Ca orice modernist ce se respecta, Georgescu foloseste termenul de traditie intr-un sens ambi-
gut. Pe de o parte, conotatia sa este strict negatv4,intruchipand ,ahuviunle” nestavilit ale gus-
tulul burghez, pe cate cinematografulll stimuleazd cu interioare de vis:,ca si In America ne com-
pletim prea adeseori cultura la cinematograf".Pe de alt parte, traditia trimite la un anume pro
vinetalism, neexpus progresulu se aceea sursa de incoerente succesive: Cand te nasticontem-
poran al diigentei si copilivest in patriarhala casa de mic ordgel prafu't de provinele, unde nic
‘aloriferul nici bala, nici automebilul, nu au venit inc ct strice linistea este natural s& i supa-
rat pe tot! acest! intrusi costistori si 2gomotoyi, isa regreti «le bon vieux temps."
Care este atunci solutia? La fel ca siin dezbaterile despre arhitecturaromaneascé moderna-doar
cla mai multi ani distanté, cea ce demonstreaza persistenta acelorasi probleme -, raspunsul
pare s& depinda de timp si de felul in care va evolua societatea: 0 viata socialé stabila si linistita
va duce la rezolvarea interiorului nou" [FIG.19]
Modernitatea traditiei
Denuntata ca depasitd sau reactionard, traditia va constitu in ciuda tuturor criticilor 0 fatets
‘esenfiala a modernitatii interbelic.
Innoireaarhitecturitinterbelice corespunde ,autchtonizant” ce cuprinde intreaga cultura roma-
rneasci.,Fondul roranesc initial, un timp contrarit si dezorganizat de navala forme apusene,
Incepe cel putin pe alocur sé if revind, si fa cunostinfa precisa deel, s8st&paneascé forma sis
creeze in spiritul adanc al lui. Acesta este sensul curentului de autohtonizare a culturii noastre
[ud remarca Vasile Bani"
Rolul pe care fl asuma acum traditia se nuanteaza fata de anit de dinainte de razbol. €a nu mai
reprezint& doar un recurs ce justificd si construieste in acelasi timp o identitate clamata, menit&
4 pozitioneze o fara perifericd, prea vag articulata, in cadrul coordonatelor Europei care contea-
28; scopul ei va fi sd alute la gasirea tonului just, s4 aduca culoarea ocala, particularizand vocile
‘moderitati,Perioada in care istoria dadea socoteald de locul une natiunt pe harta geoculturala
MODERNITATEA IN CONTEXT
G19, Haralamb Georgescu Trade
evoluien interirullocuingl de at,
(anitectura 942, n6.-3):..,nnteroarele
dea Verses nu mal loculeste nimi,
ml scolulu al xX-len se convinge acest
cad nui mal aparjine." viata socal
stabil va duce la rezolarea interiors
a pare revoluta; ceea ce conteaza pare sa fie capacitatea fiecarei culturi de a contribui la noul care
se produce in ritm alert
Daci unii arhitecti se desprind mai greu de mecanica inceputurilor .stilulul national",
profesionistit discipline! au pus istorlala index Ca glorga $i Simionescu-Rarmniceanu, Alexandra
Busuioceanu nu mat crede in forfa evocatoare a exemplului arheologic si, cu atat mai putin, a
ppastigei pentru crea o arta romaneascd moderna, ,Curn se va realiza oare o arhitecturd destina-
18 oragelor mart, Im care viafa Is accelereaza 515i complica incontinus ritmul sub impulsul civili-
zatiei materiale | mndustriale de az? se intreaba istoricul de art; in nici un caz nu cu elemente-
Teartei vechi romanesti, aadaptate unei vietiarhaice si patriarhale si exprimand oarecum refuzul
‘monumentalitait""»
sRomanesc" si ,modern" par de altfel doua notiuni incompatibile. ,Odata cu [..] avalangfa] de
productiuni artistice mn stil modern, in toate genurile de arta se pune inevitabil intrebarea: daca
acest nou curent de arta, prin impetuozitatea cu care fs face loc in gustul publiculul nostru,
mu e de natura de a produce oarecare ingrijorare cu privire la dezvoltarea fireascd a stilului
national’, scrie preocupat loan D. Traianescu in timp ce arhitectura moderna acuzd un fizic
robust, fruct al tehnicii mecanice, care ti confera ,un caracter pronuntat de aparat: 0 masind
de locuit prevazuta cu tot felul de dispozitive’, cea nationala insumieaza mandria statomiciei
