se pot vinde la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, chiar daca
acest pret este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica implicata. Institutia publica implicata

21

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

este singura autoritate competenta sa decida asupra oportunitatii ncheierii contractului de vnzarecumparare de actiuni, avnd n vedere pe lnga pret si celelalte elemente care compun oferta de
cumparare. Instantele judecatoresti sau arbitrale nu se pot pronunta asupra oportunitatii ncheierii
tranzactiei, ci doar asupra legalitatii acesteia.
Pentru fiecare societate comerciala stabilita prin hotarre a Guvernului, n raport de domeniul de
activitate, marimea capitalului social, numarul de salariati, situatia financiara, gradul de dezvoltare
industriala si de rata somajului zonei unde si desfasoara activitatea societatea comerciala, vnzarea
pachetului de actiuni detinut de catre institutia publica implicata se va face la pretul simbolic reprezentnd
echivalentul unui euro. n acest caz institutia publica implicata selecteaza cumparatorul n functie de
celelalte elemente ale ofertei de cumparare, respectiv: volumul investitiilor angajate, numarul de locuri de
munca ce urmeaza sa fie create si capitalul de lucru. Criteriile de selectie si conditiile detaliate n care se
va efectua vnzarea se vor stabili prin normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi.
Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, romne ori straine, care au
avut contracte de vnzare-cumparare de actiuni ncheiate cu oricare institutie publica implicata si care au
fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hotarre judecatoreasca sau arbitrala definitiva si
irevocabila sau ca efect al conditiilor de rezolutiune stipulate n contractele de vnzare-cumparare de
actiuni, precum si cei care nregistreaza datorii bugetare restante.
Vnzarea actiunilor va fi precedata de ntocmirea unui dosar de prezentare, n functie de metoda
de privatizare aleasa si de pachetul de actiuni oferit la vnzare, potrivit normelor metodologice emise n
aplicarea prezentei legi.
Dosarul de prezentare va cuprinde si drepturile de proprietate industriala si intelectuala. Datele si
informatiile cuprinse n dosarul de prezentare sau documentul de oferta referitoare la situatia economica,
financiara, juridica si patrimoniala a societatii comerciale respective sunt prezentate pe baza declaratiei pe
propria raspundere autentificata a administratorului unic, a membrilor consiliului de administratie sau a
directorului general, dupa caz, precum si a cenzorilor.
n situatia n care institutia publica implicata decide vnzarea actiunilor prin oferta publica ori
prin metode specifice pietei de capital, la bursele de valori sau pe alte piete organizate, interne ori
internationale, documentul de oferta se va ntocmi n conformitate cu reglementarile legale n vigoare
pentru piata de capital.
n cazul vnzarii pachetelor de actiuni reprezentnd pna la 5 % din capitalul social al societatilor
comerciale, institutia publica implicata va ntocmi o fisa de prezentare simplificata.
Vnzarea va fi precedata de publicarea unui anunt de vnzare sau a unei oferte de vnzare,
valabila cel putin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicarii.

22

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Institutia publica implicata poate decide justificat prelungirea termenului de valabilitate a ofertei
de vnzare pentru perioade succesive ce nu pot depasi 30 de zile fiecare si care nu pot nsuma mai mult de
180 de zile.
n cazul vnzarii unor pachete de actiuni mai mari de 33%, institutia publica implicata sau agentul
de privatizare are obligatia sa solicite eliberarea certificatelor de obligatii bugetare pentru stabilirea
situatiei obligatiilor bugetare ale societatilor comerciale supuse privatizarii.
Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, si ale celorlalte
ministere si institutii, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si
autoritatile administratiei publice locale, pentru bugetele locale, vor elibera certificatele de obligatii
bugetare n termen de 30 de zile de la data nregistrarii solicitarii, acestea constituind proba exclusiva a
datoriilor bugetare respective ale societatii comerciale.
Pentru eliberarea certificatelor de obligatii bugetare nu se percep taxe.
n mod exceptional, n raport cu circumstantele economice si cu interesul manifestat de potentialii
cumparatori ori tinnd seama de alte conditii care ar putea influenta negativ rezultatele unui proces de
privatizare, conducerea institutiei publice implicate poate decide, pentru societatile comerciale la care
institutia publica implicata stabileste strategia de privatizare, modificarea sau revocarea ofertei de
vnzare, precum si schimbarea metodei de privatizare, potrivit principiilor din prezenta lege, n conditiile
prevazute n normele metodologice emise n aplicarea acesteia.
O asociatie constituita din salariati, membri ai consiliului de administratie sau pensionari cu
ultimul loc de munca la o societate comerciala poate dobndi actiuni/parti sociale la respectiva societate
comerciala.
Vnzarea se face prin una dintre metodele prevazute la art. 13 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) din prezenta lege.
n vederea accelerarii procesului de privatizare institutia publica implicata va asigura accesul
potentialilor investitori n societatea comerciala, nainte de vnzarea dosarului de prezentare, pentru a-i
sprijini sa-si formeze o opinie generala asupra situatiei acesteia, n scopul scurtarii perioadei de formare a
unei decizii privind achizitionarea pachetului de actiuni ce va fi scos la vnzare la aceasta societate
comerciala.
Informatiile care vor fi puse la dispozitie de societatea comerciala vor contine numai date
generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sa
poata evalua starea actuala a societatii comerciale, perspectivele acesteia dupa privatizare si un volum de
investitii minim necesar.

