Egiptul

Religia egiptean este considerat ca avnd cea mai lung

perioad de existen dintre toate religiile lumii. Izvoarele
referitoare la religia acestei ri sunt destul de multe: texte din
piramide, din sarcofage, monumente arheologice, Cartea
morilor" etc. Egiptenii aveau o religie politeist. Faraonii erau
considerai ca fiind fii i motenitori ai zeilor. Fiecare faraon se
ntea printr-un fel de concepie supranatural, ca fiu al unei
pmntence i al zeului Ra. Urcarea faraonului pe tron era
asemnat cu urcarea soarelui pe tronul lui Horus. Zeii nii
luau parte la ceremonia ncoronrii, purificnd pe noul rege i
transmindu-i puterea divin. Omul a fost creat de zei, de
aceea, e numit fiu al zeului. Ei i ajut pe oameni, i ocrotesc, i
iubesc, iar omul este un slujitor, un rob al zeului. Egiptenii
iubeau viaa i considerau c viaa viitoare e o continuare a
vieii de pe pmnt. Cltoria sufletelor dup moarte aveau ca
int mpria lui Osiris, unde ele duceau o via fericit.
Pentru a ajunge aici, treceau prin mai multe pericole: montri,
capcane, ape etc. Pentru a sftui i cluzi sufletele n timpul
acestor cltorii postume, s-a compus Cartea morilor", un
adevrat ghid al lumii de dincolo. n acesta carte, sufletul
mortului gsea indicii despre tot ce trebuia s fac i s spun
pentru a izbuti s ajung in fericita lume a morilor. Foarte
important n nelegerea eshatologiei egiptene este Judecata
lui Osiris. Sufletul mortului era dus n faa unui tribunal compus
din 42 de judectori, condus de Osiris, n faa cruia el trebuia
s-i mrturiseasc curia moral. Adresndu-se lui Osiris, l
saluta ca pe un zeu al dreptii, asigurndu-i c n-a fcut nici o
fapt rea, nu i-a omort rudele, n-a minit, n-a trdat, n-a
prt, n-a brfit, n-a fcut pe nimeni sa sufere de foame, n-a
fcut pe nimeni sa verse lacrimi, n-a comis adulter. Atunci,
judectorul suprem pronun hotrrea. Locurile de cult erau
templele, locuinele zeilor". n ele se pstrau statuile zeilor i
erau instalate animalele lor sfinte. n templul propriu-zis nu se
celebrau niciodat ceremonii publice. n templu intrau numai
preoii principali ai templului i, n anumite mprejurri,

faraonul. Zeul era tratat ca un rege cruia nu trebuia s-i

lipseasc nimic. I se fcea toaleta zilnica, i se ofereau mncruri
alese, i se aduceau flori din abunden. Jertfele si ofrandele
formau partea principal a ritualurilor cultului egiptean.
Singurul preot n nelesul strict al cuvntului era faraonul, n
calitatea sa de zeu si de fiu al zeilor. Ceilali preoi i mplineau
funcia ca nlocuitori, ca mputernicii ai regelui. Egiptenii
conservau cadavrelor prin mblsmare. n ceea ce privete
mormintele, oamenii obinuii erau nmormntai n gropi, iar
persoanele de vaz i, mai ales, faraonii erau ngropai n
piramide. Cele mai renumite dintre ele sunt marile piramide de
la El Giseh, nlate pentru a adposti mumiile a trei faraoni:
Kheops, Khefren si Mykerinos.

Zeii
Re (Ra), zeul care se plimba cu barca pe oceanul cerului ntro nesfrit cltorie cereasc, nsoit de suita zeilor, a zeielor
si a sufletelor celor mori. Cltoria sa de la rsrit la apus era
socotit ca plin de peripeii i lupte, totdeauna victorioase,
mpotriva puterilor ntunericului.
Horus, fiul lui Re (Ra), unul dintre cei mai populari zei ai
vechiului Egipt.
Ptah a fost la nceput un zeu al pmntului. Apoi a fost
asociat cu ali zei ai morii, lund forma unui om mumificat.
Osiris, tatl lui Horus i soul zeiei Isis, marele i puternicul
prieten al morilor, reprezentat printr-un om nfurat n
panglicile mumiei.
Seth, reprezentat ca un animal hidos, cu urechi mari i cu
coada despicat, sau sub forma unui om cu capul acestui
animal, era zeul furtunii.
Toth, zeu al lunii, era scribul i consilierul zeilor.
Amon a devenit cu vremea zeu solar, combinndu-se cu Re
i, sub numirea Amon-Re, a fost cel mai puternic zeu egiptean.

El a fost deci zeul suprem al epocii de apogeu politic, cultural si

religios al Egiptului.