Jucrului peren, .transmis din generatie in generatie, odata cu limba, cu datinile, cu toata vitregia
vremurilor’ Sunt insa arhitecti care asigurd c& asocierea celor doua noftun! nu e doar posibil,
i chiar naturala. Stanculescu avanseaz4 tpoteza inci din 1928, réspunzand atacurilor ce acuzau
Céminul de modemism. La sfarsitul anilor 1920, 0 arhitecturd ,romaneasca" 1 ,moderna*
constituie inca un concept in plina constructie - ,suntem inca in perioada de formatiune a
stilului romanese modem’, replica Ghika-Budest la ancheta despre spectficul national. De aceea,
e nevoie de timp, cu atat mat mult cu cat, aga curn remarca G.M. Cantacuzino, niciuna din cele
dou notiuni nu s-au dezvoltat pe de-a Intregul: .Nici stilul modern nu este cristalizat, nic stilul
Tomanesc nu este evoluat, Fiecare reprezintd o tendinta susceptibilé de o lunga perfectionare
ori adaptare.” Aceasta evolutie ulterioara lasé loc unei eventuale apropieri dar care, in mod logic,
‘mu poate urma decit o singurd cale: ,umanul are prerogative asupra regionalutui(..) problema
pentru noi nu este de a reduce la o estetica regionala curentele generale, ci dimpotriva, de a
(DIS)CONTINUITATI, FRAGMENTE DE MODERNITATE ROMANEASCA valorifica vechea noastra zestre regionala, aducand-o a un interes general pe rarele plan uman
al operelor nepierttoare™"”
Cel de-al patrulea deceniu va fin arhitectura romaneascé, cel care va consacra modernitatea
traditiet
‘Mecanismele acestui demers nu sunt cu totul impezi, chiar daca sursele sicatalizatoriilui sunt
cunoscute. Pe de parte, profesionistii romani sunt la curent cu ceea ce se face tn alte prj, mat
cu seama acolo unde arhitectura beneficiaza de reviste de specialitate infiuente; pe de alta, re-
flectia lor supra obiectulut arhitecturale indiscutabil marcata de scrierilefilosofice ale timpu-
lui In care spafiul -ca orizont sau peisaj cultural - ocup& un loc central. Ce ramane neclar este
felul in care aceste referinte externe - geografic vorbind, pentru exemplele arhitecturae, $i pro-
fesional, pentru scrierile teoretice - au contaminat arhitectura romaneasca, indemmnand-o si
‘mediteze asupra repozitionarii ei, Care sunt anume modelele arhitecturale care Ii influenteaza
iret pe arhitectii romani tn cdutarea unei expresii proprii sin acelasi timp, conectate la spl-
ritul timpului? Care sunt teoreticienti care i stimuleaza sé- reconfigureze gandirea? Absenta
‘nor indicatii expliciteoferite de arhitectil in cauza nu inlesneste raspunsurile, nic ntr-un caz
nici in celalalt; singura privirea comparativa poate sugera piste, ipoteze, mai degraba decat so-
uti, De pid, influenta lui Le Corbusier si Frank Loyd Wright nu este mentionata in scris fn le-
giturd cu proiectele unor arhitecti romani, in schimb realizarile respective nu lasa nici un du-
‘iu asupra rolulut lor de model formator.
Nicitradifia,ca sursa primar, nueste definita cu precizle. Mai corect spus, nu definitiaeste impre-
‘isd ci realitatea pe care oacopera. .Traditia este o adancé neliniste’,noteaza G.M.Cantacuzino",
confirmand astfel difcultatea de a alege ceea ce o poate desernna, Tradita la care recurg arhitec-
{ileste una generica, a artel populare in general, a etnicului analizat in scrierile vremil ca esenti
a culturiiromanest
Ani refmnoirll conceptului de traditie n arhitectura corespund cu expansiunea istoriografie ar-
‘tei romanesti Este epoca in care apar primele sinteze, atat in domentul istoriel artet cat stn cel
al arhitecturii—Coriolan Petramu, Virgil Vatisianu, Alexandru Busufoceanu, pentru primul, tana:
ul Grigore lonescu, pentru al doilea.Istoricit de artd se apleacd asupra artei populare cu atentie,
MODERNITATEA IN CONTEXT
6 _gasind In ea atat veriga ce ipsea unui narativ coerent al productiei romanesti— fie geografic,de-
finind astfel romanitatea transilvana, fie cronologic -, cat si elementul caracteristic al acesteta.