23

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Dupa vnzarea dosarului de prezentare, la cererea potentialului cumparator, n conditiile


prevazute n normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi, institutia publica implicata si
societatea comerciala supusa privatizarii sunt obligate sa asigure accesul liber la toate datele si
informatiile, cu exceptia celor de natura confidentiala, privind activitatea societatii comerciale, n scopul
ntocmirii de catre acesta a propriului raport de expertiza asupra societatii.
Toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat
certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor ntocmi si vor nainta institutiilor
ndreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, n termen de 60 de
zile de la data intrarii n vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare n vederea eliberarii acestuia.
Institutiile abilitate sa elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului
au obligatia sa emita aceste documente n termen de 15 zile de la depunerea documentatiei si sa transmita,
n termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe certificat catre institutia publica implicata.
Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa solicite nregistrarea majorarii capitalului
social la oficiul registrului comertului n termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului.
n cazul n care administratorii nu solicita nregistrarea majorarii capitalului social n termenul
prevazut la alin. (3), oficiul registrului comertului va nregistra majorarea, la cererea institutiei publice
implicate.
n cazul n care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu
a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul
se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi
considerata aport n natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, n schimbul
careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.
n situatia n care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizeaza dupa
privatizarea societatii comerciale, cumparatorul sau succesorul n drepturi al acestuia are drept de
preferinta la cumparare de la institutia publica implicata a unui numar de actiuni suplimentare necesare
mentinerii cotei de participatie la capitalul social, existenta anterior majorarii acestuia cu valoarea
terenurilor.
Cumparatorul sau succesorul n drepturi al acestuia si poate exercita aceasta preferinta n termen
de 15 zile de la data nregistrarii majorarii capitalului social.
Pretul de vnzare pentru actiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului social cu
valoarea terenului, n situatia exercitarii dreptului de preferinta, este egal cu pretul de oferta stabilit de
institutia publica implicata, n conformitate cu prevederile normelor metodologice emise n aplicarea
prezentei legi. Plata actiunilor se va realiza integral sau n rate. Transferul dreptului de proprietate asupra
actiunilor are loc n momentul platii integrale a acestora.

24

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Pna la expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinta drepturile de vot conferite de


actiunile emise n conformitate cu prevederile alin. (5) sunt suspendate.
n vederea accelerarii procesului de privatizare autoritatea de mediu competenta va emite, n
termen de 10 zile de la depunerea documentatiei necesare de catre societatea comerciala, avizul de mediu.
n cazul necomunicarii avizului n termenul legal, societatea comerciala este considerata ca si desfasoara
activitatea n deplina conformitate cu cerintele legale n vigoare privind protectia mediului.
Institutia publica implicata are obligatia sa includa n dosarul de prezentare sau, dupa caz, n
prospectul de oferta publica obligatiile si raspunderile de mediu stabilite prin avizul de mediu, pe baza
informatiilor cuprinse n bilantul de mediu acceptat de autoritatea de mediu competenta.
Emiterea si/sau revizuirea avizului de mediu este gratuita n cazul societatilor comerciale care
nregistreaza pierderi n bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar anual ncheiat.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot dispune nstrainarea unor active cu caracter social, cu titlu gratuit si cu prioritate catre
autoritatile administratiei publice locale, precum si catre institutii publice si vnzarea acestora catre orice
alta persoana fizica sau juridica interesata, cu exceptia celor care au fost revendicate n conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile ulterioare.
n situatia n care societatea comerciala decide aplicarea masurilor prevazute la alin. (1), adunarea
generala a actionarilor se va convoca n termen de doua zile lucratoare de la luarea deciziei si se va tine n
5 zile de la publicarea anuntului de convocare.
Adunarea generala a actionarilor va hotar reducerea capitalului social din cota de participatie a
statului sau a autoritatii administratiei publice locale, n cazul transferului cu titlu gratuit.
Institutia publica implicata poate conveni, prin contractul de vnzare-cumparare, sa l
despagubeasca pe cumparator pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii n sarcina societatii
comerciale a unor raspunderi, datorate poluarii mediului din activitati trecute, care nu au fost dezvaluite
cumparatorului de institutia publica implicata sau de autoritatea de mediu competenta.
Institutia publica implicata poate sa negocieze si sa convina acordarea unor garantii
cumparatorului pentru daune cauzate acestuia prin faptul ca societatea comerciala este tinuta sa
ndeplineasca vreo obligatie, inclusiv fata de terti, sau sa suporte vreo pierdere ca rezultat al unor acte,
fapte si operatiuni care nu au fost dezvaluite si nici nu puteau fi cunoscute de catre cumparator ca urmare
a efectuarii propriului audit asupra societatii comerciale si a caror cauza a existat la data ncheierii
contractului.

25

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Institutia publica implicata asigura cumparatorilor cu care a ncheiat contracte de vnzarecumparare de actiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora prin executarea unor hotarri judecatoresti
definitive si irevocabile care obliga la restituirea n natura catre fostii proprietari a bunurilor imobile
preluate de stat.
Dispozitii speciale privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale supuse
privatizarii
Institutia publica implicata va solicita consiliului de administratie sau administratorilor
convocarea adunarii generale a actionarilor din societatile comerciale cu capital majoritar de stat, care se
va ntruni n termen de 5 zile de la data solicitarii pentru a decide asupra fuziunii, divizarii ori dizolvarii si
lichidarii.
n termen de 10 zile de la data la care adunarea generala a actionarilor a aprobat fuziunea sau
divizarea societatii comerciale consiliul de administratie va definitiva documentele necesare.
Hotarrea adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea societatii comerciale
poate fi atacata n termen de 5 zile de la data publicarii.
Proiectul de fuziune sau de divizare ntocmit n forma prevazuta de Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile ulterioare, se depune n termen de 3 zile la oficiul registrului comertului de
catre administratorul societatii comerciale.
Creditorii societatii comerciale care fuzioneaza sau se divide, care au o creanta anterioara
publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opozitie n termen de 5 zile de la data publicarii
hotarrii adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea.
Lichidatorul are obligatia ca, n cel mult 10 zile de la data intrarii n functie, sa ntocmeasca
tabelul de creante, care va fi depus la sediul societatii comerciale pentru a putea fi consultat de catre
creditori.
Dreptul de a contesta existenta sau ntinderea unei creante ori rangul acesteia n ordinea de
preferinta se stinge n termen de 15 zile de la data comunicarii acestora n scris de catre lichidator.
Vnzarea bunurilor se face pe baza de licitatie cu strigare, licitatie n plic sigilat ori prin
negociere, n conditiile prevazute n normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi.
Contractul de vnzare a bunului adjudecat se ncheie sub sanctiunea nulitatii, n termen de cel
mult 10 zile lucratoare de la data adjudecarii licitatiei. Lichidatorul poate prelungi acest termen cu cel
mult 5 zile lucratoare.