Aceasta arta rustica este cea care permite, n plus, istorictlor de arta romani s4integreze narativul
local in largul discurs al circulatiei de idei si de modele artistice, urmand astfel calea unor Rieg},
Straygowski sau Focillon. In felul acesta, problema .cuiturii minote*, pe care avea s-o dezvolte la
randul lui Blaga tn Geneza meataforel si sensul culturt (1937), era reglata: era sters astfel antago-
nismul ce opunea,in fstora oficial" a artei,,timuturile fercite ale Mediterane!",centru al tutu:
tor atentillor,geografilor neglijate sistematic de discursul dominant." Arta rustica, popular, ca-
PAté o asemenea importanfd in istoria artel romanesti,incat se discuta posibilitatea tinerti pri-
‘mului Congres international al artelor populare (1928) la Bucuresti, ocazie unicd pentru tard dea
se pozitiona diferit pe marea harta artistica."”
Este neindoios cd arhitectii cunosteau ~ fie si indirect ~ aceste noi oriental ale istoriei atl
Tomanesti, Dar pare mult mai probabil ca influenta lor si fi fost devansata de cea a scrierilor fi
losofice $i sociologice care teoretizau arta populara si mai ales conceptul etnic. Lucru firesc,cAci
Viziunitistorice | se substitute aici o teorle a spatiului cultural, susceptibilé de a-si gsi un coro-
Jar imediat in gandirea arhitecturals Inainte ca Lucian Blaga s& publice Orizont 5 stil (1935), f+
‘cand din cultura si spatiu un tandem indefectibi, dupa modelul spenglerian, Vasile Bancilé ex:
ploreaza deja posibilitatea une Alosofii a ,peisajelor romanesti’. Spatiul Bariganului, pe care
Bancité Ml schiteaza de-a lungul anilor in note si eseuri, este pandantul Spafiului mioritc (1936)
al lui Blaga, lucrare pe care de altfel acesta din urma o dedica celui dintai, Orizontala infinita a.
ampiei, pe de o parte, linia undutoasa a dealurilor pe de alta ~ doua orizonturi ,inconstiente™
care au marcat, fard doar si poate, imaginarul arhitectilor. Casa de la deal - a ranulu instarit
sau a micului boier -, care constituise o referinté majora in definirea vocabularulut,stilului na-
ional” dela inceputul sau si care va continua sa hraneasca si formula sa innoita din anti 1930,
‘va gis astfel un model paralel in orizontalitatea acuzata a casei de cimpie. O serie de arhitecti,
Intre care se detaseazd Octav Doicescu si Henriette Delavrancea, vor exploata aceasti estetica a’
orizontalei, inspirandu-se in acelasi timp din formula consacrata de Wright, autohtonizand ast-
fel spiritul preeriei americane intr-o transpunere a intinderii romanesti.,La dealurie joli (vezi ce
Intelege Schopenhauer prin jolt) aicie sublim",scrie Bancilé.*Raportarea la ntinderea abstract
a campiei— ,Baraganul este o polifonie lirica (obiectiva) cristalzatd Intro geometrie perfect"
~Iladuce arhitectului modem doua repere esentiale: depasirea coordonatelor constrangatoare
(DIS)COMTINUITATL. FRAGMENTE DE MODERNITATE ROMANEASCA d ale spatiului si timpului. Pe de o parte ,eliberarea de «civilizatie»", pe de alta, fesirea din istorie
(ctriumful atemporalului"™), ce corespund aspiratiei modemnismului de a refonda coordonate-
le primare. Ideea ins de miscare, situata in centrul vieii moderne, capita un alt sens in in-
tinderea vast a cimpiet: ,Miscarea are ceva de repaus. Repausul are ceva de miscare.** Pentru
GM.Cantacuzino acest peisaj confine insagi esenta spiritulul romanesc: Daca ar trebut si rezum
in sinteza unut scris teroglificnotiunea cuvantulut «Romanie, ag taia o linie orizontala care ar
Infatisa zarea netrmurité a cAmplel noastre cu unghiul ascufit al unet cumpene de pu."