26

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plati n contul creantelor creditorilor,
indiferent daca acestea sunt ajunse sau nu la scadenta, din sumele obtinute n urma vnzarii bunurilor
mobile si imobile ale societatii comerciale si a valorificarii creantelor fata de terti, n urmatoarea ordine
de preferinta:
a)pentru acoperirea cheltuielilor aferente vnzarii sau ndeplinirii procedurii de lichidare;
b)pentru achitarea salariilor pe cel mult 6 luni anterioare depunerii la oficiul registrului comertului a
hotarrii adunarii generale a actionarilor de dizolvare/lichidare;
c)pentru realizarea creantelor creditorilor n favoarea carora societatea comerciala a constituit un drept de
garantie reala mobiliara sau de ipoteca asupra bunurilor sale mobile ori imobile din sumele obtinute prin
vnzarea acestor bunuri; aceste prevederi se aplica si n ceea ce priveste privilegiile speciale;
d)n contul creantelor statului sau ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din impozite,
taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat,
precum si la fondurile speciale;
e)n contul creantelor statului, provenite din sumele platite de Ministerul Finantelor Publice pentru
garantiile la credite interne si externe executate, precum si pentru credite externe contractate direct de
catre stat, din care s-au facut submprumuturi;
f)n contul creantelor rezultnd din mprumuturi acordate de stat, inclusiv n contul creantelor rezultate
din mprumuturile acordate pentru plata gazelor si energiei electrice conform reglementarilor n vigoare la
data acordarii mprumutului, precum si din creditele acordate societatii comerciale de catre un asociat sau
actionar care reprezinta statul, inclusiv cele izvorte din acte cu titlu gratuit facute de acesta;
g)n contul creditorilor chirografari;
h)n contul actionarilor.
Nici o distribuire de sume catre creditori nu se va putea face mai nainte de ramnerea definitiva a
hotarrilor prin care s-au solutionat cererile formulate n conformitate cu art. 36 alin. (2) ori de la
solutionarea recursului la acestea.
Termenul de prescriptie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operatiune sau un act
prevazut de prezenta lege si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr.
44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se valorifica un drept conferit de acestea este de o luna de la data
la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta operatiunii sau actul atacat ori de la data
nasterii dreptului, cu exceptia cererilor privind executarea obligatiilor prevazute n contractele de vnzarecumparare de actiuni ale societatilor comerciale privatizate, precum si a celor n desfiintarea acestor
contracte carora li se aplica termenul general de prescriptie.

27

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

Cererile prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut n prezenta lege si n Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se
valorifica un drept conferit de acestea sunt de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor si se judeca
de urgenta si cu precadere.
Daca sunt motive ntemeiate pentru care partile nu sunt n masura sa si prezinte apararile n mod
complet, instanta va putea, n mod exceptional, sa acorde un singur termen n cunostinta de cel mult 5
zile, pentru aceste motive.
Instanta este obligata sa pronunte hotarrea n termen de 3 zile de la nchiderea dezbaterilor si sa
comunice partilor hotarrea n cel mult 5 zile de la pronuntare.
Contractele de vnzare-cumparare de actiuni ncheiate n cadrul procesului de privatizare de
institutia publica implicata constituie titluri executorii n cazul nendeplinirii de catre cumparatori a
obligatiilor pecuniare asumate. Constituie titluri executorii si contractele de garantie reala mobiliara
ncheiate ntre institutia publica implicata si cumparator.
Notificarea prin care institutia publica implicata nstiinteaza cumparatorul asupra desfiintarii
contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie nscrisul n baza caruia se efectueaza
renregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de catre societatea de registru independenta care
tine registrul actionarilor respectivei societati comerciale si de catre oficiul registrului comertului, fara a
mai fi necesara ndeplinirea vreunei alte formalitati.
n scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot delega unor agenti
de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, n baza unui mandat.
Agentii de privatizare vor prezenta, la cererea institutiei publice implicate mandante, rapoarte cu
privire la activitatile efectuate si vor exercita pe perioada mandatului, n mod exclusiv, atributiile
delegate. Mandatul se acorda n legatura cu privatizarea/restructurarea/lichidarea unei societati comerciale
sau

unui

grup

de

societati

comerciale,

cuprinse

programe

speciale

de

privatizare/restructurare/lichidare selectate de institutia publica implicata, n conformitate cu prevederile


normelor metodologice emise n aplicarea prezentei legi, fie pentru vnzarea de actiuni, fie pentru
vnzarea de active.
n termen de 15 zile de la primirea propunerii de vnzare de actiuni/active, formulata de agentul
de privatizare, institutia publica implicata mandanta este obligata sa ncheie contractul de vnzarecumparare de actiuni/active sau sa comunice motivul refuzului propunerii.
n exercitarea atributiilor ce le revin, potrivit prevederilor prezentei legi, n legatura cu o societate
comerciala sau cu un grup de societati comerciale, agentii de privatizare actioneaza n numele si n contul
institutiilor publice implicate si au toate drepturile aferente actiunilor acestora la societatile comerciale,
inclusiv exercitiul puterilor si beneficiile speciale acordate institutiilor publice implicate prin prezenta

28

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

lege si prin normele metodologice emise n aplicarea acesteia, potrivit mandatului acordat, cu exceptia
dreptului la dividende si a oricarui drept de preferinta.
Institutia publica implicata va organiza selectarea prin licitatie restrnsa a agentilor de privatizare
cu care va ncheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise n aplicarea prezentei legi,
si care vor derula aceste contracte. La aceasta licitatie vor fi invitati sa participe doar acei potentiali agenti
de privatizare care au fost preselectati de institutia publica implicata pe baza unui set de criterii de
selectie. Indiferent daca actioneaza individual ori asociati, agentii de privatizare n cauza trebuie sa
satisfaca anumite standarde minime de calificare.
Pentru societatile comerciale aflate n proces de privatizare la data intrarii n vigoare a prezentei
legi se instituie de drept procedura de administrare speciala n perioada de privatizare.
Procedurile de privatizare si vnzarile de active aflate n curs de desfasurare la data intrarii n
vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoasterea valabilitatii actelor si
etapelor consumate.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot sa participe cu aport de capital la constituirea de societati comerciale cu capital mixt cu
personalitate juridica romna.
Constituirea societatilor comerciale cu capital mixt se va realiza prin asociere cu persoane fizice
sau persoane juridice cu capital majoritar privat.
Societatea comerciala cu capital mixt nou-creata va avea drept de preferinta la cumpararea
activelor, mijloacelor fixe si a imobilizarilor corporale si necorporale ale societatii comerciale fondatoare,
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, si care sunt necesare si
concura n mod direct la realizarea obiectului principal de activitate al societatii comerciale cu capital
mixt.
Societatea comerciala cu capital mixt si poate exercita dreptul de preferinta n termen de 15 zile
calendaristice de la data primirii notificarii intentiei de vnzare facute de societatea comerciala fondatoare
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.
n cazul neexercitarii dreptului de preferinta societatea comerciala fondatoare la care statul sau o
autoritatea a administratiei publice locale este actionar majoritar va putea vinde bunurile prevazute la alin.
(3), n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
Cheltuielile institutiilor publice implicate includ urmatoarele:
a)cheltuielile proprii de organizare si functionare, care, n cazul institutiilor publice implicate, altele dect
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Oficiul Participatiilor Statului si
Privatizarii n Industrie, sunt limitate doar la cele efectuate n scopul privatizarii;

29

LEGISLATIE IN TURISM

2014-2015

b)cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanti, agenti de privatizare sau firme de avocatura si
cele pentru pregatirea si realizarea privatizarii societatilor comerciale. La propunerea institutiei publice
implicate, prin hotarre a Guvernului, aceste cheltuieli pot fi suportate de catre societatea comerciala
supusa privatizarii;
c)cheltuielile pentru rapoarte de evaluare n procesul de privatizare si postprivatizare pentru expertize,
cautiuni, evaluari n litigii, onorarii executori judecatoresti, documentatii pentru obtinerea avizului de
mediu, precum si alte asemenea cheltuieli;
d)costurile implicate de dizolvarea voluntara si lichidarea societatilor comerciale;
e)sumele cu care institutiile publice implicate participa la majorarea capitalului social al unor societati
comerciale n cazurile prevazute de lege;
f)sumele platite efectiv cumparatorilor, reprezentnd daune suportate de institutia publica implicata ca
urmare a garantiilor acordate de aceasta n contractele de vnzare-cumparare de actiuni, si/sau cheltuielile
efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparator, precum si despagubirile
cuvenite potrivit art. 27-29 din prezenta lege;
g)cheltuielile destinate cofinantarii proiectelor PHARE, inclusiv cele aflate n derulare de catre institutiile
publice implicate, la data intrarii n vigoare a prezentei legi.

Referine bibliografice:

Legea nr.31/1990 privind societile comerciale(cu modificrile i completrile ulterioare)


Legea nr.15/1990 reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale (cu
modificrile i completrile ulterioare)
Ordonana de Urgen nr. 88/1997 privind privatizare societilor comerciale
Legea nr.215/2001 Legea administraiei publice locale
Ordonana de Urgen nr.7/2001 privind unele msuri pentru accelelrarea i finalizarea procesului de
privatizare a societilor comerciale din turism (cu modificrile i completrile ulterioare)
Hotararii nr.436/2001 privind aprobarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism
(cu modificrile i completrile ulterioare)
Ordonana de Urgen nr. 52/2001 privind accelerarea i finalizarea procesului de privatizare a
societilor comerciale din turism (cu modificrile i completrile ulterioare)
Legea nr. 137/2002 privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii (cu modificrile i completrile
ulterioare)

30