Recursulla etnic nu are menirea sa particularizeze arhitectura romaneascé in sensul regional, ch
doar si-i aducd o nota specificd tn contextul larg al cteatiei, privta la scard internationalé. Cea
ce urmireste arhitectul roman nueste regionalismul, ci ,contextualizarea’ reallzarilorsale, apar-
tenenta la o geografie spirituala. Cea ce explicé de ce ideea de etnic prevaleaza asupra exemple-
lor concrete de arhitectura populard ~ sursele exploatate nu sunt identificabile, cum erau mul-
te din faza istoricista a ,stitulut national’, ele sunt mai degraba generice, im sensul capacitattilor
de a subsuma caracterul romanesc. Genericul nu trimite, prin urmare, la o formula fantezista, ci
a odecantare a formelor viabile,a ceea ce este ,autentic". .Marginind cuvantul traditie in cim-
‘pul imagintlor i fac sa creasca in celal spiritulut", scrie G.M. Cantacuzino™" Cea ce conteaza mu
nici oramentul — unanim denuntat ca factor al dec&derii arhitecturit romanesti ~ $1 nicl ma-
‘ar imediatul vizibil, al planurilor de ansamblu: conteaza idea decantata de timp. ,Timpul este
pentru intamplari - observa Cantacuzino — ceea ce noaptea este pentru monurente. Elle redu-
ce la trasaturile lor esentiale, aga cum noaptea deseneaza monumentele in masele lor principa-
|e, intunecand particularitafle epocilor[..]"** La randul hu, spatiul si pierde particularismele de
contingent in sfera etniculut: ,Satul nu este situat intro geografie pur material sn refeaua
determinantelor mecanice ale spatiului,ca orasul;[..] satul este situat in centrul lumi [..] se in-
tegreaz unui destin cosmic.”
Ceea ce cauta deci arhitectul modem in traditie este spiritualitatea. O privire holisticd ~ ase-
‘meni celei pe care incercau 5-0 afba echipele sociologice initiate de Gusti,compuse din specialist
diversi, inclusiv arhitecti~ care sé-i permita sa patrunda sensul lumii, Dupa ce arhitectura roma-
‘neasca ig va fi implinit procesul de decantare si prefacere, ntre chipul siu moder s{ el al tradi-
{fei asemdnarea [.] va fi numai spiritual”
MODERNITATEA IN CONTEXT
4s 96 Cecil Cutzescustorc, Arta decorativ tent dactilografiat nedatat (1929 fondul documenta al Muzeulut
National de rtd din Romania
97 Idem: sublinerea apartne C.Cutzescutorck Propria loculnt aatistt,imaginatdmpreuna cu soful su, sup
‘onl Feder Stork (fl eallzatdcu autora arhitectului Alevandru Clavel: Bucuresti ro1=-1913} transpune partial
Informa aceasta kee
98 Asigurarearomidneascd deer, de az de mane, pn.
99. Idem.
100 Vert pentru dstibuia spatululimteror A Bocdnet,,.storculmobflelor ARO" op. ct, p..
01 Carin 928, 2.14
02 L{Pimidealt,Un interior hall tm Céminu 1928, 2 pp. 1-13
103 Fs{téneulesel,,Hal (teste el) idem
104. Victor Asquint.Lecun pentru o fame. Buctérla modern tn Céminul 939,11 2-4, P 2.
105 Vex! A Bocinet Marcel lancuathitect’ Centenar Marcel lancu 1895-1095, Bucuresti, Uniunea Arhitectors
attura Merdiane,1996,p.28-5.
106 Idem, p. 47 .Un interior fécut de Marcel lancu are ceva din strictetea la lecul su al une! urine sbvbtoresculs
\vesella nu decor de teatru’, Sandu fad, ation Facla(g32),ctat de A Bocne, dem. pa,
107, Vezi Gerardo Srown-Manrique, Rudo Frankel and Neues Bauer. Workin Germany, Romania and the United
Kingdom, Tubingen / Bern, Ernst Wasruth Verlag, 2009, Fraenkel va sta n Romania inte 1933 $1937 pevion
€ care va prezentaadesea hur sub semnatura uni coleg roman find tina atacuror antisemite ale
CCorpulu rhitrecilor din Romina ~ ver Buletnul Corpulu rhitecfor din Romani 1935),
08 C Petrescisop it, pp. 350-38.
109, G.Calinescu, op cit pp. 12-13,
‘no. H.Georgescu, Trae evoluie in nteriorullocuinfl de az" Aritectura,»942,m=. 1-2, pp. 24-26.
‘m_ Ver Experient i srdcie” (933) st Paris capitalasecollul sg" (939.
‘2 Georgescuva publica 1945 un manual de ate decorative, destnatstudentiorarhite.De altel cand ajunge Ta
‘New York in 1947, va preda pentru scurtd vreme la Schoo of interior Decoration
115.
S-ar putea să vă placă și
